3,699 matches
-
de consilierul său Eloi, episcop de Soissons. În timpul acestor nesfîrșitc conflicte între frați dușmani și alți rivali încoronați, suveranii fiecărui regat s-au străduit, pentru a-și învinge adversarii, să le ademenească fidelii, stimulînd, în același timp credința propriilor lor războinici. Au înmulțit, întru aceasta, donațiile de pămînturi și s-au ruinat în favoarea aristocrației, a cărei putere creștea mereu și care, în schimbul protecției sale, punea sub directa sa stăpînire pe toți cei care se "recomandau" seniorului, obținînd de la acesta hrană, haine
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din vremea lui Clothar II și a fiului său Dagobert, ocupă, timp de douăzeci de ani, dregătoria palatului austrasian. Puterea pepinizilor stă în imensitatea și bogăția domeniilor lor dintre Rin și Meuse (în actualul Brabant), care le permite să întrețină războinici numeroși și fideli. O primă tentativă de a-i uzurpa pe merovingieni eșuează în 656, dar, începînd cu 680, Pepin, zis de Heristal, ia cu asalt puterea. Învingător al majordomului Neustriei la Tertry (aproape de Laon), el lasă, la moartea sa
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o armată permanentă. Într-adevăr, dacă toți oamenii liberi sînt, în principiu, obligați să-și îndeplinească serviciul militar, obligativitatea nu-i privește, de fapt, decît pe proprietarii de terenuri singurii care pot să plătească și să întrețină costisitorul echipament de războinic cavaler dar care nu pot rămîne departe de domeniile lor, mai mult de două, trei luni pe an. Sînt, deci, în fiecare an, adunați în preajma punctului de pornire a campaniei pentru o scurtă incursiune în teritoriul dușman, operație care trebuie
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Mai sus în ierarhie urmau jarl, șefi regionali ereditari și regii, destul de asemănători omologilor lor germanici. Se știu, de asemenea, puține lucruri despre religia lor. Nu există mult mai multe informații nici despre motivele care au împins aceste popoare de războinici și de marinari să se angajeze în expediții care îi vor conduce în toate părțile Europei și, fără îndoială, chiar și în America. Unul ar putea fi atracția prăzii, dar de ce la acel moment anume? Suprapopulare relativă conducînd la conflicte
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de dragon (drakkar). Astfel, aceste corăbii pot, grație și cunoștințelor astronomice, naviga foarte mult în larg, departe de țărmuri. Suedezii, norvegienii și danezii și-au părăsit, astfel, țărmurile lor familiare pentru a călători, fie ca negustori și exploratori, fie ca războinici, semănînd în drumul lor distrugerea și teroarea, spre orizonturile cele mai diverse. Suedezii fac parte, în majoritatea lor, din prima categorie. Numiți varegi de către orientali, ei pot fi întîlniți, încă din secolul al VI-lea, pe coasta estică a Balticii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de Leif Ericson în jurul anului 1000 și, mai apoi, complet uitate. Danezii, însă, sînt cei care, sub numele generic și impropriu de "normanzi", vor face să se vorbească despre ei în Europa secolelor al IX-lea și al X-lea. Războinici de temut și jefuitori, ci apar în Anglia și în Galia în prima jumătate a secolului al IX-lea, prădînd și incendiind mănăstiri și orașe -Quentovic în 842, Nantes în 843, Bordeaux în 844, Hamburg în 845 etc. instalîndu-și taberele
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fidelitate, dar beneficiul nu însoțea acest jurămînt decît în cazul reprezentanților suveranilor. Tot Imperiul, însă, cunoaște, în secolul al IX-lea, dezvoltarea și influența marilor proprietari, deveniți administratori locali cu titlu ereditar. Dispunîndde mari domenii și de numeroși vasali, crescîndu-și războinicii din rîndul propriilor lor "oameni" și țărani, uzurpînd puțin cîte puțin o parte a puterilor regale, ei au ajuns să aibă, în regiunea lor, o mare autoritate. Cînd, în timpul urmașilor lui Carol cel Mare, puterea imperială a slăbit, populațiile s-
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al seniorului care-și protejează supușii. Legăturile de vasalitate se concretizează: suveranul dă vasalului său un feud în schimbul căruia acesta trebuie să-l ajute și să-l sfătuiască. Această ierarhie feudală tinde să se confunde cu instituirea unei nobilimi a războinicilor profesioniști, a cavalerilor, În jurul fortăreței, concepută pentru a rezista asediilor îndelungate, o întreagă viață nobiliară se desfășoară avînd în centrul ei ca unică rațiune a lor de a fi războaiele senioriale. Seniorul nu poate duce acesta viață brutală și nelucrativă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
