2,546 matches
-
parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și o persoană de altă
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și o persoană de altă religie. Economia așezării este preponderent agrara, cultivarea pământului și creșterea animalelor fiind activitatea de bază a majorității locuitorilor.
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei sunt ortodocși, 899 greco-catolici, un romano-catolic și 10 mozaici. În recensămintele care au urmat, centralizările s-au făcut pe total comună, iar în
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,12%), dar existau și ortodocși (2,27%) și mozaici (1,72%). Alte persoane au declarat: ortodocși pe stil vechi (2 persoane), greco-catolici (7 persoane), evanghelici\luterani (34 de persoane) și reformați\calvini (2 persoane).
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]
-
au declarat: ruteni (1 persoană), polonezi (4 persoane) și maghiari (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (87,1%), dar existau și romano-catolici (5,0%), mozaici (0,6%), evanghelici\luterani (6,6%), greco-catolici (0,6%) și reformați\calvini (0,1%). Date istorice și geografice pe JudețulSUCEAVA | în imagini și cuvinte
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
de maghiari (18,0%), una de polonezi (1,6%) și una de ruteni (0,7%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (74,7%), dar existau și romano-catolici (20,2%), mozaici (2,2%), evanghelici\luterani (2,8%) și reformați\calvini (0,1%).
Iacobești, Suceava () [Corola-website/Science/301962_a_303291]
-
negativ. Potrivit datelor recensământului din anul 2002, populația satului era de 3.014 locuitori, din care 2996 români, 14 rromi (țigani) și 4 maghiari. Conform datelor aceluiași recensământ, din totalul populației, 3006 locuitori s-au declarat ortodocși, 4 evanghelici, 3 reformați iar 1 s-a declarat baptist. Multe talente s-au nascut în această localitate. Personalitățile de aici s-au dedicat poeziei, științei, artei, teatrului și nu numai. Poetul Mihai Bărăgan, întemeietorul tomponimiei românești Ion Conea, profesorul de istorie și geografie
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
declarat: ruși (7 persoane), cehi\slovaci (1 persoană) și polonezi (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (76,63%), dar existau și ortodocși (3,4%), mozaici (2,5%), greco-catolici (0,27%), evanghelici\luterani (1,85%) și reformați\calvini (15,35%).
Măneuți, Suceava () [Corola-website/Science/301970_a_303299]
-
sunt și cele de la Cuzdrioara. La marginea de vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Diametrul sanțurilor e circa 50 m, înălțimea acestora atinge pe alocuri 2 m. Azi teritoriul e ocupat de un cimitir reformat. În interiorul cetății s-au găsit obiecte ceramice neolitice, romane și medievale. E posibil ca fortăreața să fi fost utilizată încă din perioada lui Árpád (*845; †907). Regele Ungariei și Croației Andrei al II-lea (1205-1235) a făcut cadou satul magistrului
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
83,97%). Principalele minorități sunt cele de romi (7,61%) și maghiari (4,98%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,17%), dar există și minorități de reformați (5,12%), penticostali (4,79%) și greco-catolici (3,11%). Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
57,88%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,87%) și romi (16,15%). Pentru 5,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,19%), dar există și minorități de reformați (20,32%) și greco-catolici (3,08%). Pentru 5,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]
-
79,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,7%) și romi (7,78%). Pentru 4,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,36%), dar există și minorități de reformați (9,06%), penticostali (3,84%), baptiști (2,89%) și greco-catolici (1,05%). Pentru 4,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost în majoritate alături de biserică greco-catolica până în anul 1948, după care, în condițiile istorice cunoscute, au trecut la ortodoxism. De asemenea, alături de alte religii (romano-catolici, reformați, unitarieni) se observă existența în sat și a unei mici comunități mozaice, incepand cu anul 1869.
