3,356 matches
-
și veți fi poporul Meu și eu voi fi Dumnezeul vostru." (Iezechiel, 36: 25, 26, 27, 28). Domnul a făgăduit că pământul cel pustiit va fi precum grădina Edenului iar cetățile ruinate vor fi din nou locuite. Templul se va reconstrui și hotarele vor fi sigure. Curtezane în Noul Testament Femeia păcătoasă. Despre ea relatează Evanghelia după Luca. Femeia, cu un trecut desfrânat, a venit în casa fariseului Simon, unde se afla Iisus. A adus cu sine un vas de alabastru cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înfrântă și China a fost obligată să renunțe la suzeranitatea Vietnamului. Răscoala Boxerilor, din 1899, a fost susținută de coregentă / împărăteasa-mamă / Ci Xi pentru că era îndreptată împotriva străinilor. După încheierea războaielor opiumului, a restabilit relații diplomatice cu reprezentanții occidentali, a reconstruit Palatul de Vară, incendiat de francezi, cu costuri enorme. La șaptezeci de ani, Ci Xi a fost sărbătorită somptuos în Palatul Fericirii și Longevității. A fost etichetată drept femeia calculată cu inima de gheață din cauza hotărârilor dure pe care le-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi ÎL azvîrliră. În schimb, pronumele ei, lipsit de referent textual, trebuie reconstruit prin inferență pe baza cunoștințelor enciclopedice privitoare la scenariul agresiunii. Acest ei capătă identitatea misterioasă a unui agent agresor colectiv neidentificat (în așteptarea unei anchete a poliției care va determina dacă este vorba de afișorii unui alt partid politic, de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tendința de a considera că formele sunt universal valabile. Ele reprezintă, deci, operații de gândire care revelează natura spiritului uman. La sfârșitul secolului trecut, în cadrul culturii germane, reflecția asupra rolului formelor și-a propus un alt scop: acela de a reconstrui modul în care, în propria noastră civilizație, s-au produs constrângerile și transformările care ne constrâng percepția. Aceste cercetări s-au dezvoltat într-un domeniu exterior psihologiei: istoria artei. În concluzie, în cadrul comunicării interculturale nu putem ignora existența unor maniere
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
credințe și practici diferite. Diferențele marchează mai degrabă o apartenență decât o revendicare de participare la împărțirea puterii. 3) Diversitatea perspectivală care presupune că o parte din membrii unei societăți critică valorile și principiile culturii dominante și încearcă să o reconstruiască potrivit altor valori. Aceste valori trebuie să țină cont de prezența în viața publică a minorităților și de necesitatea lor de a se afirma ca entități distincte în sfera puterii politice. În același timp, se are în vedere crearea unui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
regimurilor politice responsabile de politica de alianță în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și reda libertatea țărilor ocupate de cel de-al treilea Reich. Principala problemă a constituit-o umplerea vidului politic și instalarea unor guverne capabile să reconstruiască politic, economic și moral aceste țări. Contextul intern și internațional pentru țările intrate în sfera de influență sovietică nu lăsa nicio urmă de îndoială în privința regimului politic ce avea să fie instaurat în Europa de Est. Un prim factor de care trebuie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
eului care nu a fost de față, dar care a văzut, poate, altădată sau, poate, și-a făcut o opinie spriji-nindu-se pe mărturiile altora. Astfel, cînd revenim într-un oraș în care am mai fost, ceea ce zărim ne ajută să reconstruim un tablou din care numeroase fragmente fuseseră uitate. Dacă tot ceea ce vedem astăzi își găsește loc în cadrul vechilor amintiri, invers, aceste amintiri se adaptează ansamblului percepțiilor noastre actuale. Totul se întîmplă ca și cum am confrunta mai multe mărturii. Tocmai pentru că sînt
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
numeroase fragmente fuseseră uitate. Dacă tot ceea ce vedem astăzi își găsește loc în cadrul vechilor amintiri, invers, aceste amintiri se adaptează ansamblului percepțiilor noastre actuale. Totul se întîmplă ca și cum am confrunta mai multe mărturii. Tocmai pentru că sînt, în esență, concordante, putem reconstrui un ansamblu de amintiri astfel încît să-l putem recunoaște 7. Desigur 8, dacă impresia noastră se poate sprijini nu doar pe amintirea noastră, ci și pe ale celorlalți, încrederea noastră în exactitatea rememorării va fi mai mare, ca și cum aceeași
