5,449 matches
-
Creștea și starea mea de neputință și nervozitate. Când s-a mai risipit ceața dinspre oraș, m-am putut îndepărta de mal și am orientat barca spre direcția bună, ținând cont de reperele malului. În sfârșit, după alte zeci de rame trase contra valului, am găsit o zonă mai darnică și peștele era mai mare. Caiele negre, cu un cap uriaș, ieșeau din adâncuri, una câte una. Speram să-mi fac planul de minimum zece kilograme de pește. Ora înaintase, dar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
față de tărm. Chiar și când ridicam ancora, poziția bărcii se putea schimba și nu mai știam încotro trebuia s-o iau. Am mai pescuit cam o oră, după care am pregătit plecarea spre mal. Mi-am recuperat voltele, am montat ramele și am tras ușor parâma în barcă. La capătul ancorei, când am ajuns chiar deasupra ei, “la pik”[iv] cum spun marinarii, am lăsat să se liniștească barca pentru a mă orienta și a găsi corect poziția acesteia față de unde
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
fără să vreau, în sufletul meu. Dacă în loc s-o iau spre mal, mă îndreptam spre larg? Am început din nou numărătoarea vâslelor trase, căci altă modalitate de-a afla cât am parcurs nu era. După circa șapte sute cincizeci de rame ar fi trebuit să fiu aproape de mal. Când apa este limpede, se vede fundul mării și atunci știi că mai ai două sute de metri până la țărm. Trăgeam la rame cu frică... Mi se strecurase în suflet teama că nu mă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
afla cât am parcurs nu era. După circa șapte sute cincizeci de rame ar fi trebuit să fiu aproape de mal. Când apa este limpede, se vede fundul mării și atunci știi că mai ai două sute de metri până la țărm. Trăgeam la rame cu frică... Mi se strecurase în suflet teama că nu mă îndreptam spre mal, ci spre larg. Nu se vedea nimic în zona de contact a ceței cu apa, dar parcă totuși se distingeau niște umbre, care aveau forma unor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
fi ajuns la mal, că aveam să aflu eu unde eram! După relieful umbrelor, credeam că mă aflu în zona hotelului Mangalia, deci o abatere de direcție destul de măricică. Am întors barca în sens invers și am mai tras la rame circa zece minute, mergând pe lângă digurile de apărare. Umbra unui hotel înalt de zece etaje își făcu apariția la o sută de metri de dig. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, am fost lângă intrarea în golf, însă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
bagajul în barca lui. Trecerea brațului s-a făcut fără peripeții, căci tânărul s-a dovedit a fi experimentat în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile, năvoadele, sau vârșele, înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde să ne montăm cortul și să pescuim în voie, iar el ne-a condus într-un loc bine cunoscut
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
vreun pește mai mare de trei kilograme și jumătate până atunci, ultimul fusese undeva, prin balta de la Bogata, zona Călărași. Am aruncat lanseta pe mal și am fugit la Gică să-l ajut să țină coada peștelui. Unul ținea de rama minciogului și altul ținea de coadă și numai așa am reușit să ridicăm peștele pe malul înalt. Ne uitam la el cum se zbătea și nu ne venea să credem că am prins un asemenea trofeu. Era o frumusețe de
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
întâlnirii sale cu dublul, acesta nu se disipează, ci, la finalul experienței (traumatizante de cele mai multe ori), el se reîntregește, finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem) În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din ramă este istoria relației lui Norinel Ene cu gemenele, relație emblematică pentru perioada istorică adusă în atenție, 1942- 1965. Evident, Norinel Ene
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem) În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din ramă este istoria relației lui Norinel Ene cu gemenele, relație emblematică pentru perioada istorică adusă în atenție, 1942- 1965. Evident, Norinel Ene este un alter ego al scriitorului (în actele de stare civilă: Florinel Țene). Oarecum confuză este situația gemenelor: nu
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
bagajul în barca lui. Trecerea brațului s-a făcut fără peripeții, căci tânărul s-a dovedit a fi experimentat în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[ Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă (n.aut)], năvoadele, sau vârșele[ Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
vreun pește mai mare de trei kilograme și jumătate până atunci, ultimul fusese undeva, prin balta de la Bogata, zona Călărași. Am aruncat lanseta pe mal și am fugit la Gică să-l ajut să țină coada peștelui. Unul ținea de rama minciogului și altul ținea de coadă și numai așa am reușit să ridicăm peștele pe malul înalt. Ne uitam la el cum se zbătea și nu ne venea să credem că am prins un asemenea trofeu. Era o frumusețe de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
o direcție necunoscută în acea cameră liniștită își imaginase o dramă calea ferată se pierdea într-o singură direcție și-a amintit de o notă din Jurnalul lui Eliade în care scria că pe masă, în fața lui, s-a crăpat rama de la ochelarii de citit, veche de douăzeci de ani și era singurul lucru rămas din țară. Referință Bibliografică: Ultimul tren / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ULTIMUL TREN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376263_a_377592]
