5,656 matches
-
scrisori, cât și prin agenții lor, de care este înconjurat. În general, si este viziunea care m-a ghidat în alcătuirea volumelor de față, corespondență lui Descartes seamănă cu un câmp de bătălie, în care Descartes nu numai că verifica receptarea ideilor sale în Europa literelor, ci și contracarează obiecțiile stârnite de scrierile sale în diverse cercuri, pe care le cunoaște prin purtătorii lor de cuvânt. Astfel, dincolo de rolul de laborator intelectual care le-a fost recunoscut, cred că intervențiile epistolare
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
clădit, rareori, prin contact direct cu această lume mirifică. Indianismul filologic la Hasdeu, indianismul literar la Eminescu sau chiar indianismul filosofic la Eliade au sorginte, preponderent, cărturărească și implică tot un resort occidental. Alături de perspectiva occidentală, românii au, totuși, în receptarea Indiei, o trăsătură specifică. Occidentul a valorificat civilizația indiană pentru a descoperi gîndirea arhaică a omenirii, dar românii, solidari cu obiectul cercetării, au studiat cultura Indiei pentru a înțelege mai bine tradițiile culturale comune din neolitic pînă azi. Eliade afirma
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în lumea cultă occidentală și II afinități elective între paremiologia indiană și proverbele populare românești. Ambele exegeze reprezintă o incitantă călătorie în universul gîndirii indiene și o meditație asupra relației dintre identitate și alteritate în cultura europeană. Aceste
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
am plasa de partea celor care decid, Maria Tereza și losif al II-lea. Se impun mai multe interpretări: accentul este pus pe cadru, adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe consecințe și pe receptarea inițiativelor centrale la nivelul fiecărei ordini constitutive a Transilvaniei. Aceasta este cînd în întregime transilvană, cînd subliniază evoluțiile comunităților conducătoare sași, secui sau maghiari -, cînd se concentrează asupra romanității și luminează, prioritar, procesul evolutiv național și social. Global, aceasta este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în declin și a Imperiilor rus și habsburgic în ascensiunea încetinită de francezi și de englezi, era insuficientă pentru a alimenta o ideologie națională; ca și cînd adoptarea unei ideologii romantice liberale și patriotice asimilate, însă venite din exterior, și receptarea moștenirii Revoluției franceze lasă în inima identității o falie pe unde dispar toate amărăciunile. În același timp, trebuie evaluate exaltarea descoperirii unei pîrghii externe, adoptată odată cu circulația ideilor revoluționare, nostalgia înăbușită a apartenențelor la un imperiu mort protector al identităților
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după modele și aprecierile Vestului, împotriva urmașilor lui Lovinescu. Lucrarea lui Papu este un ecou al pozițiilor lui Ceaușescu, care se revoltă în 1972 împotriva tendințelor de supraevaluare a ceea ce vine din străinătate, contra atitudinii servile în fața producțiilor din străinătate. Receptarea protocronismului este extrem de ambiguă: mișcarea îi satisface pe tradiționaliștii antiliberali, antiburghezi, și pe comuniștii exasperați de pretențiile occidentale de amestec în treburile interne, pe patrioții care sînt convinși de adevărata autonomie a națiunii susținute de Ceaușescu împotriva limitelor suveranității enunțate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va publica întâi în foileton, apoi sub forma unei broșuri canonicul Alexandru Grama "studiul critic" Mihail Eminescu (Blasiu, 1891, Biblioteca Unirea) devenit izvor de opinii pentru "antieminescieni" profesorul Ioan Gherman, istoricul Augustin Bunea 28 și alții. Alături de ei în Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu 29 din 2002 figurează și... Vasile Lucaciu. Spun "figurează" pentru că la pp. 413-141, în volumul 2 al Corpus-ului, este introdusă o aserțiune la capitolul despre studiul lui Grama, o "interesantă opinie" dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana. Serie nouă; 5) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită și prefață de Alexandru Dobrescu. Iași: Junimea, 2002, XLIV, 337 p. (Eminesciana. Serie nouă; 6) * LATEȘ, George. Gradul zero al receptării eminesciene. Iași: Junimea, 2003, 181 p. (Eminesciana. Serie nouă; 7) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 2004, 280 p. (Eminesciana. Serie nouă; 8) * CODREANU, Theodor. Mitul Eminescu. Iași: Junimea, 2004, 330 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
român, Cernăuți). De la cei doi prieteni Eminescu a selectat texte în caietul anonim de poezii populare aflat la Academie (ms. 2260, fol. 313-325). 28 Septimiu Pop, Curentul antieminescian în Ardeal, în vol. "Caravanele Ardealului, Cluj, 1938, pp. 65-70. 29 Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu, Secolul XIX, vol. II, Ed. Saeculum I. O, Buc., 2002, p. 414. 30 Accesul greu la o colecție completă, imposibilitatea referințelor la o presă religioasă în anii comunismului au perpetuat datări încă neclarificate. Reținem
