3,297 matches
-
franceză "bătea pasul pe loc" la Istanbul, generalul Napoleon Bonaparte continuă să pună în aplicare planurile politice ale Republicii Franceze. Victoriile succesive obținute în Italia împotriva armatelor austriece l-au determinat pe împăratul Francisc al II-lea să accepte ideea reconcilierii cu Franța, înainte ca aceasta să-i fi dictat condițiile unei păci dezastruoase, chiar în capitala Imperiului, Viena. Prin urmare, a început tratativele de pace cu această care s-au încheiat, într-o primă fază, cu preliminariile de la Leoben, din
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Britanii pe Continent, a fost Prusia. În primul rând, pentru ca, în calitate de adversara a Austriei în spațiul german, Prusia ar fi putut să contracareze planurile expansioniste ale acesteia. În al doilea rând, deoarece, datorită aceleași "calități", Prusia putea contribui la realizarea reconcilierii Rusiei cu Franța și a unei colaborări antiaustriece, de vreme ce, ascensiunea lui Napoleon Bonaparte la rangul de prim consul, în urma loviturii de stat din 9-10 noiembrie 1799, o făcuse "more attractive, politically and ideologically"2. Concomitent, tarul Paul I și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și Suedia, în problema Norvegiei. Ca urmare, la sfârșitul lunii aprilie 1801, Christian Bernstorff a fost împuternicit de Consi liul de Stat și de guvernul danez să opereze o modificare radicală în domeniul politicii externe a Danemarcei, prioritară devenind necesitatea reconcilierii cu Marea Britanie. Ceea ce însemna, însă, renunțarea la calitatea de membră a Neutralității Armate, calitate care nu se mai justifica, din perspectiva orientării sale probritanice 7. Negocierile anglo-daneze au neliniștit cercurile conducătoare suedeze, deoarece întrezăreau posibilitatea că ele să provoace o
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
militară a Moldovei, în cazul unei agresiuni franceze împotriva Imperiului Otoman 34. Toate aceste măsuri, care aveau menirea de a-l convinge pe împăratul francezilor "de notre energie", puteau, în același timp, după părerea înaltului demnitar rus, deschide și calea reconcilierii Rusiei cu Franța. Adam Jerzy Czartoryski îi recomandă, totuși, tarului să nu încheie pacea, decât atunci când Rusia "pourra la faire avec honneur et sûreté" (s. Ven.C.)35. Și, într-adevăr, a făcut-o, în condiții foarte "onorabile", dictate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
așa măsură pe acesta din urmă, încât, în anul 1804, circulă zvonul că împăratul francezilor intenționa să întrerupă relațiile comerciale ale Franței cu Suedia. Necesitatea menținerii Nordului Europei în afara conflictelor militare francoengleze l-a determinat să caute mijloace pentru realizarea reconcilierii, dar fără rezultate semnificative 149. Din contră, ele au continuat să se deterioreze, încordarea din raporturile celor două state atingând punctul culminant când Suedia a aderat, în împrejurările și cu urmările expuse, deja, la începutul acestui capitol, la cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pacificări a Continentului care, firește, nu trebuia pierdut. Ideea a fost clar formulată în instrucțiunile redactate la Berlin, între 14 și 16 octombrie 1800, pentru uzul lui Girolamo Lucchesini, trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar al Prusiei la Paris. Potrivit acestora, reconcilierea franco-rusă nu numai că trebuia să se producă, în mod efectiv, ci să se fi realizat prin intermediul Prusiei, "afin d'affermir de pluș le système" care lega Prusia de Rusia 320. Iar printre argumentele de care trebuia să se servească
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
conducătoare otomane, dar și în rândul populației constantinopolitane se crease, deja, convingerea că războiul cu Rusia era inevitabil. În această perspectivă, sprijinul pe care îl putea oferi Suedia a devenit o necesitate pentru otomani 178. Ei nu excludeau posibilitatea unei reconcilieri suedo-franceze, "comme suite de la position hostile de la Suède et de la France contra la Prusse pour căușe de Hanovre que la France veut également recéder à 174 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 martie 1806, în Europe and the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Marius Hriscu De la dispute la reconciliere: relațiile româno - sovietice (1932 - 1936Ă EDITURA PIM Iași, 2010 Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României HRISCU,MARIUS De la dispute la reconciliere: relațiile româno - sovietice (1932 - 1936Ă / Marius Hriscu. Iași : PIM, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-13-0161-4 342.7 342.4(498Ă Introducere Volumul tratează relațiile dintre România și Uniunea Sovietică între anii 1932 - 1936, așadar în timpul celui de-al doilea mandat de ministru
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
acestea să le cercetăm cu obiectivitate, fără a exagera sau minimaliza meritele lui Titulescu. Sperăm că această lucrare va aduce o serie de lămuriri în privința problemelor controversate din aria relațiilor româno - sovietice din acea perioadă. 4 1 De la dispute la reconciliere: relațiile româno - sovietice (1932 - 1936Ă Perioada cuprinsă între anii 1932 și 1936 reprezintă apogeul carierei diplomatice a lui Nicolae Titulescu. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Turcu C. I., Voicu I., Nicolae Titulescu în universul diplomației păcii, București, Editura Politică, 1984. 31. Țâcu Octavian, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919 - 1939Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2004. 101 CUPRINS Introducere...........................................................................3 De la dispute la reconciliere:relațiile româno - sovietice(1932 - 1936Ă...5 Concluzii..............................................................................82 Bibliografie...........................................................................89