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
80,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,6%) și romi (5,33%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,43%), dar există și minorități de reformați (10,8%), penticostali (4,93%) și baptiști (2,63%). Pentru 3,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Satul Mănăstireni a fost menționar documentar pentru prima dată în 1275 cu
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
Satul Mănăstireni a fost menționar documentar pentru prima dată în 1275 cu numele de "Sacerdos de villa Monostor". Vestigii ale epocii dacice nu au fost descoperite până acum. Puținele vestigii romane păstrate la Mănăstireni sunt încastrate în zidurile vechii biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
Puținele vestigii romane păstrate la Mănăstireni sunt încastrate în zidurile vechii biserici reformate: este vorba despre doi lei funerari sculptați și de un cap de meduză(gorgonă). O situație similară poate fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,44%), cu o minoritate de români (20,33%). Pentru 0,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (74,53%), dar există și minorități de ortodocși (18,68%), baptiști (2,57%), greco-catolici (1,1%) și romano-catolici (1,1%). Pentru 0,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Sâncraiu, Cluj () [Corola-website/Science/300352_a_301681]
-
sunt români (68,31%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,12%) și romi (11,2%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,23%), cu minorități de reformați (11,5%), adventiști de ziua a șaptea (3,8%), greco-catolici (2,72%) și penticostali (2,02%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivelul comunei există un
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Conform recensământului din 1930 populația Niculei era de 848 locuitori, dintre care 826 greco-catolici, 10 ortodocși, 6 romano-catolici și 6 reformați. Celt - din bronz; datare repertoriu: bronz final . În contextul unirii ecleziastice cu Biserică Romei la sfarsitul secolulului al XVII-lea, iezuiții prezenți cu acest scop în Transilvania au consemnat în 1699 lăcrimarea icoanei de la Nicula, ocazie prielnica pentru stimularea pietății
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
Vlaha. Între 9-12 octombrie 1944 pe teritoriul satului s-au dat lupte grele, în care a căzut un număr necunoscut de ostași. Unii sunt înmormântați în cimitirul ortodox, iar 13 (se cunosc numele a 11 dintre ei) în curtea bisericii reformate. Aici a fost înălțat, în memoria lor, în anul 2000 un monument tombal. De asemenea a fost dezvelită o placă comemorativă în biserică, întru cinstirea eroilor satului. Cu ocazia Paștilor din anul 2010 pe dealul ce mărginește la sud vatra
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Maria din Cuj, în 1938, o troiță din lemn de stejar în fața bisericii ortodoxe, un număr de 21 de locuitori ai satului, români și maghiari au căzut pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea război mondial. Școala confesională reformată a funcționat între 1730-1896, fiind cunoscute numele a 16 învățători. Clădirea ei construită în 1895 există și astăzi. Școala confesională ortodoxă a funcționat din prima jumătate a sec. al XIX-lea până în 1907, aici desfășurându-și activitatea cel puțin 3
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
tradițiilor maghiare. Populația satului, conform ultimului recensământ (2002), era de 2.058 locuitori, dintre care 1.248 maghiari, 748 români, 4 rromi și 2 italieni, 1005 bărbați și 1053 femei. Din punct de vedere confesional 726 erau ortodocși, 1.117 reformați, 52 romano-catolici, 136 baptiști, 8 penticostali, 7 greco-catolici, 6 unitarieni, 5 de alte credințe, 1 de religie nedeclarată. De asemenea erau înregistrate 710 gospodării.Erau 2067 persoane înregistrate în gospodării, din care 1010 bărbați, 2019 persoane prezente, din care 980
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
un medic stomatolog care activează la Biudapesta,un notar,etc.Menționăm pe pastorul Szatmari Bela, și pe Dacian But-Căpușan,licențiat și doctor în Teologie,care au fost cadre didactice asociate în învățământul superior,pentru scurte perioade,la facultățile de Teologie reformată și respectiv ortodoxă din Cluj-Napoca, pe Szatmari Ildiko,căsătorită Szocs,profesoară de chimie,actualmente director general al Colegiului Național Bethlen Gabor din Aiud și pe Jakab Amalia, căsătorită Judea, designer vestimentar, cadru didactic la la Facultatea de Arte Vizuale din cadrul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
69 alte activități. Biserica este declarată monument de arhitectură și este înscris pe lista monumentelor istorice cu codul CJ II m-B-07694. Pe lista completă a locașurilor de cult din România are codul 34854-1. Parohia este arondată Protopopiatului Călata din Eparhia Reformată a Ardealului. Pastorii actuali sunt Váncza Enikö-Erzsébet și Váncza Lajos. Cunoaștem un act emis în anul 1675, de către principele Transilvaniei, Mihail Apafi, (o diplomă în limba latină) prin care dijmele pe care le plăteau locuitorii satului Szasz Lona erau donate
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
reținut este acela că la anul 1722 exista în curtea bisericii o construcție din lemn (kaloda) în care erau închiși cei care săvârșeau fapte reprobabile și erau condamnați la un număr de zile de carceră de către Consiliul parohial al Parohiei reformate (Presbiteriu), care avea drept de judecată. Tot aici erau închise perechile care, din diferite motive, doreau să se despartă, exista doar un pat, o masă, o farfurie și un singur set de tacâmuri. După secolul al XVIII-lea construcția a
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]