2,802 matches
-
nouă strategii de negociere, autorii recurg la cuplarea lor, sugerând, în final, tipul de strategie cel mai favorabil în funcție de particularitățile situației de negociere. De exemplu, dacă la nivelul priorităților negociatorului constatăm că importante sunt atât rezultatul concret, cât și rezultatul relațional, atunci strategia cea mai favorabilă este cea unilaterală bazată pe încredere. Dacă, în schimb, prioritățile unei părți coincid în privința ambelor criterii, iar cele ale celeilalte părți sunt parțial coincidente (partenerul de negociere apreciază rezultatul concret dar nu și rezultatul relațional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relațional, atunci strategia cea mai favorabilă este cea unilaterală bazată pe încredere. Dacă, în schimb, prioritățile unei părți coincid în privința ambelor criterii, iar cele ale celeilalte părți sunt parțial coincidente (partenerul de negociere apreciază rezultatul concret dar nu și rezultatul relațional), atunci stratregiile interactive de tipul colaborării bazată pe principii și de tipul competiției flexibile sunt mult mai indicate. Se obțin în total 16 situații de negociere, fiecăreia dintre ele fiindu-i mai potrivit un tip sau două tipuri de negociere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se acceptă insistența celeilalte părți asupra unor puncte. Comentatorii modelului SBS subliniază câteva dintre semnificațiile lui teoretice și aplicative: el este unic prin modul în care prezintă pas cu pas cum anume strategiile ar trebui să abordeze prioritățile concrete și relaționale ale ambelor părți; încurajează negociatorii să conceapă negocierea ca pe un proces continuu și deseori confuz; cere ca negociatorii să anticipe și să evalueze acțiunile părții adverse; sugerează necesitatea și posibilitatea ca negociatorii, pe baza anticipărilor făcute, să-și modifice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu sunt întreprinse suficiente măsuri care să preîntâmpine provocarea lor îi fac pe membrii organizației să perceapă organizația ca încălcând ceea ce se numește justiție organizațională, să nutrescă sentimente de ranchiună, să fie dezorientați etc., ceea ce le afectează comportamentele productive și relaționale; patologiile distorsiunii simțului comun, produse de imperfecțiunile sistemului de evaluare individualizată a performanțelor; fiecare membru al organizației ar dori să i se aprecieze (și răsplătească) efortul personal, maniera de implicare, aportul adus la buna funcționare a organizației, or, în locul unei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de mediu sau anumiți factori de personalitate aflați în interacțiune unii cu alții. În al doilea rând, stimulii și răspunsurile nu mai apar ca elemente separate care își mențin distinctivitatea când intră în raporturi cauzale ci, dimpotrivă, sunt definiți/definite relațional. Ceea ce contează de data aceasta sunt mecanismele psihologice care asigură funcționarea și exprimarea relației respective. Cel care a adus o contribuție magistrală la conceptualizarea noii paradigme a fost Richard S. Lazarus, care, singur sau împreună cu unii dintre colaboratorii săi, a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și consecințele metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste vs. experimentaliste), abordând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tendința de realizare și nerăbdarea-instabilitatea, prima fiind legată de performanță, a doua de efectele adverse asupra sănătății). Cercetările au arătat că cele două componente au efecte contrastante asupra diferitelor aspecte ale comportamentului organizațional. Dacă ar fi să depășim cadrul strict relațional dintre stres și o anumită variabilă (sănătate, performanță, decizie, conducere, comportament etc.), am putea identifica relativ ușor principalele categorii de efecte ale stresului. De altfel, demersul clasificator al efectelor produse de stres a fost întreprins cu mai mulți ani în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stigmatizare a acestora - toate fiind destinate să facă față epuizării resurselor interne. Reducerea realizărilor profesionale implică pierderea competențelor, autodevalorizarea, diminuarea stimei de sine și a autoeficacității. Se observă că burnout-ul este păstrat, ca și până acum, în sfera profesiunilor numite relaționale de asistență și ajutorare (infirmiere, lucrători sociali, profesori, avocați, polițiști). O a doua mare cucerire a acestei perioade o reprezintă trecerea de la studiile de caz la cercetările empirice, de la utilizarea aproape exclusivă a metodei observației și a metodei self-report-ului la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dimensiunea de autoevaluare. Perioada anilor ’90 se caracterizează prin continuarea și adâncirea restructurărilor de ordin conceptual și metodologic, ambele fiind generate de extensia fenomenului de burnout. Dacă