8,590 matches
-
ca să-și reamintească ce-l învățase cândva doamna învățătoare, că după mușchiul copacilor te poți orienta care-i miazănoapte și care-i miazăzi! Dar pe care din părțile tulpinii cresc acei mușchi de pădure? Se zăpăci dea binelea. - M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
din părțile tulpinii cresc acei mușchi de pădure? Se zăpăci dea binelea. - M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele... Doar mi s-au arătat semne și nu mi-am băgat mințile în cap... Trebuia să mă întorc acasă și să nu mă aventurez în pădure
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
În șuvițe zâmbesc flori de măr Amintiri ce au fost și n-or să mai fie Mi-e dor de nopțile târzii Când ne jucam sub clar de Lună În timpul când eram copii În poiana verde de la fântână. Cu gândul rătăcesc acasă Sub cerul încărcat de ploi La căsuța veche părintească Azi totul e pustiu, pereți-s goi Lacrimi pe obraz încep să cadă Mă strâng în brațe zidurile reci Ochi mei nu pot să vadă Umbre pierdute pe poteci Aș
AMINTIRI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384004_a_385333]
-
timpul să-l dau înapoi Să împletim visele-n salbe Ascultând povești la gura sobei În nopțile negre și albe Vă caut cu sufletul flămând Prin odăi prăfuite, prin grădină Aș vrea să tac, dar tac și plâng Cu voi rătăcesc.... in lume straină Valentina Geambașu 04.02.2016, Foto internet Referință Bibliografică: AMINTIRI / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AMINTIRI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384004_a_385333]
-
răbdare, tot gândesc la tine. O, de-aș fi iar copil, sigur, uit de toate... Tu m-ai fi tovarăș în lumi fermecate: Soarelui să râd, dragi flori să dezmierd, Păsări să privesc, cum pe cer se pierd. Să mai rătăcesc prin păduri umbroase Să mă văd cu zâne mândre și frumoase. Apă din fântână să beau, tare mi-aș dori: Doamne, nu cer mult, dă-mi numai o zi! Să fiu iar copil... cum am fost pe timpuri, Trist să
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
vietile-ne amândouă. Eu și cu tine, Fărâme dintr-un paradis, Eliberați de primordială vină Și alungați în nopțile de vis. Tu și cu mine, Înlănțuiți că pânză pe catarg, În nostalgia timpului ce vine, Un simplu vas ce-i rătăcit în larg. Noi doi, un univers de stele Pe cerul nopților de vară, Două priviri care se sprijină- ntre ele În nesfârșitul anilor povară. Eu sunt atomul Celulei tale primordiale Iar tu esti omul Armurii mele aurii de zale. Și
DRAGOSTE PRIMORDIALA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384057_a_385386]
-
părintească și iertat de tatăl său, este precedată în Sfânta Evanghelie de la Luca (cap. XV) de alte două pilde asemănătoare ca înțeles: - pilda cu oaia cea pierdută pe care păstorul o caută neglijând pe celelalte 99 care nu s-au rătăcit, cu drahma cea pierdută pe care femeia o caută cu insistență și aflând-o, se bucură împreună cu prietenele ei. Toate aceste pilde doresc să arate „cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru firea omenească cea căzută în păcat și
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
păcătuiește cu adevărat, cel ce a trecut de păcat sau cel ce se agață de el pentru a l coborâ pe semenul său? Oricum, de la fiecare protagonist al acestei parabole avem de învățat câte ceva: de la fiul rătăcitor - că oricât de „rătăciți” am fi, putem descoperi Calea; de la tatăl acestuia - că toți fiii, indiferent de căderile lor, trebuie așteptați, primiți, primeniți cu iubire pe măsura căderilor lor; de la fratele fiului rătăcitor - că putem deveni „mici”, cu toată credința noastră arătată, dacă nu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
cer se ivește din hăuri lumina albastră, drumul dragostei măsurându-l cu fericirea ce vine năvalnic dinspre leagănul trupul tău. se aude din codri frunza cum cântă apa cum curge din trunchiuri oprind scurgerea trecerii în mituri a visului meu rătăcit în ecou. ce cald îți e trupul învelit într-o undă ce umezi ți-s ochii împietriți în priviri întind mâna să -ți ating chipul ecranul de sticlă te ascunde într-o clipă strâng pumnii goi și mi tresare o
