3,196 matches
-
tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și făcător de minuni Güter Jüd din Moldova. El i-a cerut rabinului să-l binecuvânteze și să-i confirme victoria Împotriva rușilor. Rabinul l-a refuzat, spunându-i deschis că va pierde războiul. Ca semn menit să-i Întărească previziunea, Güter Jüd a cerut să fie ucisă o iapă și să i se scoată inima : „pe ea era În adevăr scrisă vorba «neizbândă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i se scoată inima : „pe ea era În adevăr scrisă vorba «neizbândă»”. O variantă a acestei legende a fost culeasă și În Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea (317, p. 190). După unii comentatori, cultul hasidic „Güte Jüden” (al „rabinilor făcători de minuni”) Îl avea În centru pe legendarul Întemeietor al hasi dismului, Rabi Israel Baal Șem-Tov („Stăpânul Bunului Nume”, prescurtat Beșt), el Însuși mare vraci, cabalist și făcător de minuni (298, p. 329). Acesta s-a născut În 1700
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împopularea, reîmpopularea și Întemeierea târgurilor și a târgușoarelor În Moldova, Uniunea Evreilor Pământeni, București, 1914. 366. Alecu Russo, Iassy et ses habitants en 1840, lucrare publicată postum. Cf. Alecu Russo, Opere complete, Editura Cugetarea, București, 1942, pp. 103-134. 367. Povestirea „Rabinul din Bacharach”, În Heinrich Heine, Proză, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956, pp. 181-221. 368. Magdalena Opalski, The Jewish Tavern-Keeper and his Tavern in Nineteenth-Century Polish Literature, Ierusalim, 1986. 369. Ion Ionescu de la Brad, Opere agricole, vol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
797. Informația de la Iași provine dintr-un raport privind „starea de spirit a populației” elaborat În 1946 de Siguranța Statului. Acuze similare de „omor ritual” la adresa evreilor sunt atestate În zona Brașovului, prin 1965, conform unui Memoriu inedit al fostului rabin șef Moses Rosen către Departamentul Cultelor. Se vor bește despre „niște evrei care omoară copii”, despre „30 de copii creștini uciși”, despre descoperirea a „două butoaie de sânge” etc. Vezi Liviu Rotman, Evreii din România În perioada comunistă (1944-1965), Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gallup Organization Romania, București, septembrie 2003. 847. B. Brănișteanu, Jurnal, vol. I, prefață și note de D. Hâncu, text Îngrijit de Georgeta Pană, Editura Hasefer, București, 2003. 848. Popa și ovreiul, de M.L., Editor Filip Lazăr Succesor, Craiova, 1898. 849. Rabin șef dr. Moses Rosen, Primejdii, Încercări, miracole, ediția a II-a, Editura Hasefer, București, 1991. 850. Ioan Petru Culianu, Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor, traduceri de Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață de Eduard Iricinschi, Editura Polirom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu doresc să fie iubiți ca etnie ; vor doar să nu fie urâți. Opusul antisemitismului nu este filosemitismul, ci lipsa antisemitismului. Vezi Andrei Oișteanu, „«Schimbarea la față» a Partidului România Mare. De la cultul lui Antonescu la cel al lui Yitzhak Rabin”, Ziua, 15 ianuarie 2004, p. 9, și În Lumea liberă, New York, nr. 798, 16 ianuarie 2004, p. 23. 864. Felipe Torroba Bernaldo de Quirós, Evreii spanioli, traducere și prefață de Ezra Alhasid, Editura Hasefer, București, 2003. 865. În 1859, compozitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pleșu, Editura Kriterion, București, 1994. 874. Ion Barbu, Poezii, ediție Îngrijită de Romulus Vulpescu, Editura Albatros, București, 1970, p. 58. 875. Umberto Eco, Cimitirul din Praga, traducere de Ștefania Mincu, Editura Polirom, Iași, 2010. 876. Andrei Oișteanu, „Umberto Eco și rabinii de la cimitirul din Praga”, Revista 22, nr. 16, 12-18 aprilie 2011, p. 14. 877. Peter Manu, Horia Bozdoghină, Polemica Paulescu : știință, politică, memorie, Editura Curtea Veche, București, 2010. 878. Victor Erofeev, Enciclopedia sufletului rus. Roman-enciclopedie, traducere de Iulian Ciocan, postfață
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
colecte sau din organizarea unor ceaiuri dansante și serbări 5. Spitalul izraelit a luat ființă la 26 martie 1920, fiind condus de dr.Aizic Schleicher 6, iar Baia Comunității a fost construită în anul 1921. Oameni respectați în comunitate erau rabinii: Rafael Drimer, Dudl Șoihăt, Pincas Waserman și Marilus Meier. Comunitatea ca instituție specifică evreilor din Dorohoi, cunoaște o reorganizare în anul 1937, care în principiu se va păstra până în anul 1941. În anul 1937, Comunitatea evreilor din Dorohoi se număra
