2,134 matches
-
dacă ei sunt în viață - cu desăvârșire! - lucru nesemnificativ, da, câtă vreme ei, în sfârșit, au învățat să câștige orice bătălie, vii sau morți! Căci ei le aduc oamenilor o iubire serafică, divină! Mălăele și Delakeza par niște Isuși - gemeni, răstigniți pe drumul crucii politice în niște cărucioare din care vor învia prin cuget și simțiri, aducând mântuirea oamenilor! Să revenim nițeluș... Vlăguit, bâlbâit, impenetrabil, Agamiță Dandanache apare în târgul de sub munte precum un vultur de molton. El este istoria, ducând
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
vorbește din toți porii, ca un sfânt decapitat, fără grija politicii și a propriului său succes evanghelizator! Toți cei din jur i se închină, așa cum i se închină și lui Ioan Botezătorul, cel rămas fără cap, și Sfântului Petru, cel răstignit cu picioarele în sus! Caragiale, în viziunea lui Mălăele, Cornișteanu, Delakeza, Ogășanu, Rusu, Cerasela, Constantin, Mihali, Ilie Gheorghe etc. - ne arată o lume gravă, vioaie, sonoră, fără cap! Evident, politica este descăpățânată, astfel încât nepăsarea cointeresată să echivaleze divinul din om
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
și cercul magic, / roșu îmi tremura bărbăția în cuptorul de cărămidă arsă" (Poem roșu de dragoste). Acest tablou înflăcărat la propriu are însă și o conotație cristică deoarece iubiții se caută cu deznădejde, doritori a prinde rădăcini "unul în altul răstigniți pe zidul de aer roșu". Complementar, e adus în scenă un vechi idilism eretic. Pus în dificultate prin uzanțele unui expresionism întins asupra întregului univers, Creatorul continuă a-și lăsa urma în simțămintele creaturilor prin nostalgii echivoce care se joacă
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
pentru o datare și o identificare cât mai precise. "Are o istorie și este cel mai important artefact pe care l-am descoperit până acum", a declarat șeful săpăturilor, profesorul Gülgün Koroglu, citează hurriyetdailynews.com. Crucea pe care a fost răstignit Iisus Cristos, supranumită " Adevărata Cruce" sau "Sfânta Cruce", ar fi fost lucrată, potrivit tradiției ortodoxe, din lemn de cedru, brad și chiparos sau ori ulm, chiparos și merișor. Potrivit unor istorici, Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Constantin, cel dintâi împărat
Descoperire istorică, legată de Iisus. Află ce au anunțat arheologii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63688_a_65013]
-
și în pasaje încă mai elocvente: "mașinile de morgă deșertau sacii de plastic pe caldarîmurile reci pe admiterea mea la medicină/ pe zilele lungi pînă seara printre cadavre reactanți/ chimici și modele fiziologice de excitare electrică a picioarelor/ de broască răstignite pe greața insuportabilă/ adevărați actori profesorii de la medicină defulîndu-se/ profesorul de anatomie prin sălile de disecție ca o stafie tragi-comică/ gen Vittorio de Sica". Ori: "bolnavii trebuie să fie cuminți ordonați/ să își aducă medicamente de acasă/ lemne de foc
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
copilul de două ori: o dată împiedicându-l să vadă lumina zilei acesteia, iar a doua oară, lumina vieții viitoare. Căci copilul de la concepere este purtătorul chipului lui Dumnezeu și destinat a purta și chipul lui Hristos. Distrugându-se acest chip, răstignindu-se în pântecele matern, în copilul nenăscut se răstignește Hristos Însuși. Mai ales vina mamei este cu atât mai mare cu cât copilul nu poate fi botezat, nu poate avea pașaport valabil pentru cer și cine ucide un om, oprește
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lumina zilei acesteia, iar a doua oară, lumina vieții viitoare. Căci copilul de la concepere este purtătorul chipului lui Dumnezeu și destinat a purta și chipul lui Hristos. Distrugându-se acest chip, răstignindu-se în pântecele matern, în copilul nenăscut se răstignește Hristos Însuși. Mai ales vina mamei este cu atât mai mare cu cât copilul nu poate fi botezat, nu poate avea pașaport valabil pentru cer și cine ucide un om, oprește dialogul lui Hristos cu el pe pământ și omoară
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice: văzând-o atârnată pe un fel de cruce și auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau curajul căci în lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să convingă pe toți cei ce cred în El că tot cel ce pătimește pentru slava lui Hristos are parte de Dumnezeul cel viu”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 38-41, în PSB, vol. 13