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să aducem un germene al rememorării pentru ca el să se transforme într-o masă consistentă de amintiri. Dacă, dimpotrivă, această scenă pare a nu fi lăsat nici o urmă în memoria noastră, adică, în lipsa martorilor, ne simțim cu totul incapabili să reconstruim mă-car o parte, cei care ne-o descriu vor putea să ne înfățișeze un tablou viu, dar acesta nu va constitui niciodată o amintire 14. Cînd spunem că o mărturie nu ne va aminti nimic dacă nu ne-a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
profesorul să continue a face parte, la care să aibă ocazia de a se gîndi și din punctul de vedere al căruia ar putea privi ca să-și amin-tească, odată cu acesta, trecutul. Dar astfel se prezintă toate cazurile în care alții reconstruiesc pentru noi evenimentele pe care le-am trăit alături de ei, fără să putem crea în noi înșine sentimentul de déjà vu. Există o discontinuitate între aceste evenimente, cei implicați în ele și noi, nu doar fiindcă grupul în cadrul căruia le
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
între aceste evenimente, cei implicați în ele și noi, nu doar fiindcă grupul în cadrul căruia le percepeam atunci nu mai există material, ci și pentru că nu ne-am mai gîndit la ele și nu mai avem nici un mijloc de a reconstrui imaginea. Fiecare membru al acestei societăți 17 era definit în ochii noștri prin locul său în ansamblu, și nu prin raporturile sale, pe care nu le cunoșteam, cu alte medii. Toate amintirile care puteau lua naștere în interiorul clasei se sprijineau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de cea a altora, nu sînt de ajuns mărturiile lor: mai trebuie ca ea să fi rămas mereu în acord cu memoriile lor și să existe suficiente puncte de contact pentru ca amintirea pe care ne-o evocă să poată fi reconstruită pe un fundament comun 27. Nu este suficientă reconstituirea, bucată cu bucată, a unui eveniment din trecut pentru a obține o amintire. Trebuie ca această reconstrucție să se opereze plecînd de la date sau noțiuni comune care se găsesc în mintea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
aceste obiecte și nu ne pot conduce dincolo de ele. De unde credința (trebuie să admitem) că ele au folosit numai pentru a ne crea o anumită dispoziție corporală și sensibilă favorabilă reapariției amintirii. Presupunem atunci că amintirea, care nu a fost reconstruită, ci evocată, se găsea, probabil, în mintea noastră. Totuși singurul mijloc de a umple această lacună a memoriei este să revenim în acel loc, să deschidem ochii. Ne mirăm regăsind o asemenea amin-tire, dar, după un moment de reflecție, ne-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
am în fața ochilor, alta a tabloului văzut odinioară: o percepție și o amintire? Dar, dacă mă opresc la simplele obiecte, cum să se mai distingă imaginile? Există una singură, pe care o am în fața ochilor, nu mai trebuie s-o reconstruiesc, fiindcă e chiar acolo. Dacă totuși o detașez dintre toate celelalte, recunoscînd-o, e pentru că ea îmi apare ca locul unde au luat naștere mai multe serii de gînduri care acum îmi trec prin minte, dintre care unele mă leagă de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se deosebește net de acestea și care se disipase, parțial, în frivolitatea celui de-Al Doilea Imperiu, dar subzista, fără îndoială, cu mai multă obstinație în provinciile oarecum izolate (acolo am găsit eu ultimele urme). Or, ne este îngăduit să reconstruim acest mediu și să recreăm în jurul nostru acea atmosferă, în special cu ajutorul cărților, al gravurilor și tablourilor. Aici nu e vorba în primul rînd de poeți și de capodoperele lor. Acestea produc asupra noastră, fără îndoială, cu totul altă impresie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe care, altfel, le-am fi uitat în totalitate sau parțial. Ne lovim aici, fără îndoială, de o obiecție deja menționată și care merită să fie examinată mai îndeaproape. Pentru a reconstitui din bucăți o amintire, e suficient să (reconstituim) reconstruim noțiunea istorică a unui eveniment care a avut loc cu siguranță, dar în legătură cu care n-am păstrat nici o impresie? De pildă, știu, fiindcă mi s-a spus și, reflectînd, faptul mi se părea sigur, că a existat ziua în care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
tipărite ale unor cărți pe care le-am putea deschide, chiar atunci cînd nu le mai deschidem. În opinia noastră, dimpotrivă, subzistă nu imaginile integrale din vreo galerie subterană a gîndirii noastre, ci toate indicațiile din societate necesare pentru a reconstrui o anumită parte a trecutului nostru pe care ne-o reprezentăm într-un mod incomplet și nedistinct sau o credem cu totul pierdută din memorie. De ce, atunci cînd hazardul ne aduce în fața celor care au participat la aceleași evenimente, fiind
