1,695 matches
-
Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective utlizând strategiile primare ale creativității ne susțin În dezvoltarea acestei abilități. 5. (E) Factorul E, din modelul SPACE, reprezintă empatia. Din perspectiva autorului, empatia este un sentiment Împărtăși de două persoane. El trece de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a furniza un set semnificativ de valori finale pe care se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p. 44). Religiile universale au furnizat singurul impuls capabil să susțină un proces atât de amplu cum este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică a clasei războinice a samurailor. Într-un atare context, relația economie-religie devine cadrul fundamental al explicațiilor privind geneza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu un impact puternic asupra modelului de dezvoltare socială a țării. Trecerea de la economia planificată la cea de piață, de la proprietatea de stat la cea privată, de la centralism la descentralizare și autonomie în sectorul economic și administrativ a determinat necesitatea redefinirii coordonatelor sistemului românesc de furnizare a bunăstării. De asemenea, schimbarea profilului social al riscului, precum și apariția unor probleme sociale noi au contribuit, o dată în plus, la nevoia de a construi un nou regim care să asigure bunăstarea populației. Acest capitol
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, programul de guvernare 2004-2008 aduce în discuție redefinirea rolului statului în procesul de reconstrucție instituțională a sistemului de servicii de asistență socială și transferul parțial al responsabilității furnizării serviciilor către sectorul nonguvernamental. Astfel, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și-a propus ca până la finalul acestuia să concesioneze
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care permite, produce și asigură dezvoltarea, cvasiimplicit economică, și că, odată economia înscrisă pe o cale ascendentă solidă, va scădea, automat, și sărăcia. Mai slabe au fost vocile care, ținând cont de efectele sociale produse de progresul tehnnologic și permanenta redefinire a piețelor naționale și internaționale, au făcut referire la necesitatea dezvoltării economice și sociale. Paradigma liberală a dominat ideologia ultimului sfert de secol cu privire la căile de dezvoltare. Strategia liberală, promovată de organizații internaționale, printre care FMI și Banca Mondială, a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
migrație clandestină, bazată în principal pe dezvoltarea rețelelor de migrație. Eforturile unora dintre statele vestice de a implementa măsuri stricte de control asupra intrărilor și șederii în spațiul național, corelate cu relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri a destinațiilor atractive (probabil către jumătatea deceniului nouă), dinspre țările din centrul Europei (Germania, Austria, Franța) către zona mediteraneeană (cu predilecție Italia și Spania). O anchetă a Organizației Internaționale pentru Migrație la nivelul mediului rural și al orașelor mici (sub
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat. -Încheiați această secțiune a raportului prin redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concepte și suportul explicativ al demersului. 5.3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate ca subcapitol în secțiunea destinată descrierii metodologiei de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
antropogenie politică. După cum vom vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
franceze. Performanța revoluționarilor francezi a fost depășită de Pol Pot în Cambodgia, care a resetat timpul istoric, prin instituirea "Anului Zero" în 1975, conform cronologiei convenționale. Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut al istoriei, relația cu trecutul este, pe de o parte, abrogată simbolic, în același timp în care este așezată pe un nou fundament. Nu este deloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiu mai ales sugerează o concepție voluntaristă, de tip Renan, a naționalității, în care etnia nu este un criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară cristalizată de-a lungul secolului naționalist sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate își face un anumit ideal despre om, despre ceea ce trebuie să fie el, atît din punct de vedere intelectual, cît și fizic și moral", iar acest model uman este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Noutatea proiectului constă în utilizarea markerilor genetici (biochimici și moleculari) în managementul resurselor genetice, cu implicații asupra efectului selecției raselor de ovine de interes economic și științific și în informatizarea metodologiei pentru cuantificarea și gestionarea diversității biologice în cadrul acestei specii. Redefinirea și redimensionarea relațiilor dintre rasele de ovine prin intermediul corelației informaționale ar putea elucida problematica originii lor filogenetice, cronologia formării raselor, vechimea acestora, gradul de consolidare genetică etc. Determinarea gradului de similaritate și de diferențiere genetică dintre diferitele rase de ovine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
resurselor umane din administrația publică și consolidarea compartimentelor de resurse umane din ministere Pornind de la rolul actual - reglementat și perceput - al compartimentelor de resurse umane, prin consolidarea competențelor acestor structuri și a leadership-ului instituțional privind managementul resurselor se urmărește o redefinire a modului în care specialiștii în domeniu pot contribui activ la calitatea guvernării. Astfel, așa cum în cazul prezentei strategii soluțiile promovate au rezultat atât din analize interne și autoevaluări, cât și din analize și evaluări externe/ale actorilor interesați, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
la parametrii de performanță, eficiență și calitate la care s-a obligat prin prezentul Contract și reglementările legale în vigoare, ori nu asigură continuitatea serviciului, în afara situațiilor prevăzute la art. 6.5, 12.2.1 și 14.1. Capitolul 17 Redefinirea clauzelor contractuale 17.1. Orice modificare a Contractului este rezultatul acordului intervenit între Părți, exprimat într-un act adițional și în sensul condițiilor prevăzute la art. 5.1 (2). 17.1.1. Revizuirea anuală a nivelului indicatorilor de performanță, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280072_a_281401]
-
individului, cât și angajatorilor. Scopul sistemului de formare profesională continuă este de a pune în acord dobândirea competențelor cu necesitățile angajatorilor și cu așteptările individuale. Sistemul național de formare profesională continuă se află într-un amplu proces de organizare și redefinire a principalelor concepte care stau la baza sa, proces condiționat și determinat în egală măsură de sarcinile asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, în domeniul educației și formării profesionale, dar și de provocările ridicate și nevoile identificate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
dar și față de cei cu care este în relație și care ar putea beneficia de îndrumarea lor. Prin formarea continuă și după trecerea în această treaptă de perfecționare, cu mai mult de 5 ani vechime, se poate susține profesionalizarea și redefinirea rolului cadrului didactic auxiliar în general și al secretarului școlar în special. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea secretarului din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]