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au fost biciuiți în chip înfiorător, alții au fost înecați în mare, pe când alții își întindeau curajos capul celor care ar fi vrut să li-l taie, unii au murit în timpul torturilor, alții au pierit de foame, unii au fost răstigniți pe cruce, alții au avut parte de o moarte obișnuită tâlharilor, alții de alta mai rea, căci erau întorși cu capul în jos, lăsându-i să trăiască așa spânzurați până ce se istoveau de foame”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 406) Hristos Se răstignește prin martirii Săi „Petru (...), pe când semăna în popor învățăturile lui Dumnezeu, propovăduind neprihana, a întărâtat sufletele păgânilor, care au început să-l caute. Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru câtva vreme. Și deși era dornic să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dar de ce să vorbesc mai mult? Noaptea voind să iasă din oraș și văzând pe Hristos că-i iese în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: Doamne, unde mergi? A răspuns Hristos: Vin să Mă răstignesc a doua oară. Petru a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: Doamne, unde mergi? A răspuns Hristos: Vin să Mă răstignesc a doua oară. Petru a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor care-l întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 528) „Ce făceau tiranii vărsători de sânge în perioada prigoanelor? Prindeau câte o fată tânără, fecioară și cu trupul fraged, mai moale decât ceara. O răstigneau, îi sfâșiau coastele cu ghiare de fier. Sângele curgea râu din rănile ei adânci. Însă preacurata mireasă a lui Hristos răbda chinurile nădăjduind în Împărăția cerurilor. Astfel, în vreme ce mucenicia încă nu se sfârșise, înainte ca suferința să se fi încheiat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pătimit pentru El! Că este darnic și iubitor de oameni”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 476) „Dacă S-a răstignit și Și-a vărsat sângele pentru cei ce L-au răstignit, ce nu va face pentru cei ce și-au vărsat sângele lor pentru a-L mărturisi pe El? Dacă atât a iubit pe cei ce-L urau și fugeau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 476) „Dacă S-a răstignit și Și-a vărsat sângele pentru cei ce L-au răstignit, ce nu va face pentru cei ce și-au vărsat sângele lor pentru a-L mărturisi pe El? Dacă atât a iubit pe cei ce-L urau și fugeau de El, încât a murit pentru ei, cu ce dragoste, cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e bună pâinea...o-nmuiem în zer și ne corcim mereu prin lumea mare. să-mi spună un roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de jurnal adresate unui interlocutor necunoscut, în mod inevitabil lacunar, dar urmând o logică proprie viselor, în tradiția realismului magic, traseul biografic picaresc al lui Aristotel Cenușă, un antierou, "fost politic" care "are ghinionul să treacă prin tunelul anului 1947". Răstignit de enoriașii de la Schitul Frumoasa, unde se retrăsese după ieșirea din închisoare, Aristotel repetă, până la un punct, figura mitică a țapului ispășitor: "și, din câte își amintește el, cu câteva zile în urmă, s-a... sinucis, parcă, și-a dat
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
Frumoasa, unde se retrăsese după ieșirea din închisoare, Aristotel repetă, până la un punct, figura mitică a țapului ispășitor: "și, din câte își amintește el, cu câteva zile în urmă, s-a... sinucis, parcă, și-a dat foc. Sau a fost răstignit [...] Fă, fimeie, batjocori el cuvintele, eu am lepră, am murit, am fugit de oameni: nu m-au pus ei pe fugă?". În imaginea animalului sacrificat, Aristotel le apare sătenilor din Sfânta Paraschiva, care îl găsesc, o întruchipare a monstruosului ("plin
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e bună pâinea...o-nmuiem în zer și ne corcim mereu prin lumea mare. să-mi spună un roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar fericire mai puțină... 130 COASA Fâș, fâș, Tai târâș, Tai la glezne și culc lesne Tot ce urcă, Ia-l la furcă Ad-la hârcă, Fâș. fâș. CUIUL Surd și crud trăsnesc prin lemn Până când, scurt, oțelul Necruțătorului îndemn își răstignește țelul. VULTURII Sus, în aer fără baer, Vânturați pe-un val de vaer, Când ici când departe hăi, Ne văietăm peste văi. CLOPOTUL Sunt limba cerului, i-ating palatul, și-al metalelor toate, inalțător, tenorul. Mult după ce-mi sting
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
întuneric înmerismează nestins flăcări mocnite Zarea deschisă nesfârșitul deșertului nisipurile călătoare pregătesc dincolo de vălurirea grea a văzduhului înălțarea predicii pădurile surde s'au strămutat pe colina auzului lăsând deschisă zarea întreagă și cărarea cuvântului din veac făgăduit Dezrăstignire aripile păsării răstignite pe muchea șovăită a orizontului peste noapte dă muguri de rouă străvezie și polen albastru de peste apele văzului vin ochi oglindiți în fără-de-moarte o lumină ciudată desrăstignește zburătoarea din amintiri Lilieci prin pupila serii mărginind lumina și umbrele trec răstimpi
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e bună pâinea...o-nmuiem în zer și ne corcim mereu prin lumea mare. să-mi spună un roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]