1,874 matches
-
1 �� Pârjol Pârjol 3,8 Băhnășeni 3,5 Bârnești 9,4 Câmpeni 2,5 Pustiana 1,9 Pârgârești Pârgărești 5,0 Parau Boghii 10,0 Satu Nou 5,0 Nicorești 8,3 Bahna 10,8 Plopana Plopana 1,0 Rusenii Răzeși 9,0 Rusenii de Sus 0,3 Podu Turcului Podu Turcului 11,2 Căbești 5,2 Fichitești 6,9 Giurgioana 5,6 Hansa 3,4 Plopu 6,8 Răcușana 2,3 Sârbi 17,1 Poduri Cernu 9,1 �� Prohozești 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
și Meserii com. Cleja Reabilitare 100 341 101 Școala cu cls. I-VIII sat. Lespezi, com. Gârleni Reabilitare 100 342 102 Școala cu cls. I-VIII sat. Pustiana com. Pârjol Reabilitare 100 343 103 Școala cls. I-VIII sat Ruseni Răzeși, comuna Plopana Reabilitare 55 344 104 Școala cls. I-VIII și Grădinița sat Căbești, comuna Podu Turcului Reabilitare 124 345 105 Școala cls. I-VIII sat Prohozești, comuna Poduri Reabilitare 80 346 106 Grădinița sat Prăjești, comuna Prăjești Reabilitare 120
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
, Sergiu (14.XI.1920, Cubolta, j. Bălți), poet și gazetar. Este fiul Mariei și al lui Ion Grosu, descendenți ai unei familii de răzeși înstăriți. Urmează clasele primare și liceul la Bălți, unde este coleg de clasă cu Eugen Coșeriu, viitorul lingvist. Începe activitatea publicistică în 1938, când scoate, într-un singur număr, revista „Flori de stepă”. În 1940 I. E. Torouțiu îi tipărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
Ciochină. Din cei 12 copii, aveau să trăiască doar patru doctorul Alexandru Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Balașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe coasta dealului. Acum să-l judecăm pe han-tătar ! a strigat Ștefan cel Mare, În fața cortului așezat sub stejar. Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de glasuri. Să-l trecem prin sabie... au bubuit altele. Nu ! a răspuns Ștefan cel Mare și i s-au umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de glasuri. Să-l trecem prin sabie... au bubuit altele. Nu ! a răspuns Ștefan cel Mare și i s-au umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre străpunse de pălămidă și pline de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În hârtie; napoleon = monedă franceză de aur care a circulat și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cum ar fi însemnările de călătorie în Moldova anului 1777 ale lui Francisc-Iosif Sulzer; acesta remarcă faptul că fiecare casă de țăran avea patru până la zece porci, pe lângă vreo 20 de păsări. Este limpede că se face referire la gospodăriile răzeșilor, în care s-a păstrat ceva din bogăția străvechii obști sătești, dar pauperizarea țărănimii în general a fost oricum mult mai accentuată în prima parte a secolului al XIX-lea. Un reper esențial pentru acest fenomen este războiul ruso-turc (1806-1812
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
echipe. Corespondența pe care o publicăm atestă acest aspect inedit al activității scriitorului. Victor Ion Popa se interesează de activitățile etnografice oferite de satul din partea de sud a Moldovei. Materialul documentar va fi utilizat în monografia „Dodești - un sat de răzeși din Moldova de Jos”, rămasă în manuscris. Scrisorile ce urmează arată și un alt aspect a activității scriitorului. Este vorba de contribuția sa la întemeierea Muzeului Satului. Victor Ion Popa, fapt mai puțin știut, este unul din autorii ideii în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
, A.[natol] E.[milian] (16.VI.1925, Cofa-Hotin - 4.III.1977, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconschi, preot, amândoi descendenți ai unor vechi familii de răzeși moldoveni din ținuturile Lăpușnei și ale Orheiului (patronimul Marian al familiei mamei este atestat încă din 1633). Este frate cu Leon Baconsky. Studiile liceale le face la Chișinău (1936-1944, Liceul „Alecu Russo”) și apoi la Râmnicu Vâlcea (1944-1945, Liceul „Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993) INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7 copii ai preotului și la vârsta de 7 ani urmează școala primară în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bibliograf. Considerată în ansamblu, opera lui contribuie la cunoașterea mai îndeaproape a sufletului poporului român din Basarabia. El și-a consacrat întreaga activitate și, în fond, întreaga viață scopului de a argumenta documentar românitatea Basarabiei. Urmaș al unei familii de răzeși și preoți, Paul Mihail s-a născut la 29 iunie 1905, în comuna Cornova din județul Orhei. Rămas orfan la vârsta de 3 ani, a crescut și a urmat școala la Mănăstirea Hârjauca, iar în 1918 a intrat elev la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Pentru a contracara puterea marii boierimi Ștefan cel Mare s- a bazat pe mica boierime și răzeși; în 1497 regele Poloniei Cazimir al IV a invadat Moldova dar a fost înfrânt la Codrii Cosminului. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
cu cuceritorii lor romani; argumentele sale generale stabilesc locul poporului român în cadrul culturii europene. Tendințele junimiste erau foarte pronunțate în istoriografia lui Iorga. El susținea că feudalismul nu a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a introdus iobăgia în România, lucru care îl întrista pe Iorga. El vorbea cu dispreț despre toate procesele istorice din România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-ți ascunzi fruntea, e nevoie de căință și rugăciune. L-am cunoscut pe Toma Bontaș și am lucrat cu el până la plecarea mea în munți, pe 25 mai 1948. S a născut în comuna Răcătău, județul Bacău, comună de răzeși. Mai mare decât mine cu câțiva ani, a absolvit Liceul Comercial din Bacău. A lucrat un timp foarte scurt în cadrul Poliției, comisar-ajutor cu probleme juridice, apoi a lucrat în învățământ. A fost arestat în anul 1949 de Securitatea Bacău, condusă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar și întâmplătoare, apropierea liricii eminesciene de Baudelaire indică o încercare de a construi o punte viabilă către postromantismul decadento-simbolist pe care-l ilustrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dominante, limitele amintite neputând scădea din forța și valoarea unuia dintre solidele romane de Început ale literaturii noastre moderne. COSTACHE NEGRUZZI „Alexandru Lăpușneanul“ Costache Negruzzi a trăit Între anii 1808-1868. S-a născut la Trifeștii-Vechi, lângă Iași, În familia unui răzeș intrat În rândurile micii boierimi. Se spune ca tatăl său era un bibliofil, mare iubitor de carte și a transmis și fiului pasiunea pentru lectură. Viitorul scriitor a Învățat carte grecească la Iași, ca În vremea aceea, când școlile românești
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă, cu capul plecat pentru că nu se aștepta la surpriza pe care Întâmplarea i-a oferit-o. Domnitorul Îi spune comisului să se ridice și văzându-l, Își dădu seama de cum a intrat, că boierul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]