7,718 matches
-
dar nu se exclude contextul social apropiat (vecinătatea, de exemplu), după cum nu se exclud nici influențele genetice sau stresurile cauzate de evenimente extrafamiliale; - părinții au puterea de a induce schimbări profunde în comportamentul copiilor, prin faptul că dețin sursa de recompense și pedepse; - conceptul de granițe (boundaries) este implicit în terapia familială behavioristă; relațiile interpersonale ale părinților determină intensitatea și calitatea reîntăririi comportamentului copiilor; - copiii cu probleme comportamentale se recrutează mai frecvent din familiile în care: nu există concordanță între părinți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este să-i învețe pe părinți o serie de principii, tehnici și deprinderi (de comunicare, de rezolvare de probleme, de comportament general) care să modifice conduitele copiilor lor. Sunt și unele tehnici mai specifice, cum ar fi contractele bazate pe recompense și pedepse, experimente comportamentale (vezi 10.1. și 10.4). Nu e greu de înțeles din cele mai sus menționate că terapia comportamentalistă se poate combina eficient cu cea cognitivă, care face apel la schema de gândire automatizată, la false
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai ales între părinți și copii, ca modalități de schimbare a unor conduite nedorite (venirea seara târziu acasă, de pildă). Ele reprezintă acorduri de obicei scrise între cele două părți prin care copilul sau adolescentul câștigă puncte în măsura în care se primesc recompense. Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un comportament și mai indezirabil (Patterson, 1982
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modalități de schimbare a unor conduite nedorite (venirea seara târziu acasă, de pildă). Ele reprezintă acorduri de obicei scrise între cele două părți prin care copilul sau adolescentul câștigă puncte în măsura în care se primesc recompense. Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un comportament și mai indezirabil (Patterson, 1982). Injoncțiunile paradoxale constau în a-i cere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din ce În ce mai prinși Într-o cultură promovată de media, care vinde ideea satisfacerii instantanee a tuturor dorințelor personale. Rezultatul era era acela că fiecare generație succesivă de americani mai puțin doritoare (sau chiar capabilă) să muncească din greu și să amâne recompensa de moment În așteptarea uneia viitoare. Pentru narcisist, timpul are valoare imediată și este centrat pe propria persoană. Angajamentele din trecut și obligațiile viitoare sunt privite drept restricții inutile și piedici În calea satisfației imediate. În aceasta nouă cultură a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la exemplul altruismului (vezi, pe larg, în continuare, capitolul 2, secțiunea 1), pe lângă gradele diferite de intensitate și formele diverse de concretizare, să mai constatăm și următorul fapt: în societatea umană, dacă avem în vedere multiplele și mediatele forme de recompensă acordate individului - inclusiv credința imortalității personale (viața de apoi sau prețuirea lui de către colectivitate după moarte) -, greu pot fi decelate actele propriu-zise de sacrificiu de haloul așteptărilor premiale (Ralea și Hariton, 1962); este dificil de stabilit frontiera dintre generozitatea sui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dragostea sinceră, dintre o fată și un băiat, încărcată și trăită de cei doi cu tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare din exterior poate fi transpusă, în mare măsură, în termenii reci ai jocului condiționărilor și recompenselor reciproce; și nu e vorba numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite. Grupurile sociale, prin gratificațiile materiale, dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul succesual al valorilor, sancționarea succesuală reprezentând un mijloc important prin care o colectivitate își promovează valorile. În viziunea lui Skinner (1971), chiar comportamentele-limită (asumarea riscului sacrificiului suprem) trebuie înțelese prin paradigma condiționărilor și recompenselor: „Să presupunem, de exemplu, că un grup este amenințat de un răufăcător (monstrul din mitologie). Cineva care posedă o forță sau o îndemânare specială atacă și omoară monstrul sau îl alungă. Grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică) comportamentul eroului cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dificultăți în interpretarea unor fapte de viață. Exemplul, ipotetic, oferit de Skinner este convingător, dar reprezintă un gen de cazuri (poate cele mai frecvente); în multe alte cazuri însă, eroii, mergând de asemenea până la sacrificii extreme, nu găsesc aprobări și recompense nici măcar pe termen mai îndelungat. Actele anonime de altruism fără așteptări premiale sunt probabil mai puține, dar existența lor nu poate fi negată. Absorbția axiologică totală a individului de către grup face imposibilă creația individuală în domeniul valorilor. Teoriile