64,066 matches
-
pregnante cu George în alte roluri; sau ideea de a o filma pe Leopoldina Bălănuța de la distanță, din spate, într-o cabina de montaj, vorbind, cu un glas ars de iubire și de suferință, despre George, ca despre "un adevărat rege al unui regat de abur"... Se spune ca, după un actor, oricît de mare, "nu rămîne nimic". Privești această casetă cu sentimentul recunoscător că după George Constantin a rămas, totuși, CEVA. Magistre fără seamăn, slavă... * prod. Fundația George Constantin, Fundația
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
astfel: "Conceput an 1930. ănceput scris 18.V. 1930. ănceput fixat 8.X.1930. Titlul fixat primăvară lui 1930." De asemenea, pe dosul celei de-a doua file - prima nu s-a păstrat -din articolul neterminat despre politica externă a regelui Carol I (B.C.U., Fondul Saint-Georges, CXIX 2-12) există următoarele ănsemnări cu tus negru, ăntr-un cartuș, ăn josul paginii: "Sub pecetea tainei timide", apoi la stanga acesteia, la aceeași ănăltime: "Right hon. M.I.Caragiale" - iar dedesubt Sub pecetea tainei, subliniat de
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
a muzicii, organicitatea propunerii regizorale an raport cu textul. Marea oglindă din decorul lui Horațiu Mihaiu, unde ănainte de ănceputul spectacolului vedem publicul an timp ce-și caută locurile an sală, este prezentă an textul piesei; acolo vede Macbeth ajuns rege "inșii mulți, iar unii duc un sceptru, două globuri" (urmașii lui Banquo până la a șaptea spița, adică până la Iacob Stuart), ămplinindu-se astfel previziunea vrăjitoarelor: el va domni, dar Banquo este strămoș de regi. Instrument magic, oglindă face legătura ăntre cei
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
an textul piesei; acolo vede Macbeth ajuns rege "inșii mulți, iar unii duc un sceptru, două globuri" (urmașii lui Banquo până la a șaptea spița, adică până la Iacob Stuart), ămplinindu-se astfel previziunea vrăjitoarelor: el va domni, dar Banquo este strămoș de regi. Instrument magic, oglindă face legătura ăntre cei care se uită și actorii tragediei, ăntre dorințele lor nerostite și ăntruchiparea lor posibilă. Oglindă multiplică acțiunea oferind alte unghiuri, care adăugate privirii frontale, redimensionează personajele și acțiunile lor. an fața oglinzii, scena
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
personaje fără față, solemnitatea victoriei prevestește an continuare timpuri sumbre și apăsate de vinovații. Prima apariție a vrăjitoarelor e din sală, dar apoi din spatele oglinzii ași spun ele prevestirile către un om care știe foarte bine că pentru a ajunge rege va trebui să-i facă să dispară pe toți cei care pretind la acest titlu, dar și pe martorii ascensiunii sale. Aburul care cotropește scenă șterge din când an când distanță ăntre ceea ce se ăntămplă cu adevărat și ceea ce oamenii
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
zeitate cu trei capete. La momentul oportun, bărbatul desăvârșește cu grație dezordinea inițiativelor omenești. Zeitătile-regizor al destinului șanț personaje de café-santan, ispite lipsite de orice măreție sau solemnitate. Macbeth, "copil al biruinței", cum spune Shakespeare, vrea să-și fructifice victoria. Regele Duncan (Ion Fiscuteanu), nu este decât un semn al puterii: omul este stupid, ușor ramolit, influențabil. ași păstrează coroană pentru că forțele din jurul său sunt aproximativ egale. Dar, de ăndată ce Macbeth are dovada, prin victoria ămpotriva trădătorului Macdonwald, ca meritele
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
este decât un semn al puterii: omul este stupid, ușor ramolit, influențabil. ași păstrează coroană pentru că forțele din jurul său sunt aproximativ egale. Dar, de ăndată ce Macbeth are dovada, prin victoria ămpotriva trădătorului Macdonwald, ca meritele lui șanț superioare, soarta regelui e pecetluita. Cel mai bine ar fi că destinul să se ămplinească de la sine, dar destinul trebuie din când an când ămpins de la spate. an această versiune scenica, acțiunea soților criminali nu clintește morală, ci ordinea. Odată, Macbeth "a fost
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
fac rău. Exegeza shakespeareană a observat că dintre toate tragediile, Macbeth este cea mai scurtă. Nu numai pentru că are cele mai puține versuri, ci și pentru că timpul acțiunii este accelerat. an ziua an care Macbeth ănvinge pe câmpul de luptă, regele al ănaltă than de Cawdor și, ăn aceeași seară, al vizitează la castel. Că ăntr-un serial polițist, lady Macbeth primește scrisoarea care o ține la curent cu evenimentele, ăn timp ce soțul ei gonește călare pe un drum, iar ilustrul
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
la ultima sa călătorie prin viață, pe alt drum. an câteva ore, Macbeth devine dintr-un nobil care râvnește la tron, cel mai sigur pretendent: "Biată țară" are ritmurile ei, si o câștiga cine stăpânește timpul. Când soarta mă vrea rege, soarta poate să mă ăncunune fără să mă mișc". Dar el se mișcă. Și anca repede. Uciderea lui Duncan are un ritm drăcesc: crimă, sângele ai gonesc și ai cheamă, pentru "isprava acestei nopți". an seară banchetului de ăncoronare, Macbeth
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Văcaru transmite raționalitatea voinței antrenate an acțiuni iraționale; o feminitate tulbure, delir eliberator. Remușcările ei transmit esență fiorului tragic, ăn mod regretabil absent din evoluția interpretului rolului titular. Între imaginea spectacolului și vorbele lui apar câteodată distorsiuni: Ștefan Iordănescu e rege, dar fantomă lui Banquo ai dă târcoale.
