2,720 matches
-
care este alcătuit din călugări, care nu sunt căsătoriți, care nu trăiesc lângă femei, iar imaginea lor despre femei ca partenere de viață este abstractă. Prin urmare, o biserică orânduită de bărbați, care au ales singurătatea și izolarea, este greu receptivă la femei. Le cunosc prea puțin. O.Ș.: România se schimbă, se schimbă uneori forțat, nu se poate să nu se schimbe și Biserica Orotodoxă. Trebuie să fiți mai insistente! M.M.: Am citit cândva, acum câțiva ani, o broșură la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pușcă, bracona căprioare pe pârâul de deasupra școlii. Într-o vreme de foamete și război și împovărată cu trei copii, în satul sărac unde merindea trebuia adusă de la șes pe bani grei, familia Labiș nu avea cum să nu fie receptivă la ideile vânturate după război. Difuzată și prin intermediul școlii, propaganda comunistă făcuse din Stalin o figură emblematică, un „eliberator”. În acest monstru copiii Labiș vedeau un soi de „bade” grijuliu (așa îi spunea sora cea mică, Dorina), în genul celui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
colectivizării, care a restrâns foarte mult activitățile legate de olărit. Autoritățile locale au arat drumul tradițional al olarilor spre Bârlad, iar președintele C.A.P., înarmat cu o bâtă, spărgea oalele pregătite pentru vânzare. De asemenea, piața era tot mai puțin receptivă la ceramică, în primul rând la cea de culoare negru. în aceste împrejurări, centrul Brădești se apropia de desființare, mai ales după ce a dispărut și clasa Școlii Populare de Arte, înființată în 1985. Satul Pogonești, din comuna cu același nume
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
stimulului; inervația prin fibre de calibru mic Aδ și C. Stimulul nociceptiv poate să antreneze receptorii monomodali, cu prag de excitabilitate la durere mai ridicat (prin stimulări mai intense). Receptorii polimodali au un prag de excitabilitate mai scăzut și sunt receptivi la stimuli multipli (mecanici, termici, chimici). Din acest motiv se pot delimita două tipuri de interceptare ale stimulilor nociceptivi ce implică durerea: durerea primară imediată, rapidă fugace, bine localizată, interceptată de receptorii monomodali, transmisă prin fibrele Aδ; implică o hiperstimulare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru receptiv sau senzitiv, noțiuni introduse de Kohnstamm și Quensel În 1908. Studiind conexiunile acestor axoni cu centrii mai Înalți de proiecție (talamus) ei au conchis că aceste căi reprezintă o parte a unei căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al corpului (Villanueva, 1988) ceea ce sugerează că unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care conduc informațiile poate fi În relație de conexiune cu nivelele cervicale care conțin atât
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care conduc informațiile poate fi În relație de conexiune cu nivelele cervicale care conțin atât majoritatea aferentelor spinoreticulare cât și neuronii cu câmp receptiv larg heterosegmental (Villanueva și colab, 2000). Întrucât și alte tracturi nociceptive au asemenea dispoziții și conexiuni devine explicabilă Întinderea mare a efectului de calmare a durerii (inclusiv durerea din segmentul caudal al corpului), ca urmare a mielotomiei comisurale a părții
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
primit denumirea ecran interior. Acea zonă este foarte importantă permițând instalarea undelor alpha și dinamizând emisfera dreaptă a creierului. Apoi numără mintal de la 100 spre 1, în ritm rar. Când ajunge la 1 creierul se află în stare alpha, fiind receptiv la mesaje. De aceea își spune în gând: „Sunt sănătos. Corpul și sufletul meu sunt într-o stare perfectă.” Pentru a ieși din starea alpha, persoana își dă o nouă comandă: „Voi număra de la 1 până la 5 și când voi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rezultatul la o altă problemă; dacă nu ai găsit soluția la problemă, căută o altă problemă, transformând-o pe prima. * Separă esențialul de accesoriu! Dar nu uita detaliile! * Nu uita că și pauzele sunt creative. * Trezește spiritul de colaborare; fii receptiv față de ceilalți! Ei ar putea să-ți canalizeze gândirea spre noi idei. * Nu arunca la coș ideile fanteziste; du-ți până la capăt orice idee! * Revino din timp în timp asupra problemei și a ideilor emise anterior. Așa cum vă schimbați îmbrăcămintea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