ce mizează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anterioară); raportul dintre subiect și dezirabilul social (general uman, de grup). Mecanismele intime prin care individul își însușește matricea valorică a unei culturi, a unui grup social sunt încă destul de puțin deslușite. Intră în joc procesele generale ale învățării (condiționarea, recompensa, pedeapsa, fenomenele de imitație și de identificare). Copilul aderă succesiv la mai multe grupuri de referință: părinți, grupul de prieteni de aceeași vârstă (peer group), modele oferite de literatură, sau construiește el singur modele printr-o sinteză personală a celor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai pronunțat mi se pare a fi implicat în răspunsul cerut de întrebarea: De ce, aproximativ în aceleași condiții (condiționări), oamenii se comportă diferit? Fără să angajeze o explicație expresă, se pare că răspunsul lui Skinner ar privi: traiectoria experiențială de recompense (reîntăriri) trecută, repertoriul de răspunsuri acumulate. El afirmă: „O persoană care posedă o «filosofie a libertății» este una care a fost schimbată într-un anumit fel de literatura ce promovează libertatea (the literature of freedom)” (ibidem, p. 188). Care au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
moral. Ei au regăsit, în mare, cele trei stadii evidențiate de Piaget, pe care le denumesc preconvențional, convențional și postconvențional, dar în interiorul fiecăruia disociază câte două substadii. Așa încât dezvoltarea motivației comportamentului moral cunoaște următoarele șase etape: evitarea pedepsei; obținerea unor recompense; evitarea dezaprobării, a nemulțumirii celor din jur; evitarea oprobriului celorlalți și, în consecință, a sentimentului vinovăției; câștigarea și menținerea respectului în grup (morala contractului mutual); evitarea autoblamării. Sintetic, cele trei stadii pot fi descrise astfel: 1. Morala preconvențională se caracterizează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noi suntem sau nu suntem de acord cu anumite obiecte, persoane, grupuri, instituții, situații, idei și evenimente pe baza intereselor noastre personale. Distingem aici două laturi: funcția utilitară propriu-zisă, atunci când prin afișarea, concretizarea unei atitudini în opinie sau comportament obțin recompense sau evit pedepse, respectiv funcția de adaptare socială și identitate socială, unde beneficiile nu sunt neapărat materiale și directe, ci și simbolice, și mai difuze. Funcția expresiv-valorică se referă la faptul că luând atitudini noi ne exprimăm pe noi înșine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai sus. Oricum, numeroase „convingeri” pe care le exprimă cei mici (și nu numai), de genul „numai prin muncă reușești”, „românii sunt buni”, nu au o acoperire conștientă și nu pot fi argumentate solid. Ele s-au format prin mecanismul recompensei și pedepsei, altfel spus, al condiționării instrumentale. Aprobarea și recompensa înseamnă obiecte și servicii palpabile, dar și un zâmbet sau alte expresii faciale ale persoanelor semnificative înseamnă mult. În considerabilă măsură, atitudinea pozitivă față de școală sau muncă are la bază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mici (și nu numai), de genul „numai prin muncă reușești”, „românii sunt buni”, nu au o acoperire conștientă și nu pot fi argumentate solid. Ele s-au format prin mecanismul recompensei și pedepsei, altfel spus, al condiționării instrumentale. Aprobarea și recompensa înseamnă obiecte și servicii palpabile, dar și un zâmbet sau alte expresii faciale ale persoanelor semnificative înseamnă mult. În considerabilă măsură, atitudinea pozitivă față de școală sau muncă are la bază principiul întăririi operante prin recompense, chiar dacă în timp motivația devine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al condiționării instrumentale. Aprobarea și recompensa înseamnă obiecte și servicii palpabile, dar și un zâmbet sau alte expresii faciale ale persoanelor semnificative înseamnă mult. În considerabilă măsură, atitudinea pozitivă față de școală sau muncă are la bază principiul întăririi operante prin recompense, chiar dacă în timp motivația devine intrinsecă. Dar copiii, ca și adulții, de altfel, învață atitudinile și comportamentele nu numai din experiențe directe, ci și observând comportamentele altora și consecințele acestora. Experimentele lui A. Bandura (1973) sunt convingătoare în a demonstra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