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
o călătorie an Rusia" e cel putin inexacta. E un roman autobiografic (memorii deghizate), care avea, la fundament, exilul sau siberian de opt ani (și asta numai pentru primele cinci volume). Apoi, ăn 1909, prințul Carol nu era anca fiul regelui pentru bunul motiv că prințul Ferdinand a devenit rege al României an 1914. Viața Românească n-a fost mutată tocmai an 1948 la București ci anca an 1930, ănainte de a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
un roman autobiografic (memorii deghizate), care avea, la fundament, exilul sau siberian de opt ani (și asta numai pentru primele cinci volume). Apoi, ăn 1909, prințul Carol nu era anca fiul regelui pentru bunul motiv că prințul Ferdinand a devenit rege al României an 1914. Viața Românească n-a fost mutată tocmai an 1948 la București ci anca an 1930, ănainte de a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
speriaseră Europa. Măcar de-am fi speriat-o noi! Realitatea este că românul normal a admirat în secret întotdeauna, la unguri, tăria lor de caracter - vezi 1956 - si rînduiala strașnica în toate, la care aveau să se adauge, odată cu coroană regelui, sfînt, Ștefan, catolicismul, iar mai tîrziu și reforma disciplinata, evanghelismul... În acest timp, românii, cu graiul lor atît de neobișnuit aici supraviețuiau colindînd dealurile și munții în deplasarea cosmică a sezoanelor, aventură lor existențiala petrecîndu-se altfel decît a ungurilor, dornici
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
înaltă responsabilitate pentru că rușii pretindeau supremația asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord. Și astfel de procedee s-au mai produs în prestigioasa activitate politică a lui Maniu (de pildă, la 8 iunie 1930), cînd, la instalarea pe tronul țării a regelui Carol al II-lea, a cedat pentru o săptămînă, funcțiunea de premier pentru a rămîne consecvent cu promisiunile făcute regentei. Și mai sînt și alte asemenea cazuri, cel față de suveran, căruia îi reproșa acută carenta morală, provocînd, prin această atitudine
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
dar mai atenuat decît fratele său Romulus Boilă) care i-au adus mari daune morale lui Maniu, ei fiind acuzați că operează diferite manopere financiare în numele unchiului lor (Romulus Boilă în afacerea Skoda pentru consistentele comisioane încasate de la firma cehoslovaca, regele și alții voind, pentru asta, să-l lovească pe Maniu, făcîndu-l pe el vinovat direct). Zaharia Boilă mărturisește, sincer, că nu i-a fost lui Maniu colaborator, aci numai confident și uneori executant al gîndurilor sale". După evocarea unor momente
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
fost lui Maniu colaborator, aci numai confident și uneori executant al gîndurilor sale". După evocarea unor momente semnificative din activitatea anteunionistă a lui Maniu, Zaharia Boilă se oprește asupra unor episoade din anii treizeci, cu deosebire în raporturile sale cu regele Carol al II-lea. Interesantă e relatarea că Maniu a acceptat, la 20 octombrie 1932, să redevină premier la cererea insistența a regelui, care a amenințat că altfel îi aduce la guvernare pe liberali. Maniu a acceptat, punînd, din nou
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Maniu, Zaharia Boilă se oprește asupra unor episoade din anii treizeci, cu deosebire în raporturile sale cu regele Carol al II-lea. Interesantă e relatarea că Maniu a acceptat, la 20 octombrie 1932, să redevină premier la cererea insistența a regelui, care a amenințat că altfel îi aduce la guvernare pe liberali. Maniu a acceptat, punînd, din nou, condițiile sale (refacerea căsătoriei cu regina Elenă, despărțirea de Elenă Lupescu, domnie constituțională). Evident, regele n-a respectat aceste condiții, ba chiar, la
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
1932, să redevină premier la cererea insistența a regelui, care a amenințat că altfel îi aduce la guvernare pe liberali. Maniu a acceptat, punînd, din nou, condițiile sale (refacerea căsătoriei cu regina Elenă, despărțirea de Elenă Lupescu, domnie constituțională). Evident, regele n-a respectat aceste condiții, ba chiar, la intervenția Lupeascăi, prin Malaxa, a numit drept director general al Căilor Ferate pe Stan Vidrighin, împotriva premierului. A urmat un nou conflict cu suveranul, tot datorită intervențiilor Elenei Lupescu, care primise 20