-
până la facultate. - Dar eu am venit aici să învăț! Am nevoie de tot timpul meu liber pentru asta! - Ei, haide, numai de învățat nu-ți arde ție! De parcă eu n-aș știi pe unde-ți umblă mintea! O privi peste rama ochelarilor, cu ochii mijiți și buzele strânse, ca și când în fața ei ar fi apărut cea mai mare mizerie umană care trebuia curățată de urgență din acel loc. Mădălina ieși repede din casă, înainte de a-i da gazdei satisfacția de a o
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PUR ȘI SIMPLU Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului Simplă sunt, nu port zorzoane nu știu ce mi-ar folosi Chipul de mi l-aș boi atunci când îl pun în rame Sufletul cât mi-l contemplu totdeauna-i la vedere Asta-i singura avere ce mă face-atât de simplu Trec prin mine-atât de amplu toate zilele din an Este tot ce sunt și am că-s normală, pur și
PUR ȘI SIMPLU de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379641_a_380970]
-
la origini,în mine.Căutam frumusețea ierniiși tot ce găseamera puștiul ei,pe atunci nu știamcă de fapt ea se aflăin inimi. Căutam jumătăți de sufletși tot ce găseamerau jumătățide iluzii,pe atunci nu știamcă de faptdragosteanu încape-ntr-o ramă.Căutam ceva, nici eunu mai știu ce era,si nu am găsit... VIII. FANTEZIE DE TOAMNĂ, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014. Îmbracă-mă cu tine toamnă, mă-nvăluie-n îmbrățișarea vântului ce te-a
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
literar - Bonnie Mihali... III. FĂRÂME DE NIMICNICIE, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. În amintirile-mi nevinovate Se zbate marea-n jucăușe valuri, Întinderea-i albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult În amintirile-mi nevinovateSe zbate marea-n jucăușe valuri,Întinderea-i albastră se destramăîn ochii mei, ca într-o ramă,Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurareaDin suflete ce suferă-n tăcere;Cu alge verzi îmi înfășor ființa,Să crească-n inimă dorințaDe-a adăsta pe azurii lăicere.Neptun, al mării zeu, tridentu-nalțăSpre universul care-i
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
aprind ca tine în a versului meu torță!Pseudonim - Bonnie Mihali... XI. RUGINIUL TOAMNEI, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Când crengile durerii se destramă, Încovoiate-n toamna aurie, Copacii goi sunt răstigniți în ramă De-o pană iscusită, plumburie. Pădurea-și plânge frunzele căzute, Pictate cu aramă și cu aur, Când sufletul umil, pe nevăzute, Ar vrea să se înalțe-n glas de graur. Misterioasă, toamna se ferește De vânturile rele și hoinare; Speranța
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
mai zburau la noi odinioară, vin alte toamne cu aceleași nume, dar noi trăim de-acum în altă lume. diminețile mocnesc singurătate, și toamna trece rece prin cetate, din mrejele cu vălul de aramă vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374769_a_376098]
-
ÎN ZARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului priviți în zare priviți în zare, toamna vine, cad frunze moarte de aramă și picură din cer rubine, un peisaj pictat în ramă. privesc la geamul solitar și-ascult prelungile suspine de foi de plop ce cad arar, priviți în zare, toamna vine. vine încet ca o mireasă, adusă pe aripi de vânt, are un văl de frunză deasă, cu rochia până-n pământ
PRIVIŢI ÎN ZARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374783_a_376112]
-
umbrele mustrării ieșirea-n lume parcă nu-i priește. Știu să desfac verigi de chibzuință dar mă-ncifrez și în necugetări și mă aprind devreme-n renunțări ca să îmi sting târziul în dorință. Știu și nu știu cum să-mi așez cuvântul în rama de poem, să nu-l ia vântul... Referință Bibliografică: Știu... Și nu știu... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞTIU... ŞI NU ŞTIU... de AURA POPA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371640_a_372969]
-
umbrele unui vis bizantin ... Creierul găurit de așchiile trădării Își rostogolea căderea în destin . Ziua își apunea genele în gânduri străine, Când în unde cenușii și agitate Când fericirea își stingea lumină , Trasata de cercurile grii . Trebuia să purtăm grijă ramelor Ce ne-au încadrat în același pătrat ... Fără să ne clătinam frunțile răvășite În privirile albe, cu genele uzate de lacrimi . A încremenit între noi germinația pietrelor Când am împrăștiat amintirea rămasă ... La orizontul dintre bine și rău ,ascunsă În locul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
masca pe figură și se duse la primul stup, cel din capăt. Deschise stupul, dădu podișca de scânduri la o parte, suflă cu foșcăitoarea de fum de iască câteva rafale peste albinele încă amorțite de somn, și începu să scoată rame grele de faguri de miere, măturând în stup albinele așezate ciorchine pe faguri, neconvinse să cedeze așa de ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor de milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
rame grele de faguri de miere, măturând în stup albinele așezate ciorchine pe faguri, neconvinse să cedeze așa de ușor bunăstarea lor din stup. Era agonisită cu atâta trudă, era munca lor de milioane de zboruri de-a lungul verii. Ramele furate de la albine, le aducea repede în casă, le ascundea într-o roiniță, să nu le simtă toate albinele din afară. Așa, rând pe rând, stupii ai fost prădați de munca harnicelor albine, care vâjâiau nervoase prin curte și pe la
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]