vremuri obișnuite. Pivnițe săpate sub donjon ascund muniția și bogate provizii care îngăduie supraviețuirea în cazul unui asediu prelungit. Acestea toate dovedesc încă o dată că fortăreața e aproape inexpugnabilă, dacă nu e la mijloc vreo trădare sau vreun atac neprevăzut. Războinic profesionist, hrănit de țărani, cavalerul duce, în tot acest cadru, o viață activă, dar brutală. Războaie personale izbucnesc foarte des între castelani vecini, din cauza cine știe cărei posesiuni, a cine știe cărei parcele de pămînt sau, alteori, pentru motive chiar și mai puțin importante
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai întîi la relativa rafinare a moravurilor, inițiativa venind din partea clericilor oficiind în jumătatea sudică a Franței, regiune în mod deosebit afectată de anarhia feudală, de războaiele personale, de foamete și de alte calamități. Indignați de spectacolul cîmpurilor pustiite de războinici, de pericolul care îl oprimă pe cel slab și de furturile comise de seniorii laici împotriva lor și a bunurilor lor, unii dintre ei hotărâse să se reunească în iunie 989 la Charroux, lîngă Poitiers, într-un conciliu care să
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și bunurile lor, de a-i sechestra pe țărani și negustori, de a le fura animalele, de a le incendia casele sau tăia vița-de-vie... În paralel cu acesta mișcare, se dezvoltă o alta, vizînd să limiteze chiar în sînul lumii războinicilor violența. De acesta dată, episcopii din sudul Franței au fost cei care, în prima jumătate a secolului al XI-lea, au impus regula "armistițiului lui Dumnezeu", extinsă, mai apoi, în cea mai mare parte a creștinătății occidentale: interdicția de a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a jucat un rol considerabil în dezvoltarea acestor mișcări. Ea a contribuit la modificarea idealului de cavalerism, valorizînd apărarea celor slabi, intervenind în ceremoniile de inițiere a tînărului războinic (veghea petrecută în rugăciune, binecuvîn-tarea armelor), făcînd să pătrundă în etica războinicilor de meserie virtuțile creștine. Toate acestea în așteptarea momentului în care spiritul lor de aventură și nevoia lor de glorie și pradă se vor îndrepta către cruciade. Al doilea aspect relevant în privința înnoirii Bisericii este cel al ordinelor monastice, aspect
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aflat în război cu unchiul său, Carol de Anjou, devenit rege al Siciliei, coroana capețiană îi revine lui Filip IV cel Frumos. Acesta adaugă, prin căsătorie, domeniului regal, comitatele de Champagne și Brie și anexează Lyon-ul și comitatul Bigorre. Războinic vestit, care nu pregeta să plătească într-o bătălie cu prețul propriei sale persoane, ultimul mare capețian "direct" rămîne încă și astăzi un personaj destul de enigmatic, autoritar, desigur, și cinic, dar preocupat și el de a face ordine și de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
importate în țara francă și germană în secolul al VI-lea. Personajele eroice pe care această epopee le pune în scenă nu reproduc, în mod stereotip, modelele franceze, dar nici nu se eliberează de spiritul vremii: Siegfried și Günther sînt războinici de valoare, nu niște primitivi care ignoră frumoasele maniere ce triumfă, la acea oră, în romanul curtenesc. De la mijlocul secolului al XII-lea, publicul își îndreaptă preferințele către literatura de curte, așa cum s-a dezvoltat ea în țările de limbă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
devine conștient, mai cu seamă în religie și în știință, Dumnezeu, divinul fiind în mod necesar universal. Prima castă este cea a brahmanilor, cu ajutorul cărora divinul se produce și este făcut să reacționeze. A doua castă o reprezintă cea a războinicilor (ksatriya). A treia este casta vayśia. A patra este casta śudra. A cincea castă este cea mai de jos, a disprețuiților: paria. În diverse locuri sînt mari diferențe, în număr de 27-36. În India este semnificativ faptul că individul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
într-un număr mai mare acolo unde exista mai multă civilizație și mai mic acela unde viața era mai puțin civilizată. Cea mai nobilă dintre aceste caste hibride este aceea care-și are originea în legătura unui brahman cu clasa războinicilor; cea mai de jos este casta chandăla, a celor care transportă cadavrele, execută pe criminali și care în general trebuie să se îngrijească de toate activitățile respingătoare. Această castă este boicotată și urgisită, trebuie să locuiască izolat și departe de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fiecăreia: lucru care, cu timpul a rămas fix, trecînd în atribuțiile castelor. În cosmogoniile indiene se spune că originea castelor ar fi în diferitele părți ale lui Brahmă: din gura lui s-a născut casta brahmanilor, din