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Stan Vidrighin, împotriva premierului. A urmat un nou conflict cu suveranul, tot datorită intervențiilor Elenei Lupescu, care primise 20 de milioane comision. Maniu, dizgrațiat pentru că nu era om de înțeles, a demisionat la 13 ianuarie 1933, rămînînd statornic adversar al regelui și al Camarilei sale. Interesantă este relatarea unei presupuse convorbiri între rege și Maniu la 10 februarie 1938, cînd, după demisia guvernului Goga-Cuza, regele, voind să-și instaleze propria să guvernare dictatoriala, l-a solicitat pe Maniu să intre în
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
datorită intervențiilor Elenei Lupescu, care primise 20 de milioane comision. Maniu, dizgrațiat pentru că nu era om de înțeles, a demisionat la 13 ianuarie 1933, rămînînd statornic adversar al regelui și al Camarilei sale. Interesantă este relatarea unei presupuse convorbiri între rege și Maniu la 10 februarie 1938, cînd, după demisia guvernului Goga-Cuza, regele, voind să-și instaleze propria să guvernare dictatoriala, l-a solicitat pe Maniu să intre în noul guvern de uniune națională ca ministru de stat fără portofoliu. Maniu
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
pentru că nu era om de înțeles, a demisionat la 13 ianuarie 1933, rămînînd statornic adversar al regelui și al Camarilei sale. Interesantă este relatarea unei presupuse convorbiri între rege și Maniu la 10 februarie 1938, cînd, după demisia guvernului Goga-Cuza, regele, voind să-și instaleze propria să guvernare dictatoriala, l-a solicitat pe Maniu să intre în noul guvern de uniune națională ca ministru de stat fără portofoliu. Maniu, obidit, și-a exprimat refuzul în termeni foarte duri (ăMajestatea Voastră constituiți
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
guvern de uniune națională ca ministru de stat fără portofoliu. Maniu, obidit, și-a exprimat refuzul în termeni foarte duri (ăMajestatea Voastră constituiți un guvern dictatorial, care nu este susținut decît de cîteva lichele din jurul Majestății Voastre"). Și, încredințat de rege că va desființa partidele politice, i-a răspuns ferm: ăMajestatea Voastră nu aveti dreptul să desființați partidele politice, ci dimpotrivă să guvernați prin partide politice". Dar memorialistul Z. Boilă exagerează vădit cînd consideră dictatură regală drept ao catastrofă națională". E
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
a doua ședința a Consiliului de Coroană (ăArbitrajul este nul în formă și fond. Consider, prin urmare, nulă și neavenita sentința dată de arbitri, care însemnează ciuntirea țării".) Și: ăCedarea Ardealului fără lupta înseamnă dezonoare". Chemat pentru ultima oară de rege în audiență pentru colaborare, Maniu a răspuns intratabil: ătrebuie să declar sincer, ca refuz a mai colabora cu Majestatea Voastră", cerîndu-i, dacă mai poate, să abandoneze orientarea politică progermană. E drept, despre evenimentele omuciderii legionare de la Jilava nu s-a
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
subliniază Virgil Cândea - "publicării operelor părintelui sau, pe lângă activitatea sa de diplomat și mai ales de poet, care i-a conferit un loc de seamă în literatura rusă modernă" (p. XXXIX)2. Sprijinit de regina Carolina (germană de origine), soția regelui George ÎI, Antioh a încredințat voluminosul manuscris al operei, ce putea interesa imediat cercurile europene, pastorului-istoric Nicholas Tindal, care l-a tradus în engleză - cum se va vedea - cu unele comprimări și prelucrări, tipărind în cel mai scurt timp, în
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Z. Ornea Elisa Brătianu, născută în 1870, a fost, ca o descendentă a ilustrei familii muntene Stirbey, nepoata de domn și sora a prințului Barbu Stirbey, fost prim-ministru (în 1927) factotum pe lînga Curtea regelui Ferdinand (ca prieten intim al reginei Maria), emisar, în 1944, al Opoziției democrate la Cairo pentru a trata cu aliații condițiile unui armistițiu. Ea însăși fusese, pînă în 1927, în inima vieții politice românești, de vreme ce din 1890 devenise soția lui
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]