2,812 matches
-
lupta împotriva farmecului acestui bărbat, ar fi suferit toată viața. Farmecul lui aparte a făcut-o să înțeleagă nesăbuita pasiune pentru el a celor două femei: Rebecca și Lizzi. Nu s-a gândit însă că pasiunea poate fi urmată de rătăcirea minții. Lotti, refăcută complet, părăsise de două săptămâni clinica, purtând cu ea, totuși, o anume spaimă și o grea suferință. Poate că fusese doar victima unei imaginații hipohondrice și nu vedea decât curse întinse de cele două femei, mai mult
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
ingineră! Șefă de promoție, electronistă, mândria cartierului, veselă, frumoasă, sfântă, măritată cu un coleg inginer, trimis pe doi ani în Siria. Așteptare cu lacrimi și lacăt, revedere disperată: bocet, giugiuleli, țipete. Soțul gras și guraliv nu rezistă interogatoriului, recunoaște, glumeț, rătăcirile: doi ani singur, ce să fi făcut, doar nu-i eunuc, ci bărbat, mde, cabărbații. Șoc, spital, injecții, divorț, spital: irecuperabilă, decretase micuțul Marga. Se încurca, o lună, două, cu unul altul, nu durează, nu-i decât o cârpă stoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cele patru zări ale neantului. Încă viu, totuși, încă viu sub soarele torid al primăverii, în praful puturos al periferiilor. Încă nu s-a oprit bâlciul, năzdrăvănia continuă, îl găzduiește. Și-a găsit, iată, o treabă precisă și idioată, o rătăcire care îi aparține, ore fixe și zile repetabile, doar ale sale. Iarăși miercuri, pândind în casca receptorului. Iarăși vineri, pe teren, vânătoarea fantomei. Ar îndesi exercițiul acestei zădărnicii, mai multe ore, mai multe zile, toate orele, toate zilele. Dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
toată puterea cuvântului. — Ba nu, i-am spus. Sunt doar un agent de asigurări ieșit la pensie, care nu are altceva mai bun de făcut. Face timpul să treacă mai ușor, atâta tot. — Aici te înșeli, Nathan. După ani de rătăciri prin deșert, ți-ai găsit în fine chemarea. Acum, că nu mai trebuie să muncești pentru bani, faci ce ai vrut mereu să faci. — Ridicol. Nu te faci scriitor la șaizeci de ani. Fostul doctorand și student în ale literaturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
baligă de vacă și spunând voioasă „Nu e chiar atât de rău cum se spune“. OK. Nu intra În panică. Trebuie să pot face ceva. Am să-mi cer scuze. Da. Am să spun că a fost un moment de rătăcire pe care acum Îl regret la modul cel mai sincer și că nu am avut niciodată de gând să trag pe sfoară compania și... Nu, mai bine spun „Adevărul ăsta e, chiar am luat zece, haha, ce proastă sunt, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pare total luat prin surprindere - apoi ridică din sprâncene. — Sigur. Spune. Intru În cameră, trag aer adânc În piept și-l privesc drept În ochi. Domnule Harper, știu de ce m-ați chemat aici. Știu că am greșit. A fost o rătăcire de moment, pe care o regret amarnic. Îmi pare extrem de rău și nu se va mai Întâmpla niciodată. Dar, În apărarea mea... Simt cum mi se ridică un nod de emoție În gât. În apărarea mea, trebuie să spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
la care mă îmbia amicul Mikali: Domnu’ Lavric - așa-mi zice el și după mai multe beri băute împreună -, de ce nu faceți dumneavoastră vreo sută de cópii, să le legați și să le distribuiți? Ideea e amuzantă până la urmă. Aseară, rătăcirile m-au adus prin pasajul de la Romană, unde nu mai ajung cu lunile de când serviciul meu e circumscris altui traseu de metrou. Îl căutam expres pe Costică, poetul famelic care-și expunea aici producțiunea, o recita, improviza catrene la minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Ulise i se oferă oricărui exilat (tocmai pentru că a fost condamnat de „zei”, adică de Puterile care hotărăsc destinele istorice, terestre). Dar, ca să-și poată da seama de aceasta, exilatul trebuie să fie În stare să pătrundă sensul ascuns al rătăcirilor lui și să le Înțeleagă ca pe o lungă serie de Încercări inițiatice (voite de „zei”) și ca pe tot atâtea obstacole pe drumul spre casă (spre Centru). Asta Înseamnă: a vedea semne, Înțelesuri ascunse, simboluri În suferințele, depresiunile, ariditățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