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe care l-am urmat, aceste urme reies la iveală, le legăm una de alta, iar ele se aprofundează și se unesc de la sine. Așadar ele existau, însă erau mai marcate în memoria altora decît într-a noastră. Desigur, noi reconstruim, dar această reconstrucție se face după linii deja marcate și trasate de alte amintiri ale noastre sau de amintirile altora. Imaginile noi pleacă de la ceea ce, în celelalte amintiri, ar rămîne fără ele neclar și inexplicabil, dar nu mai puțin real
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
semnificația generală în viața grupului, fără să rețină detalii particulare și concrete. Dar, în cele mai multe cazuri, această semnificație generală va fi suficientă, combinată cu alte urme păstrate în aceeași societate (grup) sau în altele, pentru ca, pornind de la ea, să putem reconstrui sau recrea persoana sau faptul cu aspectele lor singulare.] Spunînd că individul se folosește de memoria grupului, înțelegem că acest ajutor nu implică prezența actuală a unuia sau a mai multor membri. În fapt, rămîn influențat de o societate chiar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de vreme ce grupul nu mai există? Însă grupul nu este doar, și nici măcar în primul rînd o adunare de indivizi definiți, iar realitatea sa nu se epuizează în cele cîteva figuri pe care le putem enumera și pornind de la care îl reconstruim. Dimpotrivă, el se constituie datorită unui interes, unui gen de idei și preocupări care, neîndoielnic, se particularizează și reflectă, într-o anumită măsură, personalitățile membrilor, dar care sînt destul de generale și chiar impersonale încît să aibă, pentru mine, același sens
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
același sens și aceeași importanță, chiar dacă personalitățile respective se transformă și altele, înrudite, ce-i drept, dar diferite, le iau locul. În asta constă elementul stabil și permanent al grupului și, departe de a-l regăsi pornind de la membrii săi, reconstruiesc chipurile lor pornind tocmai de la acest element. Așadar mă gîndesc la prietenul meu fiindcă mă plasez într-un curent de idei pe care le împărtășeam și care pentru mine subzistă, chiar dacă prietenul meu nu-mi mai este acum alături sau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu e sigur că foștii locuitori, dacă ar reveni, ar recunoaște-o. Dacă între case, străzi și locuitori n-ar exista decît o relație accidentală și de scurtă durată, oamenii ar putea să-și distrugă casele, cartierul, orașul și să reconstruiască altul pe același amplasament, după un plan diferit; dar, dacă pietrele se lasă transportate, nu la fel de ușoară este modificarea raporturilor dintre pietre și oameni. Cînd un grup uman trăiește mult timp într-un ambient adaptat la obișnuințele sale, nu doar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fiecare dată se urmărește același scop. Societatea religioasă vrea să se convingă pe sine că nu s-a schimbat deloc 188, în timp ce totul în jur se transformă. Ea nu reușește decît cu condiția de a regăsi locurile sau de a reconstrui în jurul ei o imagine cel puțin simbolică a locurilor în care s-a format inițial. Căci locurile participă la stabilitatea lucrurilor materiale și tocmai fixîndu-se pe ele, încadrîndu-se în limitele lor și adaptîndu-și atitudinea după dispunerea lor, gîndirea colectivă a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
unei opere combative, mai ales că-i îndepărtase din viața sa. Primul manuscris al Memoriei, 1925-1927: o nouă reflecție asupra ideii de cadru social pornind de la o polemică între Proust și Bergson Carnetele lui Maurice Halbwachs ne vor permite să reconstruim elementele care vor fi constituit primul ma-nuscris (din care nu s-a păstrat nimic), scris între 1925 și 1927, copiat (despre asta există indicii) și apoi reluat în cel de-al doilea manuscris, din 1932. Începînd din 1925, se acumulează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de Halbwachs pe plan epistemologic este că legile cauzale nu sînt (în istorie) decît un artefact, o raționalizare secundară în raport cu motorul acestei istorii care nu este constituit de cauză, ci de credința și intenția agenților acestei memorii religioase de a reconstrui prezentul în funcție de trecut și de a înlocui topografia reală cu una imaginară. Așadar, finalitatea credinței pelerinului este cea pusă aici în valoare și cea care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]