într-o reacție în lanț. * Și pauzele sunt creative. * Înainte de a putea rezolva problemele trebuie să trăiești în compania lor. * Fii deosebit de alții! Dar nu cu orice preț! * (Corneille) * Creativitatea începe prin lucruri mici; cele mari vor veni singure. * Fii receptiv față de ceilalți! Ei ar putea avea dreptate. * Nu renunța prea ușor! * Ideile tale pot fi la fel de bune ca ale altora. * Jonglează simultan cu mai multe idei! Dar nu te risipi! * Utilizează experiența pe care o ai, dar evită clișeele! * Uită
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
materialitate copleșitoare”, iar o atenție deosebită e acordată poeziei de inspirație religioasă. Criticul îl așază pe Arghezi alături de Paul Valéry, R. M. Rilke, T. S. Eliot, Giuseppe Ungaretti, în lirica românească socotindu-l „cel mai mare poet după Eminescu”. Foarte receptiv se arată și la scrisul lui Bacovia, „un poet unic în literatura română și chiar în cadre mai largi decât ale literaturii noastre”. Exprimând „căderea din uman în mineral”, volumele Plumb și Scântei galbene conțin „o poezie de scoică bolnavă
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
estetică, teorie literară și filosofie a culturii (critică și valoare, structura operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la orice punct de vedere corect argumentat, pe atât de inclementă față de îngustimile de vederi arborate în numele marxismului. Atacabile la baza lor filosofică, unele opinii ale lui T. au meritul de a nu eluda chestiunile dificile, de a analiza cu
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
societății noastre contemporane”, formulă stereotipă, care nu se potrivește deloc cu aspirațiile sugerate de vorbele citate la începutul acestei însemnări. Vrei să fii comparat cu Joyce sau cu Thomas Mann și te comporți ca un „inginer al sufletului omenesc” disciplinat, receptiv la „comanda socială”?! Iată un lucru pe care refuz să-l înțeleg. *A murit un om pe care nu l-am cunoscut direct, dar ale cărui articole le-am citit mereu, de-a lungul anilor, ca pe un „breviar”: academicianul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întindeți coarda prea tare, că nu e bine. Poporul român este nemulțumit și flămând și să ferească Dumnezeu de mânia flămândului pe oricine. Aplecați urechea cu mai multă bunăvoință și atenție la poporul pe care îl conduceți și fiți mai receptiv la nevoile lui. Nu monopolizați în mâinile dvs. toate frânele conducerii partidului și statului. Mai lăsați și pe alți oameni capabili și de bună-credință să facă acest lucru. Dvs. ați spus doar că: Oricât de capabil ar fi un om
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un gest de curaj, util culturii și istoriei românești, un gest pentru care este și acum fie blamat, cu cele mai ciudate argumente, fie Îngropat sub o tăcere răuvoitoare”. Revista 22 a beneficiat mult de pe urma unui astfel de ghidaj echilibrat, receptiv la adevăr și deschis dialogului Între puncte de vedere diferite sau opuse, menținând tonalitatea dezbaterii principiale, obiective, atât de necesară Însănătoșirii „spiritului național”, marcat de prea multele perioade despotice ale Istoriei. * Pe ultima pagină a numărului aniversar, 750, redactora-șefă descrie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Congresul mondial de sociologie în 1939. Pe plan intern, Școala de la București a devenit o mișcare națională. Sociologia a ieșit din perimetrul izolat academic și a cuprins largi segmente, nu numai ale intelectualității românești. Țărănimea a fost în mod special receptivă la acțiunea sociologică de ridicare a satului. A doua moștenire: Gusti a lansat o direcție de dezvoltare a sociologiei care s-a dovedit a fi larg acceptată în prezent; dincolo de cadrul teoretic și metodologic general-universal al sociologiei, aceasta este o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
percepția publicului despre infracțiuni și infractori și că această distorsiune are o consistență în timp și între diferitele tipuri de publicații. Pe baza unor astfel de cercetări, Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere al încărcăturii emoționale: interesantă, sistematizată, obiectivă, necesară, medie, profesionistă, mulțumitoare etc. adjective pozitive, afirmative, aprobatoare: novatoare, echilibrată, utilă, activă, înțeleaptă, primitoare, productivă, dinamică, flexibilă, transparentă, receptivă etc. Cele două grupuri aveau în componență manageri, asistenți sociali, psihologi etc. și s-au constituit ca două grupuri experimentale: Tabelul 5. Structura grupurilor experimentale în funcție de apartenența membrilor Apartenența Grupul 1 Grupul 2 Numărul total 