în etapele anterioare burnout-ul era considerat, după cum am văzut, ca fiind specific profesiunilor relaționale de asistență și ajutor, de data aceasta el apare ca fiind întâlnit în orice tip de activitate. # Burnout-ul este prezent în toate ocupațiile în care indivizii sunt angajați în munca lor. Lucrătorii psihologic angajați își epuizează resursele cognitive, emoționale și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor. Lucrătorii psihologic angajați își epuizează resursele cognitive, emoționale și fizice” (Leiter, Schaufeli, 1996, p. 240). # O aceeași idee a fost împărtășită și de Maslach însăși, care susținea că burnout-ul poate fi experimentat nu doar de persoanele care practică munci relaționale, ci și de cele cu activități non-relaționale (Maslach, Leiter, 1997). Ca urmare a acestei extensii, conceptul de burnout și instrumentul de măsurare a lui sunt reconceptualizate. Burnout este conceput de acesta nu numai ca o criză relațională, ci și ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care practică munci relaționale, ci și de cele cu activități non-relaționale (Maslach, Leiter, 1997). Ca urmare a acestei extensii, conceptul de burnout și instrumentul de măsurare a lui sunt reconceptualizate. Burnout este conceput de acesta nu numai ca o criză relațională, ci și ca o criză a individului în raport cu munca sa (vezi Truchot, 2004, p. 21). Tocmai de aceea dimensiunea relațională a burnout-ului care desemna atitudinile dezvoltate față de alții (clienți, pacienți, educați etc.), excluzând, în schimb, atitudinile față de munca/ activitatea profesională
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de burnout și instrumentul de măsurare a lui sunt reconceptualizate. Burnout este conceput de acesta nu numai ca o criză relațională, ci și ca o criză a individului în raport cu munca sa (vezi Truchot, 2004, p. 21). Tocmai de aceea dimensiunea relațională a burnout-ului care desemna atitudinile dezvoltate față de alții (clienți, pacienți, educați etc.), excluzând, în schimb, atitudinile față de munca/ activitatea profesională în sine, a fost înlocuită cu o dimensiune mai generală denumită cinism care înglobează în sine depersonalizarea. De asemenea, dimensiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de predominanța, și nu de exclusivitatea factorilor determinați, și asta în funcție de o multitudine de caracteristici ale persoanelor, situațiilor, profesiunilor etc. Este de așteptat, de astfel, ca o persoană care își stabilește înainte de intrarea într-o profesiune, indiferent dacă aceasta este relațională sau non-relațională, aspirații mult prea înalte și mult prea nerealiste, să experimenteze mai curând și mai frecvent burnout-ul decât o alta ale cărei aspirații sunt moderate ca „înălțime” și grad de realism. În al doilea rând, am putea accepta ipoteza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin intermediul a trei strategii: 1. marcarea lingvistică și extralingvistică a segmentelor de interacțiune 2. orientarea atenției către elementele importante ale unui eveniment sau relații. 3. introducerea copilului într-o situație de explorare și manipulare, pentru a descoperi proprietățile dinamice și relaționale ale obiectelor și fenomenelor din lumea înconjurătoare. A doua funcție este susținută de strategii de modelare structurală, cum ar fi, folosirea unei intonații exagerate, reducerea lungimii și complexutății mesajului verbal adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să acționăm pentru Întărirea normelor colective și pentru unificarea conștiințelor, să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei interacțiuni perpetue Între forțe antagonice, dezacordurile care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul aceluiași obiect, astfel Încât „este aproape inevitabil ca orice element
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reduce la alternanța prestațiilor a două subiectivități similare, ca la Emile Benveniste: „Eu institui o altă persoană, care, deși exterioară mie, devine pentru mine ecoul căruia Îi spun tu și care Îmi spune tu” (Benveniste, 1966, p. 259). Dimpotrivă, cuplajul relațional este cel care face ca interacțiunea dintre două acte de limbaj să devină realmente comunicare. Gândirea lui Jacques este diferită și de cea a lui Emmanuel Lévinas. Acesta din urmă afirmă că o autentică filosofie a dialogului implică o relativizare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o constrângere asupra interacțiunilor subiectului În interiorul grupului. Din exterior, individul este identificat și judecat după criterii de apartenență (tutsi pentru un hutu din Ruanda, cecen pentru un rus). În loc să substantivăm etnia, trebuie să o privim mai curând În dimensiunea ei relațională. Minoritățile etnice de la ora actuală (indienii și negrii din America, imigranții africani și asiatici din Franța, țiganii fără nici o bază teritorială, comercianții