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]
-
vedeau imagini de-o rară frumusețe: flori superbe... pe care (fiindcă mintea omenească le poate plăsmui numai în vis), le-am admidat cu mare plăcere: crizanteme, trandafiri, crini regali, orhidee își deschideau petalele multicolore și, răpite de adierea unui zefir rătăcit în zilele lui Octombrie (încă însorit) lăsau să se audă blânda armonie a „codrului bătut de gânduri” ce se tălăzuia pe o mare de doruri nostalgice... m-au făcut să simt fiorul toamnei. Regina mea iubită, ROMANȚA, fiică îndrăgită de
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
mi-am spart ulciorul și mi-aș spăla cu apa-i vie plânsul. Stau derutat pe stânca solitară ce peștera durerii o astupă și inima care-a-nceput să doară parcă ar vrea-n fărâme să se rupă. M-am rătăcit și nu mai știu pe unde aș mai putea ieși spre mântuire, când nici ecoul nu îmi mai răspunde la mult prea obosita-mi tânguire. Din cerul negru s-a pornit să ningă și frigul care-ncepe să se lase
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
lumea”, în care natura se însuflețește alături de cei doi îndrăgostiți (dragoste în mijlocul naturii... minunat!): „Lasă-ți lumea ta uitată,/ Mi te dă cu totul mie,/ De ți-ai da viața toată,/ Nime-n lume nu ne știe./ Vin’ cu mine, rătăcește/ Pe cărări cu cotituri,/ Unde noaptea se trezește/ Glasul vechilor păduri./ Printre crengi scânteie stele,/ Farmec dând cărării strâmte,/ Și afară doar de ele/ Nime-n lume nu ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
uitare și nemărginire. Viata-i coșmar sau feerie, Lacrimi de jale sau de bucurie, Viata-i un șir de aspre gânduri Dintr-o scrisoare fără rânduri. Dar tu să nu-ți dorești nicicând Să faci din viața ta mormânt Și rătăcit doar pe pamant Să dormi un somn adânc. Viață este o jalnică tristețe Care te crește până la bătrânețe Iar cand durerile sunt prea adânci Și cu întreaga ta ființă plângi, Se lumineaza-n amăgire, Oh nu, nu a vieții tale
DA VIATA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383361_a_384690]
-
IERTARE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iertare-ți cer eu, Doamne, în numele lor, Tu știi că doar dragostei Tale mă supun, Ei n-au greșit, dat-au puterea gândurilor Să rătăcească drumul vieții, ia-le din chin! Am fost că ei și moartea mi-am gustat Neiubind adevărul, frica aveam de Tine, Îngerii trimis-ai când dureri am îndurat Și curajul mi-ai redat, mi-s zilele senine. Uneori, iti simt
IERTARE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383395_a_384724]
-
zbor... Și-au început a îmi așterne rândurile, Ce curg viu din condei, cu un însetat dor... Mi-au spus că le e bine acolo-n depărtări, Și nu ar mai vrea sa se întoarcă nicicând, Ci-n curcubee, sa rătăcească vor, prin zări, Învârtindu-se senin, lent alunecând... S-au îmbrăcat în haine din stele desprinse, Și-ar dori să danseze în scări, printre nori, Să plutească prin cer și cosmos, neatinse, Iar, uneori, să-mi trimită vise-n culori
EXILUL GÂNDURILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383415_a_384744]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Trec vremuri și odată cu ele și file rătăcite din vieți neștiute, din suflete neînțelese și fragmente din cuvinte nerostite vreodată... Din lumina ce le-a călăuzit existența a mai rămas doar un fir călător prin timp! Pe aripi de nemurire, acesta le poartă în depărtări, oriunde nu au
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
