2,941 matches
-
cuantifice forța de exprimare a lui Dumnezeu, Care este numit Logos, Verb, Cuvânt. La început lumea a fost creată prin Cuvânt. Dumnezeu a zis și s-a făcut! Adică a lansat cuvântul Său care s-a concretizat în materie, ca raționalitate ce revelează amprenta iconomiei divine, responsabilă de crearea și pronia Cosmosului. Materia este una și se manifestă integral și plenar într-o infinitate de forme. Nu există două materii, ci una singură. Fizicienii mai noi, în frunte cu Einstein și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cea mai la îndemână, întrezărită chiar din considerațiile privind actualitatea teatrului antic, ar fi fost să scrie o "melodramă" (ca Oedip rege, de pildă), cu o substanțială problematică psiho-morală și cu un conflict care să dea câștig de cauză conștiinței, raționalității vieții afective, și nu nebuniei patimii descătușate. Din păcate însă, Lovinescu procedează cu totul altfel: trece sub tăcere examenul de conștiință, relativizează ideea de vină și transformă ispășirea într-o manifestare la fel de irațională precum crima, pe motiv că omul, victimă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
-o pe Lulù [...], Lerian repetă destinul lui Boubouroche" (op. cit., p. 64). Dimpotrivă, iubind-o așa cum o iubește (recte: doar în imaginație!), Lerian refuză cu obstinație viața ca viață și, implicit, rolul încornoratului. 179 Înainte de a fi înțeleasă ca expresie a raționalității și pragmatismului, latinitatea desemnează aici capacitatea de a reacționa instinctiv, în spiritul luptei pentru supraviețuire, cum și o serie de trăsături psiho-morale (îndeosebi curajul) ce caracterizează comportamentul "fiilor lupoaicei". 180 "Gușa de porumbiță" e o sintagmă utilizată în mod predilect
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în Ligia Tudurachi, op. cit., p. 132). 193 După cum observa Nietzsche, Euripide e dramaturgul care a "psihologizat" tragedia veche. Teatrul său ilustrează etapa "socratică" a tragediei grecești. A introdus nu doar corul alcătuit din femei, ci și spiritul relativizant al sofiștilor, raționalitatea aceea sceptică, individualistă, care dizolvă credința în zei și în mituri. Vezi Friedrich Nietzsche, Nașterea tragediei, traducere și note de Mircea Ivănescu, studiu introductiv de Vasile Muscă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. 194 În opinia Ligiei Tudurachi, motivul romanului lovinescian "își
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de energie, crize Exploatarea și protejarea împotriva dependenței și vulnerabilităților; câștiguri economice relative și acumularea de putere Economia și comerțul energetic State; instituții/ blocuri regionale; companii; instituții financiare internaționale Infrastructură de extracție, transport și comercializare a energiei; investiții și finanțe Raționalitate; câștiguri economice absolute și maximizarea beneficiilor Energie și mediu State; instituții/ blocuri regionale; companii; lideri politici/ economici; ONG-uri Negocieri, acorduri; tratate; întâlniri și rapoarte ale experților; mobilizare socială Sustenabilitate ecologică; critică raționalității economice pe termen scurt și a geopoliticii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
și comercializare a energiei; investiții și finanțe Raționalitate; câștiguri economice absolute și maximizarea beneficiilor Energie și mediu State; instituții/ blocuri regionale; companii; lideri politici/ economici; ONG-uri Negocieri, acorduri; tratate; întâlniri și rapoarte ale experților; mobilizare socială Sustenabilitate ecologică; critică raționalității economice pe termen scurt și a geopoliticii tradiționale Sociologia politică a energiei State; instituții/ blocuri regionale; companii; lideri politici/economici; ONG-uri Factori politici și sociali facilitând și constrângând extracția, transportul, comercializare și exploatarea energiei Interconectarea intereselor și identităților dar
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
exploatarea energiei Interconectarea intereselor și identităților dar și a structurilor sociale și materiale; politici de conectare Politică birocratica a energiei State; instituții/ blocuri regionale; companii; policy-makers și oficiali ai instituțiilor de stat Lupta birocratica a instituțiilor diferențiate sectorial și funcțional Raționalitate sectoriala; rent-seeking; echilibrarea consecințelor prevăzute și întâmplătoare în formarea intereselor Politică regională a energiei State; instituții și administrații regionale; grupuri de interese; ONG-uri Lupte centru-periferie și interregionale pentru exploatarea, tranzitul și comercializarea energiei Raționalitate regională; rent-seeking; dezvoltare federală și
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
instituțiilor diferențiate sectorial și funcțional Raționalitate sectoriala; rent-seeking; echilibrarea consecințelor prevăzute și întâmplătoare în formarea intereselor Politică regională a energiei State; instituții și administrații regionale; grupuri de interese; ONG-uri Lupte centru-periferie și interregionale pentru exploatarea, tranzitul și comercializarea energiei Raționalitate regională; rent-seeking; dezvoltare federală și regională Lucrarea de față va face referințe la majoritatea acestor perspective: dimensiunea economică prin efectele resurselor energetice în economia rusă, mediul înconjurător prin programele UE de obținere a energiilor curate, birocrația energetică prin analiza companiilor