impardonabil de ușuratic - cu o poftă care-l umplu de groază pe consul. Și, pentru că Maltezul continua să alerge de mama focului, Ledoulx tună din toți bojocii și chiar de mai de jos. ― Bichon!... Tais-toi!... Finis!... Merde! Magia clipei de rătăcire se risipi ca și cum nici n-ar fi existat. Doamna Ledoulx încetă brusc să mai râdă și reveni la jilțul ei aurit. Patrupedul ciuli urechile și, cu panglica desfăcută atârnând pleoștită pe o parte, se strecură la adăpost, în poala stăpânei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gât, și acum, cu ăsta, tot așa. Păi, cum dracu’, îi plăcea; stătea în picioare, adulmecând provocarea pe care tocmai o stârnise. Îl mânca în fund, deh, poate că tocmai pentru așa ceva îl făcuseră părinții lui într-o clipă de rătăcire pasională, când și pe ei i-a mâncat în fund și au simțit în viscere palpitându-le ceva ca un chef de harță. Se risipise răcoarea dimineții, iar arșița făcea deja să fiarbă sângele-n vene și să se zbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
rostește, pe dată, condamnarea la moarte. Pentru prima dată, Omar cuvântează: — Fie ca stăpânul nostru să se arate milostiv. Hasan Sabbah a săvârșit, poate, greșeli, a păcătuit, poate, din prea mult zel sau din prea mult entuziasm și, pentru aceste rătăciri, trebuie să fie Îndepărtat, dar el nu s-a făcut vinovat de nimic față de persoana ta. — Să fie orbit, atunci! Aduceți galena, puneți fierul la Înroșit! Hasan rămâne mut, Omar este cel care intervine din nou. Nu poate Îngădui ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Cum să-l uit pe cel care mi-a fluturat moartea Înaintea ochilor? — Își aduci aminte că se dezlănțuia Împotriva celei mai mici umbre de iz de erezie? Ei bine, de trei ani, de când s-a alăturat ismailiților, le propovăduiește rătăcirile cu același zel pe care-l folosea pentru a apăra Adevărata Credință. Sute, mii de cetățeni Îl urmează. Este stăpânul străzii, Își impune legea asupra neguțătorilor din bazar. În mai multe rânduri, m-am dus să-l văd pe han
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Transoxiana sunt desfășurate pe străzile din Isfahan, Hasan se află În Împrejurimile Alamutului. Acest loc a reprezentat pentru el o revelație. Din momentul În care l-a zărit de departe, a Înțeles că aici, și nicăieri altunde, i se Încheia rătăcirea, i se Înălța regatul. Alamut era pe atunci un sat fortificat, unul Între atâtea altele, În care trăiesc câțiva soldați Împreună cu familiile lor, câțiva meșteșugari, câțiva agricultori și un guvernator desemnat de Nizam al-Mulk, un brav castelan pe nume Mahdi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nici al său, nici al poemelor sale. Părăsește În curând Mervul. Nu pentru Alamut - nici măcar o singură dată nu-i va trece prin minte să se ducă acolo! -, ci pentru orașul său natal. „E vremea, Își spune, să pun capăt rătăcirii mele. Nishapurul a fost primul meu popas În viață, nu-i În firea lucrurilor să fie și ultimul?” Acolo va trăi de atunci Înainte, Înconjurat de câțiva apropiați, de o soră mai mică, de un cumnat Îndatoritor, de nepoți, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ea În timp ce căuta o batistă ca să-și șteargă lacrimile. Nu se Înșela. Dacă ar fi Îndrăznit să intre din nou În cabinet l-ar fi văzut pe directorul general mergând repede dintr-o parte În alta, cu o expresie de rătăcire pe chip, ca și cum n-ar fi știut ce să facă și În același timp ar fi avut conștiința clară că numai el, și nimeni altcineva, ar fi putut s-o facă. Directorul se uită la ceas, se uită la foaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
5. În fața lui Dumnezeu, în fața noastră și a oricărei ființe umane să recunoaștem natura răului din noi. 6. Să acceptăm ajutorul lui Dumnezeu pentru a îndrepta aceste defecte. 7. Să ne rugăm cu umilință ca El să ne ferească de rătăciri. 8. Să scriem numele tuturor celor pe care i-am rănit, cu vorba sau cu fapta, și să facem orice ca să ne răscumpărăm vina. 9. Să ne cerem iertare în mod direct, de câte ori e posibil, cu excepția cazului în care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu mai vorbim, cu cine face sex. Acum, cu liberalizarea sexului, pericolul îi însoțește pe tineri permanent. Din lipsă de educație, în special fetele doresc să fie admirate și așa acceptă companii nepotrivite, prea de timpuriu și plătesc scump, această rătăcire. Ar fi mai bine pentru tineri, să-și concentreze întreaga atenție pentru educație și instrucție, ca să absolve școli, să poată practica o muncă, din care săși câștige cinstit existența. Numai apoi să se gândească și la împerechere, care le complică
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
