5,033 matches
-
replicat la aceste obiecții că, în termeni istorici, lex talionis nu funcționează ca o solicitare a unei compensări, ci stabilește o limitare a naturii acelei compensări și, prin urmare, previne impunerea unor pedepse excesive ca urmare a unor acte de răzbunare. Pedeapsa capitală poate fi considerată o formă de pedeapsă care încă mai apelează la legea talionului. K. G. Armstong explică de ce se crede așa de des că teoriile retributiviste sunt cu necesitate barbare. "Acuzația care izvorăște din această concepție greșită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
155. Victima unui viol poate să-l ierte pe agresorul său, însă acest lucru nu autorizează absența pedepsei. Nici aplicarea unei pedepse nu este autorizată de formula "nu te iert". Prima situație indică faptul că victima nu intenționează să caute răzbunare, ci dorește păstrarea unor relații amiabile, iar cea din urmă, dimpotrivă. Pedepsirea și iertarea reprezintă îndeplinirea unor proceduri, mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva. Numai în cazul în care această procedură a fost îndeplinită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa se aplică atunci când persoana a fost găsită vinovată de săvârșirea unei infracțiuni 158. În multe sisteme penale, jignirile sunt considerate infracțiuni (cum a fost, până de curând, insulta în dreptul nostru penal), dar nu toate jignirile sunt cu necesitate infracțiuni. Răzbunarea și iertarea, întoarcerea celuilalt obraz sunt individuale, în timp ce pedeapsa și recompensa sunt modalități sociale de a gestiona un comportament neplăcut 159. Obiecției că teoria retributivistă nu face altceva decât să pledeze pentru legile și ordinea socială existentă i se opune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
188; gravitate, 204, 206, 217; individualizare, 212; justificare morală a, 211; la Beccaria, 210; la Bentham, 210; la Feinberg, 207; la Hart, 175; la Hobbes, 210; la Locke, 210; la Nietzsche, 172; necesitate, 215; negație a negației, 200; predictibilitatea, 13; răzbunarea sângelui, 181; reacție pasională, 180; scopul ei, 209, 210, 212; semnificație, 188; și corespondența cu vinovăția, 177; și tortura, 183 pozitism juridic: conceptul de lege, 33; contestatari, 47; la Austin, 50; la Bentham, 47; la Comte, 49; la Dworkin, 52
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
coborî Și cineva pesemne că l-ar fi ucis pe Om de n-ar fi coborît el 310 Cuprins de indignare, tunînd din depărtare grav27, Urizen coborî, Trist răsunînd: "Acum sînt Dumnezeu în Veci de Veci". Abătut stă Los urzind Răzbunare. Tăcut privea el la Prințul Luminii. Tăcut Prințul Luminii privea la Los; în urmă-un zîmbet De tristețe din Urizen ieșit-a, căci Enitharmon tot mai mult creștea în strălucire. 315 Abătut se lasă el peste Enitharmon, insă zîmbea la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
plec". Ea fugi, pe vînturi dispărînd, Și-n brațele lui Los 335 Lasă un rece leș; urlete-ncepură peste al morții trup. Los glăsui: "Zadarnic Dumnezeul tău te va chema de pot prin vajnica-mi putere Să-mi revărs scumpă răzbunare în sînul sau ce arde luminos. Atuncea gelozia va adumbri toți munții săi și-Ahania Blestem va arunca asupră-ți, care năpasta ești a jalnicului Los, si va cerca să se răzbune". 340 Așa vorbind cu-adînci suspine se mistui de dor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-ntunecoasă, Au biciuit ale lui Enitharmon mădulare, si focurile de pucioasa, Vărsate din cuptoare, o-ncolăciră-n jur, înlănțuită-n foc necontenit. Urlắ femeia-ncîntătoare, si Urizen, dedesubt, adînc gemu 190 Mortal între bătăile ciocanului, mulțumind Urechilor Lui Los în cruntă răzbunare înghițit; sorbi cu bucurie strigătele Lui Enitharmon și gemetele lui Urizen, hrana de foc mîniei sale Și indurării sale, hrănindu-se în taină din gînduri de cruzime. Năluca plînse către lucrările-i grozave cînd el varsă fierul topit 195 Din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-l așeza 55 Pe Stîncă Veșniciei jos pe bezne-ale străfundului, De negre vînturi sfîșiat și de torente ne-ncetate de foc mistuitor, Si fiii săi cei înfocați în pieptul sau erau înlănțuiți și de blesteme plini. Și respirînd grozavnic sînge, răzbunare, scrîșnind din dinți îndurerat, Drumul dădu Giganticului Spirit 131 pe beznele străfundului, 60 Și-ntunecatei lui soții, acea cîndva senină-nfățișare de cleștar dumnezeiesc de limpede, Ce-n coastele-i zămisli șerpi cu suflete văpăi de foc. Dar timpurile-acum se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