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
al unei astfel de perspective. Dacă nu există "rețete" pentru un bun management, ce le mai rămâne de facut managerilor și consilierilor de RP ai acestora? Pentru moment, trebuie să ne mulțumim cu răspunsul general că e nevoie să înțelegă raționalitatea comportamentelor individuale, chiar și a celor mai iraționale și mai aparent inexplicabile. Organizațiile în calitate de constructe sociale Una dintre premisele de la care pleacă analizele aplicate organizațiilor este aceea că ele reprezintă date "naturale", entități care apar dintr-un fel de dinamică
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
întrucat organizațiile sunt concepute că "obiecte sociale". Mai mult, în urma testării capacității sale teoretice în spațiul organizațional, conceptul în sine iese fără îndoială consolidat, mai potrivit pentru o utilizare în teoria socială generală. Înțelegând strategiile organizaționale ale "actorului social", adică raționalitatea să într-un spațiul restrâns, vor putea fi dezvăluite strategiile sociale generale pe care le utilizează indivizii și grupurile. Cu alte cuvinte, teoria comentată aici nu pornește de la societate pentru a înțelege organizațiile, ci invers, iar această răsturnare aparent bizară
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de la societate pentru a înțelege organizațiile, ci invers, iar această răsturnare aparent bizară își dovedește pe deplin valențele euristice. În teoria clasică a organizațiilor, individul era conceput ca fiind permanent în căutarea sporirii câștigurilor sale materiale, manifestând, în consecință, o raționalitate aflată exclusiv în slujba acestui obiectiv. Chiar și în momentul în care au fost constatate comportamente "iraționale" din acest punct de vedere, ele au fost puse pe seama structurilor de muncă prost concepute. În cele din urmă, un celebru experiment realizat
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pur psihologice ale funcționarii organizațiilor. După aceste faze, studiile au glisat de la ceea ce trebuie să fie o organizație, la ceea ce este in realitate o organizație. Studiile empirice asupra modului în care se iau deciziile în cadrul organizațiilor au arătat că modelul raționalității omnisciente a individului trebuie înlocuit cu un model al raționalității limitate. Modelul raționalității omnisciente 24 avea la bază constatările că un actor social oarecare: 1. deține toate informațiile și o capacitate nelimitată de prelucrare a lor; 2. caută soluția optimă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
glisat de la ceea ce trebuie să fie o organizație, la ceea ce este in realitate o organizație. Studiile empirice asupra modului în care se iau deciziile în cadrul organizațiilor au arătat că modelul raționalității omnisciente a individului trebuie înlocuit cu un model al raționalității limitate. Modelul raționalității omnisciente 24 avea la bază constatările că un actor social oarecare: 1. deține toate informațiile și o capacitate nelimitată de prelucrare a lor; 2. caută soluția optimă dintre toate opțiunile posibile; 3. are o idee clară asupra
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
trebuie să fie o organizație, la ceea ce este in realitate o organizație. Studiile empirice asupra modului în care se iau deciziile în cadrul organizațiilor au arătat că modelul raționalității omnisciente a individului trebuie înlocuit cu un model al raționalității limitate. Modelul raționalității omnisciente 24 avea la bază constatările că un actor social oarecare: 1. deține toate informațiile și o capacitate nelimitată de prelucrare a lor; 2. caută soluția optimă dintre toate opțiunile posibile; 3. are o idee clară asupra preferințelor sale, considerate
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
3. are o idee clară asupra preferințelor sale, considerate ca fiind exprimate o dată pentru totdeauna, stabile, coerențe și ierarhizate. Herbert Simon, cel care a revizuit modelul de mai sus, spune că orice alegere are loc, întotdeauna, în urma unei constrângeri, iar raționalitatea umană are două mari limite: a. informația pe care o deține un individ este întotdeauna incompletă, în sensul că, din diferite motive (lipsa de timp sau de imaginație) el nu cunoaște toate consecințele acțiunilor sale și examinează, în realitate, numai
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
soluțiile, deoarece nu posedă capacitatea de prelucrare a informațiilor de care este nevoie pentru o optimizare care să ia în calcul toate posibilitățile. Astfel, individul nu își optimizează deciziile, ci se mulțumește cu o soluție satisfăcătoare. În urma acestor restrângeri ale raționalității individuale, rezultă necesitatea studierii comportamentului individual în două direcții: a. evaluarea contextului (organizațional și social) al luării deciziei, adică întregul domeniu de acțiune ale cărui reguli, echilibru de putere și sisteme de alianțe condiționează raționalitatea decidenților. Indivizii acordă atenție numai
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
satisfăcătoare. În urma acestor restrângeri ale raționalității individuale, rezultă necesitatea studierii comportamentului individual în două direcții: a. evaluarea contextului (organizațional și social) al luării deciziei, adică întregul domeniu de acțiune ale cărui reguli, echilibru de putere și sisteme de alianțe condiționează raționalitatea decidenților. Indivizii acordă atenție numai anumitor probleme sau mize și, astfel, ei limitează cunoștințele și posibilitățile lor de căutare a soluțiilor, astfel încât numai anumite opțiuni și posibilități de acțiune le sunt într-adevăr accesibile. Pe scurt, individul nu observă decât