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în lemne sau medicamente în cazuri de boală, văduvelor, orfanilor. Baia Comunității construită în anul 1921 era înzestrată cu instalații pentru băi de abur, căzi pentru băi medicinale și rituale. Din veniturile gabelei, comunitatea mai întreține clerul, compus din doi rabini și patru hahami. De asemenea, Comunitatea plătea personalul Societății de înhumare „Sacra”. Comunitatea avea în proprietate o manutanță cu două cuptoare și mașini proprii pentru fabricarea de mazos (pască) și de asemenea, diferite imobile provenite din donațiuni sau tranzacții legal
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
-i primească pe toți, indiferent unde, în Argentina (unde baronul Maurice de Hirsch așezase 6 mii de evrei) sau Palestina (unde clanul Rothschild finanța colonii agricole). Ceea ce conta era acceptul opiniei publice iudaice. Dar comunitățile evreilor din Europa se opuneau, rabinii ortodocși îl ignorau, de altfel, pentru evreii reformiști, faptul că el abandonase ideea asimilării ca fiind lipsită de speranță, reprezenta negarea a tot ceea ce reprezentau ei. Evreii bogați se manifestau cu ostilitate, de exemplu, Edmund de Rothschild, care administra nouă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de la București; la fel, în data de 2 ianuarie 1926, în sinagoga Beth Solomon vine H.Breizis și Iacob Maghid reprezentanții sionismului din România, iar în aprilie 1926 au venit Iehuda Velinschi din corpul diplomatic englez, Z.Franklin din Chișinău, rabin Roller din Buhuși, Zwi Lawaison din Zurich jurnalist spaniol, toți au vorbit despre emigrația în Palestina și sionistul local Moișe Moscovici încurajează tinerii la emigrație. Intensificarea activităților organizațiilor sioniste din orașul Dorohoi explică numeroasele rapoarte ale poliției, cărora autoritățile locale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiești pentru paza lor. De asemenea, prin adresa nr.3394 din 5 septembrie 1929, se spune despre „adunarea a peste 450 de evrei din ziua de 4 septembrie 1929, în sinagoga Mare în semn de protestare față de evenimentele din Palestina. Rabinul face o slujbă, apoi studentul Segal în ebraică spune despre conflictul dintre evrei și arabi, avocatul Jean Chisis președintele comunității spune că trebuie să țină doliu pentru evreii omorâți de arabi în Palestina, mai spune că s-au format grupuri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Codreanu se pronunța pentru lichidarea regimului democratic și folosirea unor forme radicale de acțiune. În acest context, Corneliu Zelea Codreanu împreună cu alți tineri au pus la cale, în octombrie 1923, un complot vizând lichidarea fizică a unor oameni politici români, rabini și bancheri evrei. Complotul a fost descoperit, iar cei care-l plănuiseră au fost arestați și depuși la închisoarea Văcărești. În urma procesului din 29-30 martie 1924, „văcăreștenii” au fost achitați deoarece planul lor nu a fost urmat de fapte concrete
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
soldat român de origine evreiască. O formă tipică de transformare anticipată în țapi ispășitori a fost aceea de a-i informa pe liderii evrei că autoritățile românești ar putea lansa acte de represiune contra evreilor. În Memoriile sale, Al.Șafran rabinul șef nota că la 26 iunie, Mihail Ghelmegeanu, ministru de interne, i-a convocat pe Șafran și pe Filderman, cărora le-a cerut politicos să prevină populația evreiască din Basarabia și nordul Bucovinei să nu facă provocări contra militarilor și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ițcu care a făcut reclamație în 28 mai. La 17 septembrie 1939, cu nr.391, președintele comisiei interimare, Froim Lipovici înaintează Prefecturii Dorohoi, 13 foi de jurământ ale membrilor comisiei interimare, care au depus jurământul în fața prefectului și a șefului rabinului comunității la 10 septembrie 1939 . La 27 octombrie 1939, cu adresa 1629 prefectura Dorohoi cere aprobare pentru ca alegerile de la comunitate să se desfășoare în 10 decembrie 1939. Ministerul Cultelor cu nr.12102 din 4 noiembrie 1939 se adresează prefecturii Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Dorohoi cerut de controlorul fiscal cu nr.730 din 14 octombrie 1939. Un total de 22 de sinagogi: sinagoga Mare și Beth Solomon, Rândari, Croitori, Fonea din str.Piața Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher, rabin Șmerler, Sobel din str.Principele Carol, Talpari din str.Steaua, rabin Ichiel și A.Leiss din str.C.Stroici, Cizmari și Micor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sinagoga Mare și Beth Solomon, Rândari, Croitori, Fonea din str.Piața Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher, rabin Șmerler, Sobel din str.Principele Carol, Talpari din str.Steaua, rabin Ichiel și A.Leiss din str.C.Stroici, Cizmari și Micor Haim în str.Spiru Haret, Meureș Amahpelu în str.Traian, Sadagura Klaus pe str.A.I.Cuza, Cojocari pe str.I.C.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher, rabin Șmerler, Sobel din str.Principele Carol, Talpari din str.Steaua, rabin Ichiel și A.Leiss din str.C.Stroici, Cizmari și Micor Haim în str.Spiru Haret, Meureș Amahpelu în str.Traian, Sadagura Klaus pe str.A.I.Cuza, Cojocari pe str.I.C.Brătianu, dr.Vaisman pe str.Vămii. În perioada anilor 1938 și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