substanțele aievea Din care toate-acestea, ce-n Lumea din afara se găsesc, sînt umbre care trec209. Vino dar în Sînu-mi, și-adu-mi cu tine-n ale tale brațe-ntunecoase Pe-ncîntătoarea Enitharmon. Mînia mi-o voi stinge și pace Propovădui-voi sufletului întunecatei răzbunări, iară cruzimii pocăința." 370 Așa vorbi Los, și-n Brațele-i Strîngînd pe Enitharmon și pe Spectru, Nori s-ar fi-nfășurat în jur în Dragoste și în Extaz unindu-se, Dar Enitharmon, tremurînd fugi și se ascunse sub arborul lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Muri sub Tirța și Rahab. Tu esti Rahab aceea. Iată mormîntul! ce alte țeluri să avem? Iată, Enitharmon, groaznică și frumoasă, Veșnic tînără! 405 Plecați-vă naintea ei, voi, copiii ei, și-eliberați Ierusalimul". Rahab, arzînd de trufășie și de răzbunare, se despărți de Los. Los plînse-o lacrima la plecarea ei, însă o șterse cu speranță. Ea cu trufie la Urizen se duse; prințul Luminii privi Dezvăluită-n față cerului tainica să sfințenie. 410 Beznă și tristețe acoperit-au toată carnea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
își va face în sfârșit apariția iar lupta va începe. Duelul va fi întrerupt de către Cuniza care sosește însoțită de Leonora. Ultima insistă că Riccardo să iși recunoască vinovăția și să accepta să se căsătorească cu ea. Obsedat de ideia răzbunării, Oberto va smulge de la Riccardo promisiunea că se vor întâlni mai târziu în pădure pentru a continua duelul. Oberto va părăsi scenă pentru a se îndrepta spre pădure. Curând din spatele scenei se va auzi zgomotul unei lupte urmat de apariția
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
document care probează că ea nu este fiica lui Nabucco, ci a unei sclave care fusese una din soțiile lui Nabucco și care fusese condamnată la moarte pentru nașterea ei. În recitativul care precede aria, Abigaille descrie dorința ei de răzbunare, dar în momentul când își începe aria își schimbă starea de spirit și vorbește despre dragostea pe care o resimte pentru Ismaele. Rezumat: Aceasta rugăciune este către Dumnezeul evreilor, Jehova. În ea Zaccaria cere ajutorul lui Jehova pentru că cei care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Lombardi alla Prima Crocciata (Lombarzii) I Lombardi alla Prima Crociata: Opera în patru acte, pe un libret de Temistocle Solera, după un poem cu același titlu de Tommaso Grossi. Premieră a avut loc la Teatrul Scală din Milano Actul I Răzbunarea Tablou 1. Acțiunea are loc între anii 1095-1097. Păgâno, fratele gelos al lui Arvino, încearcă să-l ucidă chiar în ziua căsătoriei sale cu Viclinda. În urma acestui atentat este exilat. Tablou; 2. Mulți ani mai tarziu, Păgâno se întoarce la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
audace''). Carlo este exasperat de încăpățânarea bătrânului și amenință să-l ucidă. Elvira intervine cerând indurare pentru De Silva. După cercetări zădarnice, Carlo pleacă, luănd-o cu el pe Elvira (``Vieni meco, sol di roșe'')..Furios, De Silva se gândește la răzbunare; oricum, De Silva îl provoacă din nou la duel pe Ernani. Acesta refuză să accepte o luptă inegala. În final amândoi realizează că de fapt Carlo este dușmanul lor de moarte, se înțeleg să suspende pentru moment conflictul dintre ei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
duel pe Ernani. Acesta refuză să accepte o luptă inegala. În final amândoi realizează că de fapt Carlo este dușmanul lor de moarte, se înțeleg să suspende pentru moment conflictul dintre ei și să se 86 răzbune pe Rege. O dată răzbunarea înfăptuita, viața lui Ernani va fi în mâinile lui de Silva. Încă recunoscător lui De Silva pentru că l a salvat, Ernani îi dă zălog lui De Silva cornul sau de vânătoare: când De Silva va suna din el de trei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de soție pe Elvira lui Ernani, împreună cu restituirea întregii sale averi paterne. Actul se încheie cu un imn de slavă adus noului împărat (``O sommo Carlo''). O singură persoană nu ia parte la bucuria generală, ci își proclama dorința de răzbunare: de Silva. Actul IV: Mască O terasă a Palatului lui Don Juan de Aragon (adevăratul nume al lui Ernani). În timpul solemnităților prilejuite de ceremonia căsătoriei, servitorii observa un om cu un aspect amenințător, învelit într o mantie neagră, purtând o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Zamoro (Padre, vincesti; a lui vită, per vită io dono). În timp ce Gusmano și trupele sale ripostează atacului trupelor peruvine, Zamoro, Alzira și Ataliba părăsesc încăperea. Zamoro, în ciuda apelului Alzirei, declară că Gusmano va muri de mână lui. Actul ÎI. Răzbunarea unui barbar. Tabloul 1. În interiorul fortificațiilor cetății Lima. Spaniolii își sărbătoresc victoria împotriva răscoalei populației peruviene. Zamoro este luat prozonier. Gusmano anunță condamnarea la moarte a lui Zamoro. Alzira, disperată, acceptă șantajul lui Gusmano de a-l elibera pe Zamoro