sirieni și libanezi din Africa de Vest) sunt stigmatizate ca actori de rang secundar În viața economică și politică a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din care se naște dreptul. Și una, și cealaltă, gândite În perspectivă, induc o distanță cerută de obiectivitatea rece a raționalului. În plus, cele două se Înscriu Într-o logică individuală a drepturilor, În vreme ce fraternitatea face parte dintr-o logică relațională a Îndatoririlor. Fără Îndoială că egalitatea presupune un raport Între termeni, dar este vorba despre un raport de simetrie, de paritate sau de echivalență, care rezultă din principiul identității. Libertatea naturală este și ea relațională, măsurându-se În funcție de exercitarea puterii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
face parte dintr-o logică relațională a Îndatoririlor. Fără Îndoială că egalitatea presupune un raport Între termeni, dar este vorba despre un raport de simetrie, de paritate sau de echivalență, care rezultă din principiul identității. Libertatea naturală este și ea relațională, măsurându-se În funcție de exercitarea puterii și Întâlnindu-și limita În confruntarea cu o putere adversă. Fraternitatea, dimpotrivă, are nevoie de deschidere Înspre celălalt, de o trecere În planul secund a propriei persoane, proces În care, spre deosebire de ceea ce se Întâmplă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate de transformare inerentă acțiunii umane”, În același timp „dispozițională” (adică Înscriindu-se În durată) și „relațională” (analizele legate de substanțe, atribute și jocuri nule cedând În acest caz locul unor raționamente În termeni de câmpuri, procese și relativitate). ν Se cuvine, În acest sens, să privilegiem o abordare multidimensională și să ne interesăm de modul În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după o gradație a respingerii. Ceea ce se poate observa sunt gradele de acceptare sau de aversiune față de diferit, variațiile ținând În același timp de specificarea categoriei respinse (după origine sau apartenență, naționalitate sau religie, etnicitate sau cultură) și de criteriul relațional reținut, care permite măsurarea distanței sociale pentru un tip sau altul de relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un astfel de vecin, soț sau patron” etc.). Trebuie subliniat, În afară de aceasta, că, În unele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noi cariere sau vieți; raiduri ale unor grupuri de derbedei prin raioanele magazinelor mari; violențe mascate). Reprezentările sunt deja prezente În mintea celor care trăiesc Într-un cartier, dar ele sunt de asemenea Înscrise În organizarea spațiului sau În matricele relaționale implicate de circulația clienților Într-un centru comercial, o piață, o stradă sau o clădire. Nimic nu ne permite să ne Îndoim de diversitatea lor (opiniile fiecărui locuitor), dar totul arată că ele sunt moștenite social și predeterminate de structurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de doisprezece ani care participă la activități În aer liber (camping În pădure, activități de organizare legate de alimentație, scăldat, transportul bărcilor etc.). Sunt create, paralel, două grupuri. Nici unul dintre ele nu știe de existența celuilalt. După câteva zile, structurile relaționale și de muncă din fiecare entitate se stabilizează. Cele două grupuri sunt puse apoi În competiție (Întreceri, căutarea unei comori, meciuri de fotbal). Încă din prima zi, se naște o ostilitate care se amplifică apoi atât În plan verbal (injurii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scopuri numite „supraordonate”), ostilitatea Începe să scadă. Încercarea de a găsi cauza lipsei de apă, plata unei sume mari pentru Închirierea unui film sau repararea unui camion sunt situații care implică, indiferent de apartenență, o cooperare, scopuri comune, o structură relațională și ierarhică. Această experiență arată modul În care schimbarea este condusă experimental și care sunt factorii ce acționează asupra ei. Aplicate Într-un context urban, În cartiere cu probleme unde există rivalități Între bande de tineri, aceste soluții pot, cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
integrează structuri de control și strategii de schimb. Primele sunt de natură normativă (interiorizare), coercitivă (supunere), instituțională (delegarea puterii) sau „acțională” (participare); ultimele corespund unor diverse scopuri (inclusive sau exclusive). Dacă adoptăm, precum Mancur Olson sau Albert Hirschman, o perspectivă „relațională”, combinarea tuturor acestor variante este capabilă să explice comportamentele de exit sau de voice, de loialitate sau de apatie. Problematica legăturii sociale este mai ambițioasă și ne atrage atenția asupra arbitrajelor Între „luminile universaliste”, „angajamentele comunitare” și „libertățile individuale”, „integrarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]