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
facsimil cu textul unei vederi în "Pro Unione", Baia Mare, V, nr. 1-2, (13-14), iulie 2002, p. 137. 33 Vasile Patcașiu, Din "Cronica Hotoanului", ediție îngrijită, note și studiu introductiv de Viorel Câmpean, Ed. Citadela, Satu Mare, 2012, p. 65. 34 Corpusul receptării...., vol. 3, p. 385. 35 xxx Lupta românilor din județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar român. Documente 1848-1518, Buc., 1989, pp. 195-198. "Intelighenția" sătmăreană era la curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
procesului servirii (calitatea obiectivă) * nivelul de calitate al efectului servirii (calitatea subiectivă). Astfel, conceptul de calitate include desfășurarea calitativă a activității, (conform structurii sistemului de servucție și organizării de întreprindere) care determină efecte de servire (serviciul în sine) și concomitent receptarea de către beneficiar a unei satisfacții, a unei impresii despre calitate care să-l mulțumească (calitatea subiectivă). Calitatea obiectivă este dată de componentele și trăsăturile fizice ale ofertei, care se referă îndeosebi la suportul fizic, la personalul de contact, la ambianță
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
receptat și utilizat? De ce: Care este scopul urmărit în comunicare (informare/ influențare/convingere)? Ce efect dorește emițătorul să obțină? Acesta din urmă, efectul, este esențial pentru judecarea oricărei comunicări (din punct de vedere managerial), existând mai multe trepte de efectivitate: *Receptarea comunicării: pentru ca profesorii din școală să poată desfășura o activitate planificată trebuie, în primul rând, ca directorul să aibă grijă ca datele despre acea activitate să ajungă la cei implicați pe diverse canale. *Înțelegerea mesajului: odată mesajul receptat, este bine
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
situația, a fost Călinescu: ablația excesului de nas poate fi mortală pentru un creator. Creatorul autentic, genialul, se remarcă paradoxal și prin excesiva lui forță de a-și face vizibil și memorabil produsul creat, neținînd seama de eventualele indispoziții de receptare. Chiar existența însăși a lui Gauguin, părăsirea bruscă a traiului îndestulat, alegerea sălbăticiei, într-o Oceanie frustă, necunoscută, model de... lăsare a nasului așa cum e, neintervenind din eventuale rațiuni de conveniență în forma lui primară. De aceea Gauguin e Gauguin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot respectul.) Nu știu (ba știu) cît de mare e literatura nobelizatului german Günther Grass (1927), dar invariabla lui schimă stropșită fie din motive structural stîngiste, fie doar strict comportamentale produce disconfort psihic. Nu fără urmări privindu-mă în chiar receptarea acestor proze de veșnic toboșar (al vremurilor noi). Oricît de convingător neoavangardistă s-ar arăta a fi proza de rafinament sagace a austriacului Peter Handke (1942), înverșunările sale, la fel de oripilate, între altele cele privind chestiunea conflictului iugoslav, dar și cruntul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a elementelor cognitive și operaționale. Profesorul este acela care comunică și transferă: stiluri de abordare și învățare ale domeniului, structuri afective și atitudinale, modele de reconstrucție și evaluare a câmpului științific etc. Mecanismul care constituie rețeaua interacțiunilor de comunicare și receptare reciprocă a rolurilor de subiect-obiect în procesul de învățământ cuprinde: - puterea sugestivă a exemplului oferit de profesor în școală și în afara ei; - comunicarea educațională de tip persuasiv, constant și continuu realizată de profesor; - statutul de „autoritate educativă” tră it de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
din societate. De multe ori face cuplu desăvârșit cu Tândală, alt personaj foarte îndrăgit în popor. Snoava ca operă literară populară a fost prelucrată mai ales de Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu și Ion Pop Reteganul. METODE INTERACTIVE ÎN RECEPTAREA TEXTULUI EPIC În manualele de limba și literatura română din clasa a III-a cele mai multe texte literare date pentru receptare fac parte din genul epic. Aici școlarul mic trebuie să descopere conținutul textului, modalități de exprimare și mijloace folosite de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
populară a fost prelucrată mai ales de Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu și Ion Pop Reteganul. METODE INTERACTIVE ÎN RECEPTAREA TEXTULUI EPIC În manualele de limba și literatura română din clasa a III-a cele mai multe texte literare date pentru receptare fac parte din genul epic. Aici școlarul mic trebuie să descopere conținutul textului, modalități de exprimare și mijloace folosite de autor. Receptarea textelor în propriul lor cod, urmărește forme specifice de: gradul dezvoltării psihice: gândire, limbaj, emoție, sentimente; sfera de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
