3,182 matches
-
și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte credințe. Acest lucru este net diferit de fundaționalism, care susține c] anumite credințe, cele care sunt fundaționale, sunt justificate independent de leg]tură lor cu alte credințe. Cea mai puternic] form] de coerentism este metodă lui Rawls de echilibru reflexiv. Conform lui Rawls, metoda corespunz]toare implic] o serie de credințe reflexive, formularea unor principii generale care s] le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite credințe, cele care sunt fundaționale, sunt justificate independent de leg]tură lor cu alte credințe. Cea mai puternic] form] de coerentism este metodă lui Rawls de echilibru reflexiv. Conform lui Rawls, metoda corespunz]toare implic] o serie de credințe reflexive, formularea unor principii generale care s] le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și Singer au negat c] aceste credințe reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și Singer au negat c] aceste credințe reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât]. O soluție, sugerat] de Holmgren, este de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât]. O soluție, sugerat] de Holmgren, este de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ce m]sur] teoriile morale pot sau trebuie s] fie legate de revizuire. În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre morale reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la îndoial] acele prejudec]ți și de a promova progresul moral. Deși ar putea fi ceva important aici, ar fi foarte dificil s] afirm]m exact ce. Chiar dac] suntem coerentiști și credem c] acele credințe ale noastre, morale și reflexive, sunt privilegiate, nu este clar cum ar trebui s] aplan]m conflictul dintre acele credințe și deliber]rile unei teorii morale. Corpul credințelor noastre poate fi privilegiat, dar din această nu rezult] c] fiecare credinț] este privilegiat] sau c] acele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] propunere ar trebui s] fie construit] în așa fel încât s] confere dorințelor de ordin mai înalt, dobândite în felul celor din cartea lui Huxley, un statut diferit de al celor dobândite de c]tre agent printr-o evaluare reflexiv] a dorințelor ei (Young, 1986). Aceasta ar reinstaura controlul efectiv al agentului asupra propriului s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dobândite de c]tre agent printr-o evaluare reflexiv] a dorințelor ei (Young, 1986). Aceasta ar reinstaura controlul efectiv al agentului asupra propriului s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în mod corect că aflându-se sub controlul agentului. Compatibiliștii consider] c] regresul care se întrevede aici poate fi oprit; incompatibiliștii, așa cum am v]zut înainte, neag] acest lucru. Exprimat altfel, compatibiliștii cred
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lupta între conștiință și iubirea aproape mistică revin în Foarte (2001). Căutând puntea între București și San Francisco, V. se apropie de locuri emblematice ale Capitalei (Cișmigiu, Obor), sugerând unitatea cuplului erotic, familial, ori scrie versuri cu o puternică amprentă reflexivă, ca în ciclul Ești, unde sunt invocate copilăria, pierderea tinereții și alunecarea spre bătrânețe („Vezi /viscolește vârsta / pe cărările noastre...”, „sunt la sfârșitul lumii”, „lung timpul lungă noaptea”). Volumul în întregul lui este caracterizat de un lirism discret, clădit pe
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
durerile celor apropiați, versificând pe motivele războiului și ale vieții dramatice a omului de la țară. Maturizarea lirică este evidentă în poezia de mai târziu - Rostul țărânii (1980), La părinți (1989) - prin sinceritatea expresiei, prin cantabilitate, dar mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și clar conturat” (Mihai Cimpoi). Cărțile O palmă de cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
este necesar ca direcțiile de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare), dezvoltarea de servicii care să-i ajute să-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca A. Giddens (citat de M. Dyke, în Usher et al., 2001, pp. 117-120), o învățare reflexivă. Este necesară o continuă reevaluare a experienței și a informațiilor acumulate (o reflectare asupra societății, totodată), pentru a-i surprinde tendințele, deoarece nu mai avem de-a face cu cadre predeterminate, ci doar cu o diversitate informațională ce trebuie filtrată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de genul formării la distanță sau al conceperii formării într-o manieră mai aplicativă în relație cu munca prestată, în sensul abilitării de a reflecta asupra acesteia, de a încuraja minicercetări ameliorative la locul de muncă pentru îmbunătățirea prestațiilor („practicianul reflexiv”, cum îl numea P. Jarvis). Formarea profesională adaptată locului de muncă se face prin oferte alternative ce erodează monopolul instituțiilor educaționale în acest câmp, în favoarea tendinței de a dezvolta tot mai multe parteneriate instituționale și rețele de pregătire, la toate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu o vârstă fizică și psihică generală bună sau chiar optimă. Înțelepciunea implică moduri speciale de cunoaștere bazate pe experiență și presupune capacitatea (crescută) a oamenilor de a fi reflexivi și de a emite judecăți de valoare în viața de zi cu zi și în activitățile specifice unor domenii diferite de expertiză. 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultătc "3.1.5. Învățarea autodirijată - formă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ascultate, a conștientiza valoarea și utilitatea cunoștințelor dobândite, așa cum sunt ele apreciate de membrii comunității în care trăiești. 5. Învățarea ca interpretare personală a cunoștințelor A învăța înseamnă a construi și a atribui semnificații personale cunoștințelor dobândite, a te raporta reflexiv, critic, constructiv la acestea prin implicare personală reală, a te transforma, a te îmbogăți spiritual. Cele cinci concepții despre învățare sunt moduri diferite ale elevilor/studenților de a „vedea” învățarea; ele diferențiază elevii/studenții în funcție de vârstă și de nivel de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate pe respect, discuții deschise și provocatoare, de a oferi sprijin în desprinderea și construirea unor noi semnificații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și riscuri în utilizarea acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lui, deși surprinde înțelesurile tuturor părților componente (Adler și Towne, 1991). Aptitudini semnificative pentru reflecție și demersuri criticetc "Aptitudini semnificative pentru reflecție și demersuri critice" Fără îndoială, vârsta și, prin ea, cunoștințele și experiența acumulată le permitadulților să se manifeste reflexiv și critic, atunci când este nevoie, mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]