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
opțiunilor), comportamentul fiecărui membru al unei organizații și, în general, al oricărui actor social, nu poate fi gândit în afara constrângerilor și oportunităților furnizate indivizilor de contextul în care ei acționează. Ca urmare, membrii organizației vor fi creditați cu o minimă raționalitate, iar comportamentul lor va fi văzut că "activ, respectiv că o alegere efectuată prin constrângeri dintr-un ansamblu de oportunități prezente într-un context, respectiv că o adaptare activă și rezonabilă la oportunități și constrângeri percepute într-un context dat
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
qui, devant des pressions extrêmes auxquelles îl ne peut faire face avec leș ressources à să disposition, "adopte" un comportament schizophrène, c'est-à-dire "choisit" la schizophrénie pour "résoudre șes problèmes."30 Importantă conceptului de putere pentru acțiunea organizată Acceptând concepția raționalității limitate a actorului social, am putea ajunge să ne îndoim de relevanță conceptului de "putere". Ce sens mai poate avea el, pentru indivizi care nu pot întrevedea soluțiile optime la problemele pe care le înfrunta? Nu este puterea, prin definiție
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ilustra relevanță acestei schimbări de perspectivă, vom folosi o observație și un exemplu aparținând autorilor citați, pe care vom încerca să le încadram în atribuțiile specialiștilor în RP. Mai întâi, organizația trebuie să reziste nu numai într-un context de raționalitate limitată, care decurge din relațiile de putere între actori și din limitele cognitive individuale și structurale, ci și de legitimitate problematică, datorată slabei integrări normative a actorilor, precum și de interdependenta incompletă, ce decurge din reducerea integrării funcționale a actorilor. Pe
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
structurale, ci și de legitimitate problematică, datorată slabei integrări normative a actorilor, precum și de interdependenta incompletă, ce decurge din reducerea integrării funcționale a actorilor. Pe scurt, nici managerii, nici membrii organizației nu pot calcula dinainte toate variantele de câștig proprii (raționalitate limitată). Nu poate fi asigurată automat convingerea membrilor că legitimitatea autorității actuale este dată o dată pentru totdeauna (legitimitate problematică). Nu poate fi asigurată în totalitate disciplină "funcțională" a membrilor, adică nu pot fi transformați în simple rotite ale unui mecanism
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cât și reușitele sau nereușitele specialiștilor în RP. Aceștia pot fi asimilați unor observatori ai structurilor paralele de putere care apar în cadrul oricărei organizații. Ei sunt negociatori nu numai ai intereselor organizației în raport cu mediul său, ci și în interiorul organizației, între raționalitățile divergențe ale membrilor. De asemenea, chiar dacă nu vor putea anticipa toate crizele pe care le va traversa o organizație (o dată cu schimbarea de perspectivă menționată devenind evidente și cauzele acestei incapacități), va putea identifica mai precis situațiile de risc (numite și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ochii membrilor, aceasta nu se întâmplă pentru că nu s-a propus cel mai potrivit "model cultural" pe care indivizii să-l interiorizeze, ci pentru că întotdeauna va prevală preformarea culturală a membrilor în fața "culturii organizaționale" respective. Un exemplu foarte clar de raționalități divergențe care produc efecte organizaționale este constituit de situația în care membrii departamentului comercial intra în conflict cu inginerii de producție, deoarece rafinamentele tehnice pe care aceștia din urmă le aduc produselor sporesc costul de producție, ceea ce face produsele mai
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
mediu: daca produsul este superior celorlalte, cererea se va adapta, în consecință. Membrii departamentului comercial vor evidenția foloasele pe termen scurt: poziția actuala de pe piața trebuie menținută. Este limpede că, deși se opun una alteia, ambele atitudini sunt raționale. Iar raționalitățile sunt corespunzătoare importanței pe care vor să o acorde membrii departamentelor respective propriei munci pentru supraviețuirea ansamblului. Relațiile dintre organizație și mediu Studierea relațiilor dintre organizație și mediul său pare cât se poate de simplă, cel puțin într-o economie
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și mediu Studierea relațiilor dintre organizație și mediul său pare cât se poate de simplă, cel puțin într-o economie de piață, o dată ce ai înțeles regulile care guverneaza această economie. Numai că balanța dintre cerere și oferta nu explică decât raționalitatea fundamentală a procesului de schimb, fără a putea lămuri de ce, alături de organizații performanțe, rezistă și altele, cu un nivel de performanță scăzut, dar care nu dispar de pe piață. Reflecția asupra legăturii dintre organizație și mediu a început prin a presupune
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]