ați terminat Moldova și Mangalia, și acum ați venit să înnebuniți Puranii! Stați că pun eu bâta pe voi!” Pentru acele clipe, dar și pentru cele de azi, pline de amintiri și nostalgii, trezite în inima clanului nostru de Robinsoni - rătăciți pe „insula Dobrogea”, îți sărutăm mâna și obrazul ridat, atât de curat și frumos altădată. Ai fost și ai rămas „Sfânta Vineri” în memoria noastră, pentru că în fiecare zi vineri țineai post negru până la apusul soarelui. Știu, ești printre îngeri
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]
-
fost Că de mine nu-i mai pasă, Vrea să-și termine odată, Rătăcirea printre stele, Prin iubirea zbuciumată Să adoarmă-n rămurele, Dorul vrea să mă înșele Să mă facă frunză-n vânt, Să am nopți și zile grele Rătăcind peste pământ. Dorul când m-a înșelat S-a ascuns după un deal Cred ,aproape c-a scăpat Printre munții din Ardeal. Ori m-a înșelat,ori ba Ori mă zăpăcește-n vis, Dorul vrea ca undeva Să trăim în
DORUL VREA SÅ MĂ ÎNȘELE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383475_a_384804]
-
nu-l bag în seamă Printre buze mi-a scăpat Că nu-mi este teamă, Dorul astăzi mi-a vorbit, Printre șoapte multe Că din mărul cel oprit Ar vrea să se-nfrupte, Lângă salcia pletoasă Am dat drumul dorului Rătăci în drum spre casă La marginea timpului, Să cunoască nemurirea Sub un clar de lună Să cunoască ce-i iubirea Apoi...noapte bună! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Dorul astăzi m-a certat / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DORUL ASTĂZI M-A CERTAT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383473_a_384802]
-
Acasa > Poezie > Imagini > S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit în mine primăvara, Și iarna-i cântă-n inimă-o romanță, Își tremură pe suflet trena-i lungă, Pe
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
Acasa > Poezie > Imagini > S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit în mine primăvara, Și iarna-i cântă-n inimă-o romanță, Își tremură pe suflet trena-i lungă, Pe tâmplă mea așază flori de gheață. Se-ascunde primăvara-n toporașii, Ce-au apărut în fața casei mele, Cu ochii mei în
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
A prins să plângă cu sclipiri de gheață, Și-n aburii tăcuți ai dimineții, În suflet primăvara îmi îngheață. Se-ascunde-n mine scumpa primăvară, Și înflorește-n fiecare gând, La tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt. S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa, Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi, Nălțându-se spre cer, fluturi perechi... De vei voi să pleci în crângul verde, Cu fluturii și ghioceii-n urma ta, Să știi că
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
să le las deoparte Și , dragă primăvară, te-oi urma! Să nu mă lași în seama toamnei sure, Care pândește să mă arămească, Tu, primăvară, dă-mi în suflet cerul Și-n inimă dă-mi flori să înflorească! Te-ai rătăcit în mine, primăvară, Și-m zboară rândunelele prin gând, La tâmple ghioceii se răsfață In suflet răsări-vor maci, curând! Referință Bibliografică: S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2265, Anul VII, 14
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
dă-mi în suflet cerul Și-n inimă dă-mi flori să înflorească! Te-ai rătăcit în mine, primăvară, Și-m zboară rândunelele prin gând, La tâmple ghioceii se răsfață In suflet răsări-vor maci, curând! Referință Bibliografică: S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2265, Anul VII, 14 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383507_a_384836]
-
-s, meteor-meteorit, O parte sunt din mare Univers, Un bulgăre de piatră prăvălit. La fel a fost iubirea-mi trecătoare, Lumina-a dat în cer o clipă doar Noptatic veșniciei care doare Din sufletul abis fără hotar. -Eu caut androginul rătăcind, Pierdut între înalturi, undeva, Eu, floare cea albastră, rotunjind O sferă, învârtindu-mă spre-o stea. Născute flori și fluturi care zboară Să poarte mai departe în duet Aceleași legăminte într-o doară, Același vals teatral și desuet Din pulbere
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]