soldatului Iancu Solomon, pentru care Primăria Dorohoi emite autorizația de înmormântare. În acest context, Comunitatea evreiască înțelege să cinstească memoria soldatului evreu din armata română mort la datorie. La funeralii au participat și dr.Axler președintele Comunității, David Sechter prim rabin, Aron Goldenberg rabin secund, Aizic I.Aizic secretar general și Ștrul Șulimovici secretar al comunității, alături de un număr de evrei din oraș. Comandantul Regimentului 29 infanterie din oraș, C-tin Sănătescu, permite unui grup de 10 militari de origine evreiască
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru care Primăria Dorohoi emite autorizația de înmormântare. În acest context, Comunitatea evreiască înțelege să cinstească memoria soldatului evreu din armata română mort la datorie. La funeralii au participat și dr.Axler președintele Comunității, David Sechter prim rabin, Aron Goldenberg rabin secund, Aizic I.Aizic secretar general și Ștrul Șulimovici secretar al comunității, alături de un număr de evrei din oraș. Comandantul Regimentului 29 infanterie din oraș, C-tin Sănătescu, permite unui grup de 10 militari de origine evreiască, conduși de sergent
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndeplinea și rolul coordonator al activității acesteia. În ianuarie 1941, conducerea Comunității evreilor din Dorohoi era asigurată de dr.Isac Axler - președinte; Herșcu Făgădău și Leon Mihăilișteanu - vicepreședinți, avocat Isidor Abramovici Băluș - președinte administrativ, Ștrul Șulimovici - secretarul comunității, iar prim rabin era David Sechter. Comunitatea evreilor avea un număr de 34 de funcționari, care îndeplineau un rol important în funcționarea instituțiilor de cult și învățământ și al serviciului economic administrativ al cancelariei comunității și al societății Sacra. În ianuarie 1941, acțiunea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ordin economic, întrucât veniturile Comunității au fost grav afectate de tulburările petrecute în ianuarie 1941. În procesul-verbal al ședinței din ianuarie 1941 sunt prevăzute și sumele pe care Comunitatea putea să le suporte pentru plata celor 14 funcționari: un șef rabin și 4 hahami plătiți cu 4000 de lei, secretar contabil cu 3500 lei, casier cu 3000 lei, 4 funcționari ajutători cu câte 900 1800 lei, 3 funcționari de cancelarie. 244 cu 800-1200 lei. În aceeași ședință, în conformitate cu prevederile art.18
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
va fi limba română și întreaga organizare a școlii se va menține în limitele prescrise de legea învățământului secundar particular. Liceul va funcționa în localul și sub egida comunității. O altă problemă importantă a Comunității era cea legată de situația rabinilor din localitate. La 17 februarie 1941, președintele Comunității, dr.Isac Axler se adresează șef rabinului dr.Al.Șafran, referitor la situația rabinilor din oraș în 1935 a fost numit rabin ortodox al Comunității noastre David Sechter, în postul rămas vacant
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de legea învățământului secundar particular. Liceul va funcționa în localul și sub egida comunității. O altă problemă importantă a Comunității era cea legată de situația rabinilor din localitate. La 17 februarie 1941, președintele Comunității, dr.Isac Axler se adresează șef rabinului dr.Al.Șafran, referitor la situația rabinilor din oraș în 1935 a fost numit rabin ortodox al Comunității noastre David Sechter, în postul rămas vacant după moartea rabinului B.Drimer. David Sechter era singurul autorizat să dea binecuvântarea la cununiile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
funcționa în localul și sub egida comunității. O altă problemă importantă a Comunității era cea legată de situația rabinilor din localitate. La 17 februarie 1941, președintele Comunității, dr.Isac Axler se adresează șef rabinului dr.Al.Șafran, referitor la situația rabinilor din oraș în 1935 a fost numit rabin ortodox al Comunității noastre David Sechter, în postul rămas vacant după moartea rabinului B.Drimer. David Sechter era singurul autorizat să dea binecuvântarea la cununiile religioase. Până la numirea sa, mai funcționa în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]