să le înghițim pe nemestecate, a mai solicitat, prudent, G. Am mai fi pus noi pensia la cale, așa, ca ntre băieți, dar se făcuse miezul nopții și peste cîteva ore ne aștepta pe toți o nouă zi de muncă... Rătăcire J’arrive, bien sûr j’arrive... Am crezut că drumul va ocoli valea și va coborî apoi, pe versantul celălalt, înapoi la drumul mare. Dar n-a fost așa. De fapt, era un drum forestier care urca pe vale, devenind
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
plimb prin ploaie. Respirând văzduhul acela cu picături pulverizate și calde, tânjeam la o viață modestă și fericită, o fermă prin apropierea unui oraș, unde aș fi putut ajunge în fiecare zi cu automobilul. Eau ceasurile mele de slăbiciune acele rătăciri prin ploaie. Rămâneam până ce mă apuca pofta de lucru sau de somn. Dormeam mult și greu, mai ales când am lucrat acele trei săptămâni la patruzeci de mile nord de Sadyia. Veneam la bungalow cu mașina, câteodată chiar după miezul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Îmi arătă cutiuța dată de Tagore, cu șuvița de păr alb, parfumată și cârlionțată, înlăuntru. ― Fă ce vrei cu ea; dacă vrei, arde-o. Nu o mai pot ține sus, la mine. Nu l-am iubit pe el. A fost rătăcire dragostea mea pentru el, căci trebuia să-mi fie numai guru, iar eu am crezut că l-am iubit altfel. Dar acum... Mă privi aproape somnambulic; privirile ei treceau prin mine, pe deasupra mea, ca să se unească cu cine știe ce făptură din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să văd cum o să-i ridicați statuie lui bădica Traian. Căci lui i s-a năzărit să ne zămislească aici, la marginea pământului, parcă ar fi știut anume că într-o bună zi o să veniți și voi, obosiți după atâta rătăcire în stepă, și o să dați peste noi, frumoși, deștepți și bogați, și o să vă fie foame și sete, așa cum ne este și nouă acum... - Ziceți-i înainte, domnule elev, că vă ascultă, îl încurajă Zamfira văzând că Darie se întrerupse
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și cel al întunericului. Cele două se împletesc și își potențează reciproc efectele. Plutind în lipsa de contur și certitudine a beznei învăluitoare, cel captiv rezonanțelor erosului se apropie magnetic de nucleul luminii mult dorite sub magia hipnotică a unei senzuale rătăciri de sine. Deși nu se poate înlocui cu eul său ideatic, el trăiește ca și cum acest schimb existențial s-ar fi petrecut, ca și cum amintirea superiorității propriei firi a devenit unica realitate. O astfel de narcoză structurată pe efortul acceptării unilaterale a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mistică. În centrul imaginii descurajante se află drept principal personaj moartea ca finalitate comună a tuturor demersurilor omenești indiferent de pozitivitatea sau negativitatea lor ca sfârșit infailibil pentru cei înălțați în dragoste sau prăbușiți în ură, purtați de înțelepciune sau rătăcire. Alături de acest sumbru personaj plutește un altul la fel de tenace aducător al întristării conștiinței profund văzătoare. Este vorba despre stindardul nedreptății ce-și flutură flamura peste lumea cotidianului efemer asemeni unei oglinzi care reflectă grotescul acesteia. Într-o astfel de oglindă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu cea a trupului în raport cu spiritul este, în acest context, exclusă clipele prăbușirii sufletești nefiind tolerate drept alternative ce trebuie să urmeze momentelor înălțării. Dimpotrivă, se intenționează reducerea fundamentală și excluderea finală a sincopelor de umbră spirituală, a insulelor de rătăcire și slăbiciune dionysiacă. Menajarea impulsiunilor corporale este postulată pentru trăirea mistică drept precedentul ce oferă elanul exceselor viitoare ale trupului care îi sunt astfel deschise perspectivele unei extensii dominatoare asupra sufletului. Lumina profunzimilor de energie și sublim care își revarsă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de emfază al sacrificiului pentru o himeră cu pretenții de adevăr ideal omul și-a proiectat în prăpastia nimicirii sinele și pe ceilalți semeni. Actele sale postulate ca jertfe pe altare idolatre s-au dovedit într-un târziu efecte ale rătăcirilor în labirintele și narcoza manipulărilor telurice. Sacrificiul ca element la care se renunță, ca factor de schimb în târguiala existențială ce animă socialul și drept rezultantă a totalei angajări umane în ascultarea promisiunilor rostite de voci utopice iată trei forme
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]