EPIC În manualele de limba și literatura română din clasa a III-a cele mai multe texte literare date pentru receptare fac parte din genul epic. Aici școlarul mic trebuie să descopere conținutul textului, modalități de exprimare și mijloace folosite de autor. Receptarea textelor în propriul lor cod, urmărește forme specifice de: gradul dezvoltării psihice: gândire, limbaj, emoție, sentimente; sfera de interese, trebuințe, preocupări; posibilități de înțelegere a semnificației operei. Alegerea textelor trebuie să îndeplinească anumite calități: să fie accesibile și atrăgătoare pentru
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
timp, să asculte frumoasele povești pe care i le spunea moș Miron. Am sugerat elevilor să memoreze poezii scrise de Mihai Eminescu, să poată participa la concursul de recitare, organizat la clasă: „Cel mai bun recitator!” 4. Fragmentul dat pentru receptare din Amintiri din copilărie de Ion Creangă înfățișează episodul trimiterii lui Nică la școala din Broșteni. Pentru a pune capăt certei dintre Smaranda și Ștefan a Petrei, bunicul David Creangă le propune să-l ducă pe nepotul său la școală
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ultima clipă a vieții... Învățătorul îi inițiază pe elevi în stabilirea raportului dintre narator și personaj, pentru a nu face greșeli de redactare a unor compuneri personale în care ei folosesc discursul la persoana I și a III-a. Pentru receptarea și prelucrarea textelor vom avea în vedere: prezentarea la lecție a materialului ilustrativ; lectura expresivă prin respectarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale; explicarea cuvintelor și expresiilor noi; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers; compuneri după ilustrații și șir
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
vedere: prezentarea la lecție a materialului ilustrativ; lectura expresivă prin respectarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale; explicarea cuvintelor și expresiilor noi; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers; compuneri după ilustrații și șir de întrebări. Un rol important în receptarea unui text îl constituie parcurgerea unei etape de împărțire a textului în fragmente logice și formularea ideilor principale. Lectura explicativă este o îmbinare a lecturii textului cu aplicațiile necesare, ce duc la înțelegerea mesajului. Etapele ce sunt urmărite în alcătuirea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
integrală a textului epic; împărțirea după înțeles a textului în fragmente; povestirea orală a fiecărui fragment; formularea ideii corespunzătoare fragmentului; alcătuirea planului de idei; povestirea orală după planul de idei; lectura de final a textului. Pe aceste etape se bazează receptarea textelor la clasele terminale ale învățământului primar și este continuată până la sfârșitul învățământului gimnazial. Voi prezenta în continuare desfășurarea receptării textului Dreptatea lui Țepeș, poveste populară: a. Lectura integrală a textului: pentru început elevul citește textul fiind interesat de descifrarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
alcătuirea planului de idei; povestirea orală după planul de idei; lectura de final a textului. Pe aceste etape se bazează receptarea textelor la clasele terminale ale învățământului primar și este continuată până la sfârșitul învățământului gimnazial. Voi prezenta în continuare desfășurarea receptării textului Dreptatea lui Țepeș, poveste populară: a. Lectura integrală a textului: pentru început elevul citește textul fiind interesat de descifrarea lui și nu de înțelegerea profundă a acestuia; citirea integrală, realizată de elevi, duce la îmbunătățirea actului citirii corecte, conștiente
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
dulce Românie) Pe lângă poeziile propuse de manualele alternative, învățătorul recomandă elevilor să citească și să memoreze cât mai multe poezii, să completeze cu date bibliografice, portrete, imagini din viața poeților portofoliul literar personal și al clasei. METODE INTERACTIVE FOLOSITE ÎN RECEPTAREA TEXTULUI LIRIC În textul liric poetul exprimă în mod direct ideile, gândurile, sentimentele, impresiile, trăirile și emoțiile. Eul liric aparține vocii interioare fiecărui poet și se găsesc ușor mărcile acestuia prin prezența pronumelor și verbelor la persoana I. Textele lirice
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
I. Textele lirice nu au acțiuni, întâmplări, personaje, de aceea ele nu se pot povesti. Elevii de vârstă mică au acces spre textul liric când învățătorul îi ajută să realizeze decodarea imaginilor artistice prin folosirea unor algoritmi de analiză pentru receptarea acestuia: a. Momentul pregătitor receptării are la bază prezentarea și discutarea unor imagini ce stârnesc interesul elevilor despre titlul, autorul, tema și volumul de poezii din care face parte poezia. b. Momentul lecturii expresive se face de către învățător sau prin
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]