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Non di codarde lagrime pentru aria Irne lungi ancor dovrei Rezumat : Zamoro declară că el va reveni imediat la Lima pentru a răzbuna insultă. Numai este timp pentru lacrimi, ci a venit timpul luptei deschise Din istoria operei Iubire, gelozie, răzbunare și iertare - sunt în esență sentimentele exacerbate în această a opta creație a lui Verdi. La fel ca și opera Semiramide de Rossini, Alzira (sau Americanii) este bazată pe o piesă scrisă de Voltaire care nu s-a bucurat nici
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fondul sonor care însoțește atacul trupelor române, Foresto se aruncă să-l înjunghie pe Atilla, dar nu reușește să o facă înainte ca Odabella să-l înjunghie prima. Ea se folosește de sabia pe care i-o dăruise însuși Atilla. Răzbunarea Odabellei va fi astfel completă. Principalele pagini din opera Atilla Cavatina Allor che i forti corrono - din Prolog Rezumat : După ce fuseseră copleșiți de huni, supraviețuitorii din Aquileia sunt adunați și prezentați lui Atilla. Atilla întreabă dece, împotriva ordinilor sale, o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și cu o detunătura de pistol îi deșteaptă pe bandiți. Bandiții se adună în jurul lui, iar el le spune că bătrânul este tatăl lui care a fost lăsat să moară în acest mod de către fratele său. Carlo îi cheamă la răzbunare și le spune că el va aduce la îndeplinire această misiune (Vendetta, vendetta!). Bandiții îngenunchează și îl întreabă ce au de făcut. Carlo le cere să-l aducă viu pe fratele ucigaș de oriunde s-ar afla el, ceea ce bandiții
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi înmânează o scrisoare adusă de un spion grec. În urmă citirii scrisorii primite Corrado le cere corsarilor pe care îi conduce, să atace cetatea turcă Coron. El însuși va conduce asaltul. Susținut de vocile tovarășilor săi, el cheamă la răzbunare împotriva musulmanilor (Și: de' corsari îl fulmine). Tabloul 2. Apartamentul Medorei. Medora, acompaniindu-se cu o harpa, privește marea și își cântă dorul pentru iubitul ei, Corrado, pe care nu l-a mai vazut de mult (Non șo le tetre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe Seid pentru victoria asupra corsarilor, dar sugerează că ar fi mai înțelept că Seid să-l țină pe Corrado captiv decât să-l ucidă. Ar putea chiar cere o răscumpărare fabuloasă. Dar Seid nu este dispus să renunțe la răzbunare, nici pentru toate bijuteriile coroanei Sultanului. El nu se lasă păcălit nici o clipă de sugestiile Gulnarei, ci din contră, acestea îi întăresc bănuielile privind dragostea Gulnarei pentru Corrado (Empia, tu l'ami!...Signor, che ascolto!). Seid plin de mânie o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rodolfo, fiul Contelui Walter și mai rău de atât: el este pe cale să se căsătorească. Luisa se îndoiește de adevărul spuselor lui Miller, dar acesta îi dezvăluie că tocmai a venit de la castel de unde a aflat aceste vești. El jură răzbunare pe onoarea hainei sale militare. Rodolfo, care sosise între timp, a ascultat la ușă conversația așa că le spune celor doi că, în pofida faptului că adevăratul sau nume este în realitate Rodolfo, sentimentele lui rămân aceleași. El îngenunchează și cere mâna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că este întunericul obscurității care îl împiedică să vadă cele ce se întâmplă și va continua să țină cu mare bucurie de o scară pe care el își închipuie că este sprijinită de zidul castelului lui Ceprano. Conspiratorii celebrează deja răzbunarea iminentă. Puțin timp după ce trec zidul se aude vocea Gildei strigând după ajutor, dar Rigoletto, pe care bandă aplicată îl face nu numai orb ci și surd, crede în continuare că participa la răpirea Contesei Ceprano. Când își va duce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Un salon din palatul Ducelui de Mantua. Ducele este abătut și foarte afectat de faptul că cineva i-a răpit iubita. El s-a întors la casa Gildei pe care a găsit o părăsita și poartă deschisă. Se gândește la răzbunare și, în cuvinte mișcătoare, deplânge faptul că nu a fost prezent acolo să o poată apară în momentul pericolului (Ella mi fu răpită!). Curtenii își fac apariția și îi relatează cele întâmplate. Ducele este încântat că a regăsit-o pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]