brațele sale casta războinicilor, din coapsa sa casta meseriașilor și, în sfîrșit, din piciorul său casta slujitorilor. Unii istorici au emis ipoteza că brahmanii ar fi format un popor propriu-zis de preoți. Un popor compus exclusiv din preoți este, desigur, cea mai mare absurditate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că brahmanii ar fi format un popor propriu-zis de preoți. Un popor compus exclusiv din preoți este, desigur, cea mai mare absurditate, pentru că în fiecare popor trebuie să existe felurite ocupații, iar un popor de preoți nu poate exista fără războinici, fără agricultori și fără meșteșugari. Ceea ce rămîne nerezolvat, însă fix și determinat totodată este faptul că în India nu se atribuie o muncă, o îndatorire, o funcție unei caste, ci individul însuși, din datorie pentru castă, este legat pentru totdeauna
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în sistemul feudal al Evului Mediu indivizii erau legați de o stare socială determinată, dar pentru toți era deschisă calea spre ceva superior și toți aveau posibilitatea să treacă din starea de țăran în tagma clericală, a învățaților sau a războinicilor; în India, în schimb, acest lucru nu este posibil iar valorile religioase diferă complet. Datoriile și drepturile nu aparțin omului ca atare, ci unei anumite caste. Totul este împietrit sub formă de diferențieri, iar deasupra acestei împietriri domnește bunul plac
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mahomedani și indieni. Și în unele și în celelalte domnea aceeași stare de lucruri; principii indieni se numeau Rajahi, cei mahomedani Nababi. Existau și familii conducătoare, unele mai vechi, altele mai recente; cele mai vechi descindeau în majoritatea din casta războinicilor, dar uneori și din cea a brahmanilor, precum Piswa din imperiul Mahrattilor. Dar deloc la voia întîmplării era succesiunea la tron, dată fiind importanța acestui lucru pentru asiatici. Succesiunea la tron este stabilită nu de o lege, ci de o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai mult sau mai puțin bune; lipsește însă orice determinare prin lege iar tradiția este cît se poate de ambiguă*. Organizarea acestor state era apropiată celei feudale, ele fiind împărțite în districte, cîrmuite de mahomedani sau de membri ai castei războinicilor. Sarcina acestor șefi consta în a strînge dări și în a purta războiul, ei formînd astfel un fel de aristocrație, un consiliu [229] al prințului. Prinții dețineau însă puterea numai în măsura în care erau temuți sau inspirau groaza, și nimic nu le
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
miniștrilor, generalilor etc. Un prinț care voia să păstreze tronul pentru el și pentru urmașii lui, putea să-și atingă acest scop numai avînd o continuă neîncredere față de rudele sale; iar severitatea nu era suficientă, era nevoie de duritate. Casta războinicilor era stăpîna țării; dar membrii au foloseau, între ei și împotriva regelui, aceleași mijloace pe care le folosea acesta. Ei constituiau, într-adevăr, consiliul prințului, dar nu i se supuneau decît în măsura în care puterea lui îi constrîngea. Atîta timp cît unui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vorbește în același timp, el este pedepsit în raport cu averea sa. Numai pentru furt se face excepție, casta superioară ispășind această faptă mai greu. Și în ce privește dobînzile, valoarea lor legală este gradată în funcție de caste. Dacă dobînda se poate ridica pentru un războinic la trei procente, pentru vayśia la patru procente, iar pentru un śudra la cinci procente, ea nu depășește niciodată pentru un brahman nivelul de două procente. Proprietatea brahmanilor este scutită de impozite. 4) Pedepsele sînt în general extrem de dure și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
are voie să mănînce carne, nu are voie să se atingă de un cadavru, nu trebuie să bea dintr-un lac din care au băut vite sau europeni, nu trebuie să mănînce mîncăruri gătite de alții etc. În schimb, un războinic nu poate [238] săpa tranșee, nu poate căra nimic, nu poate să tragă tunurile; astfel, o armată de 20.000 de oameni necesită un cortegiu de 100.000 de indivizi. Fiecare indian nu face decît un anumit lucru, astfel încît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea în categorii distincte, ca nu corespund întotdeauna castelor existente (dintre care, cum se știe, patru mai însemnate: casta brahmanilor, a războinicilor ksatriya, a agricultorilor și comercianților vayśia, a "contaminaților" śudra), ci țin seama de cele mai multe ori de criteriul sufletesc, moral. 1) Omul rău Omul rău la suflet constituie, fără nici o îndoială, treapta cea mai de jos în evaluarea omului ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]