30 30 Din organizații de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deja, satisfac o necesitate care există. Puterea unică a inovației bazate pe cunoștințe constă În faptul că provoacă o schimbare, creând o cerere nouă, deci imprevizibilă; nu se poate ști nici măcar dacă cel căruia Îi este destinată inovația va fi receptiv sau reticent față de aceasta. Riscurile pot fi reduse substanțial prin integrarea cunoștințelor noi În una dintre sursele definite anterior - Îndeosebi necesitatea procesului, neprevăzutul și incongruențele, unde receptivitatea a fost deja stabilită sau poate fi testată cu un grad ridicat la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1991, p. 268). Negociatorul bun nu este cel care evită greșeala, ci acela care, dominând Înțelegerea procesului, va putea negocia combinând eficient cunoștințele, tehnicile și abilitatea. În continuare, vom detalia unele aspecte centrate pe cele patru comportamente de negociere: activ, receptiv, pozitiv și ofensiv. În figura 49 sunt grupate 14 comportamente de negociere. Se regăsesc aici comportamente active și receptive, opuse și complementare două câte două, și comportamente pozitive și ofensive, de asemenea opuse unele altora, dar și În raport cu centrul diagramei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
negocia combinând eficient cunoștințele, tehnicile și abilitatea. În continuare, vom detalia unele aspecte centrate pe cele patru comportamente de negociere: activ, receptiv, pozitiv și ofensiv. În figura 49 sunt grupate 14 comportamente de negociere. Se regăsesc aici comportamente active și receptive, opuse și complementare două câte două, și comportamente pozitive și ofensive, de asemenea opuse unele altora, dar și În raport cu centrul diagramei. Primele două sunt centrate pe obiective, iar ultimele două, pe gestiunea relației cu altcineva. Studiile efectuate În mediul negociatorilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Între negociatorii talentați și cei medii pe toate cele patru tipuri de comportamente. Fig. 50 - Profilul comportamentelor negociatorului francez Sursa: Cathelineau (1991, p. 213). Comportamentul pozitiv Negociatorul bun este orientat spre soluții. El este pozitiv În relația cu altcineva Comportamentul receptiv Negociatorul performant Îi ascultă pe ceilalți. El poate astfel să obțină concesii judicioase Comportamentul ofensiv Negociatorul performant evită să-și ofenseze interlocutorul. Aceasta ar putea reorienta sau bloca negocierea Sursa: Cathelineau (1991, p. 262). Fig. 51 - Reprezentarea negocierii În ansamblul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt „vioara Întâi”. Diversele stări inerțiale, ce corespund unor obișnuințe și tradiții, subsumate unui alt tip de act existențial, vor fi brutal confruntate cu mutațiile socioprofesionale ultrarapide. Soluția? Un alt tip de instrucție, cu o psihopedagogie adecvată, cu o profesionalizare receptivă la evoluțiile În curs, dar și un antrenament continuu psihocreativ, corespunzător adaptat la ritmurile și accelerarea schimbării. Aceasta implică un nou tip de exercițiu cooperativ, În dublu sens, cu „feed-back” și „feed-before” (instrucție, informare la zi, reeducare participativă, voință exersată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al ultraspecializărilor care limitează adesea orizontul spiritual al experților; și b) din unghiul lipsei de substanță concretă a „culturii generale”, arogantă și periculoasă tocmai prin absolutizările sale. Soluția? Nu doar o altă abordare, ci și o generație nouă, instruită altfel, receptivă la implicațiile socio-umane ale științei, cu conștiința valorilor culturii, În care omul și relațiile interumane sunt adevărata măsură a progresului. Trecerea de la Învățarea adaptivă, de menținere, la Învățarea creativă, precum și educația participativă și Învățarea prin experiență directă constituie achiziții fundamentale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tradiție, care se transmite de la părinți la copii, de la dascăli la elevi, de la inițiați la novici. Pe de altă parte, Învățarea este cu precădere un proces spontan și nu urmează Întotdeauna canoanele generației În vârstă, regulile prestabilite. Tineretul este mai receptiv la Învățare decât generația adultă, cu toate că adulții ar avea mai multă nevoie de Învățare decât tineretul. Adulții chiar opun rezistență Învățării, o refuză, mai ales dacă sunt instalați la pârghiile puterii și dețin poziții de comandă. Evoluția culturală a omului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]