copiii, ca și adulții, de altfel, învață atitudinile și comportamentele nu numai din experiențe directe, ci și observând comportamentele altora și consecințele acestora. Experimentele lui A. Bandura (1973) sunt convingătoare în a demonstra cât de repede și precis încorporează copiii recompensele și pedepsele observate la alții în propriile atitudini și comportamente: atunci când ei au văzut că cel care a bătut o păpușă a fost gratulat, au imitat și ei violența; în schimb, atunci când „agresorul” a fost admonestat, comportamentul violent a fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoanelor ce urmau la experiment), că experimentul a fost plictisitor. În schimb, subiecții ce au primit un dolar au evaluat experimentul ca plăcut. L. Festinger și J. Carlsmith interpretează aceste rezultate prin fenomenul de insuficientă justificare, situație în care o recompensă mică nu e suficientă pentru a accepta disonanța atitudine- comportament și e nevoie de schimbarea de atitudine (lotul plătit cu un dolar), ceea ce nu se întâmplă când recompensa este substanțială (persoanele care au primit câte 20 de dolari). Insuficienta justificare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interpretează aceste rezultate prin fenomenul de insuficientă justificare, situație în care o recompensă mică nu e suficientă pentru a accepta disonanța atitudine- comportament și e nevoie de schimbarea de atitudine (lotul plătit cu un dolar), ceea ce nu se întâmplă când recompensa este substanțială (persoanele care au primit câte 20 de dolari). Insuficienta justificare prin recompensă se înscrie în mecanismul mai larg numit de psihologii sociali americani „mai puținul duce la mai mult” (less-leads-to-more effect). Ideea ar fi că, atunci când subiectul constată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu e suficientă pentru a accepta disonanța atitudine- comportament și e nevoie de schimbarea de atitudine (lotul plătit cu un dolar), ceea ce nu se întâmplă când recompensa este substanțială (persoanele care au primit câte 20 de dolari). Insuficienta justificare prin recompensă se înscrie în mecanismul mai larg numit de psihologii sociali americani „mai puținul duce la mai mult” (less-leads-to-more effect). Ideea ar fi că, atunci când subiectul constată că face lucruri contrare atitudinii sale, în ciuda faptului că nu există puternice motive materiale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se înscrie în mecanismul mai larg numit de psihologii sociali americani „mai puținul duce la mai mult” (less-leads-to-more effect). Ideea ar fi că, atunci când subiectul constată că face lucruri contrare atitudinii sale, în ciuda faptului că nu există puternice motive materiale (recompensă directă) sau de alt gen, el va resimți o disonanță mai accentuată și, prin urmare, o mai mare nevoie de schimbare atitudinală. S. Scher și J. Cooper (1989) sugerează că factorul cel mai important în schimbarea atitudinii în cazul divergenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
foarte greu de stabilit, dar, atunci când beneficiile celui care ajută nu sunt directe și previzibile, când acțiunile sunt în favoarea celuilalt, comportamentele pot fi considerate prosociale. În cadrul lor, altruismul adevărat ar fi varianta maximală a dezinteresului, deoarece, în acest caz, în afara recompensei de după moarte sau a unei satisfacții spirituale pure, lipsită de orice altă compensație, alte beneficii nu există. Acte de acest fel, în care nu e prezentă aprobarea celorlalți oameni - și nici măcar a celui pentru care s-a riscat și, uneori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
funcționarea normelor socialetc "1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale" O serie de studii experimentale au confirmat faptul că, la fel ca alte genuri de comportamente, cel prosocial este învățat în timpul socializării primare. Învățarea socială, atât prin mecanismul direct al recompensei, pedepsei și reîntăririi, cât și prin observarea consecințelor comportamentale ale altor persoane ce întreprind acțiuni prosociale (învățarea indirectă, prin modele), conduce la însușirea de conduite altruiste la copii. După cum demonstrează și faimoasele studii experimentale ale întemeietorului teoriei învățării sociale, A
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
După cum demonstrează și faimoasele studii experimentale ale întemeietorului teoriei învățării sociale, A. Bandura (1977 - vezi și capitolul următor), contează, desigur, valoarea interacțională a modelului. La copiii mici, familia și, în particular, părinții sunt cei care, pe de o parte, împart recompense și pedepse și, pe de altă parte, servesc drept modele concrete și perpetue. Relevanța celor „șapte ani de acasă” a fost confirmată prin studii riguroase și pentru comportamentul prosocial. Astfel, într-o lucrare consacrată inteligenței morale la copii, R. Coles
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întregii copilării sunt importante, cele din perioada școlii elementare apar cruciale. În această perioadă se adaugă rolul socializant general al școlii (vezi Rotariu și Iluț, 1994), dar cel al părinților continuă să prevaleze, prin exemplele personale și prin sistemul de recompense și pedepse, fiind în joc mecanismul reîntăririi. De altfel, s-a dovedit experimental că reîntărirea influențează substanțial și comportamentele adulte de ajutorare. Într-un studiu pe această problemă, indivizi de pe strada principală a unui centru urban au fost rugați de către
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]