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Marius Hriscu De la dispute la reconciliere: relațiile româno - sovietice (1932 - 1936Ă EDITURA PIM Iași, 2010 Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României HRISCU,MARIUS De la dispute la reconciliere: relațiile româno - sovietice (1932 - 1936Ă / Marius Hriscu. Iași : PIM, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-13-0161-4 342.7 342.4(498Ă Introducere Volumul tratează relațiile dintre România și Uniunea Sovietică între anii 1932 - 1936, așadar în timpul celui de-al doilea mandat de ministru
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
acestea să le cercetăm cu obiectivitate, fără a exagera sau minimaliza meritele lui Titulescu. Sperăm că această lucrare va aduce o serie de lămuriri în privința problemelor controversate din aria relațiilor româno - sovietice din acea perioadă. 4 1 De la dispute la reconciliere: relațiile româno - sovietice (1932 - 1936Ă Perioada cuprinsă între anii 1932 și 1936 reprezintă apogeul carierei diplomatice a lui Nicolae Titulescu. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Turcu C. I., Voicu I., Nicolae Titulescu în universul diplomației păcii, București, Editura Politică, 1984. 31. Țâcu Octavian, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919 - 1939Ă, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2004. 101 CUPRINS Introducere...........................................................................3 De la dispute la reconciliere:relațiile româno - sovietice(1932 - 1936Ă...5 Concluzii..............................................................................82 Bibliografie...........................................................................89
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici europene a memoriei (Olick și Coughlin, 2003, p. 38). Proiectul politic al Uniunii Europene își construiește propria sa identitate și memorie continentală, înrădăcinate în baza unor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre formule de cooperare socială, raportarea la standarde axiologice comune presupune încă o trimitere înspre prezența ideologiei. Cercetări recente în această direcție ne arată că, cel puțin în forma sa plurală a ideologiilor conceptul de ideologie devine utilizabil în contextul reconcilierii conflictelor potențiale care apar în plan social și politic la punctul de intersecție a intereselor individuale cu cele colective, precum și în cazul altor forme de cooperare socio-politică63. Limitându-ne la problema relației dintre ideologie/ideologii și interese fie acestea individuale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sau cu normele internaționale de protecție a mediului sau a forței de muncă. Tot în contextul dihotomiei conflict - complementaritate, Dunning (1993) delimitează trei etape în procesul de dezvoltare a relațiilor dintre CTN-uri și statul-gazdă: luna de miere, confruntarea și reconcilierea. Admițând această clasificare oarecum rudimentară, se poate aprecia că ne găsim în cea de-a treia fază (Dunning nu precizează ce ar putea să mai urmeze sau dacă etapele delimitate au un caracter ciclic), o fază însă departe de a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ecumenică de reapropiere a celor două biserici surori despărțite de Marea Schismă arată o certă vocație transmodernă. Se poate vorbi, din acest punct de vedere, de profundul transmodernism al Papei Ioan Paul al II-lea, care a aruncat punți de reconciliere istorică spre ortodoxie, spre islam, spre mozaism. Cu "diviziile" sale nevăzute, Papa Ioan Paul al II-lea a contribuit decisiv la căderea celei mai sumbre "religii" create de modernismul european: comunismul. În schimb, n-a reușit să-i convingă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). F]r] a susține toate aceste teorii, putem înv]ta multe de la antiteoreticieni. Critică pe care o aduc concepției dominante ne oblig] s] regândim relația dintre teoria și practica moral]. 3. Reconcilierea teoriei cu practică Dup] p]rerea mea, teoretizarea moral] este ceva ce oamenii fac în viața de zi cu zi. Nu este numai domeniul profesorilor, expus la prelegerile din amfiteatre. Teoretizarea moral] poate fi întâlnit] pe drumuri principale și secundare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație pentru cei care împ]rt]șesc percepții și intuiții a c]ror consistent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
structuri de program ce include și necesitățile pentru viitor, alături de prioritățile curente; 4. planificarea ajută la demonstrarea valorii banilor, iar prezentarea unor realizări trecute va duce la demonstrarea alocării unor sume pentru programele aflate pe agendă; 5. planificarea conduce la reconcilierea conflictelor, astfel încât dificultățile și stările de conflict apărute în stabilirea unui program pot fi aplanate. Pentru a contura un plan strategic, sunt necesare câteva etape pregătitoare la care să participe principalii decidenți din instituția publică de educație a adulților. Aceste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
structuri de program ce include și necesitățile pentru viitor, alături de prioritățile curente; 4. planificarea ajută la demonstrarea valorii banilor, iar prezentarea unor realizări trecute va duce la demonstrarea alocării unor sume pentru programele aflate pe agendă; 5. planificarea conduce la reconcilierea conflictelor, astfel încât dificultățile și stările de conflict apărute în stabilirea unui program pot fi aplanate. Pentru a contura un plan strategic, sunt necesare câteva etape pregătitoare la care să participe principalii decidenți din instituția publică de educație a adulților. Aceste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
România de astăzi, se pot câștiga voturi pentru politicieni, Dar și cititori pentru marile cotidiane. Alți oponenți ai Înființării unei universități exclusiv maghiare, mai puțini, cred sincer În multiculturalism și apreciază că acesta ar reprezenta cu adevărat o cale de reconciliere și de bună conviețuire. Pentru UBB, atât cât poate să facă pronosticuri un istoric care analizează astăzi ceea ce s-a petrecut alaltăieri, se pare că aceasta este soluția cea mai probabilă. Oprindu-mă aici și privind În urmă la această
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]