21,931 matches
-
în desfășurarea activității didactice, și remunerația globală oferită. Traducând această ipoteză într-o formulă simplificată, putem stabili relația următoare: S = f(An, Va, Ec-r) unde S = satisfacția, An = nivelul aspirațiilor, Va = valoarea atracțiilor, Ec-r = concordanța între investiția (contribuția) profesională și remunerația globală. Văzută sub acest aspect, selecția unui candidat pentru profesiunea didactică (selecție realizată sub rezerva implicării principiilor managementului clasei de elevi) poate îmbrăca o dublă finalitate: aceea de a descoperi candidatul potrivit postului (ale cărui capacități constituie predictori de performanță
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
le transformase în acțiuni. Astfel cele două Pomponești aveau asigurată o existență onorabilă în cazul când nici o furtună n-ar fi atins viața economică. Încolo, Pomponescu cheltuia veniturile normale, și în momentul când căzuse de la putere avea în casă din remunerațiile sale o sumă care i-ar fi ajuns un an cel mult. Dacă ar fi fost înlăturat de la catedră și s-ar fi aflat în imposibilitate de a lucra ca arhitect, după o vreme Pomponescu ar fi trebuit să aibă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lume occidentală 129. Eforturile de organizare a acestei legături se observă mai mult în dezbaterile dintre welfare și workfare 130, dar și în cele privind introducerea fondurilor de pensii și de acționariat salariat 131. Aceste chestiuni trimit la fundamentele ierarhiei remunerațiilor și ale modurilor de determinare a veniturilor: a non-muncii (asistență), a multiplelor forme de subsalariere, de muncă salariată corespunzând vechilor standarde, a căror dezagregare a început deja, a rentelor și a produselor de plasamente financiare. Ajustarea acestora intervine în redefinirea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ales, că intențiile nu sunt atât de perverse pe cât se presupune. Oricum ar sta lucrurile, anul trecut am fost membru în Comitetul de finanțe. De fiecare dată când unul dintre colegii noștrii vorbea despre fixarea la o cifră moderată a remunerațiilor președintelui Republicii, ale miniștrilor și ambasadorilor i se răspundea: Pentru binele serviciului, anumite funcții publice trebuie înconjurate cu o aură de demnitate și prestigiu. Acesta este modul de a atrage oamenii merituoși. Nenumărați indivizi nefericiți se adresează președintelui Republicii și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această banalitate absurdă și întotdeauna întâmpinată favorabil: De altfel, luxul marilor funcționari încurajează artele, industria, munca. Șeful statului și miniștrii nu ar putea da ospețe și serate fără a pune în mișcare viața în toate venele corpului social. A reduce remunerațiile lor înseamnă să înfometezi industria pariziană și, în același timp, industria națională. Pentru numele lui Dumnezeu, domnilor, respectați măcar aritmetica și nu veniți și spuneți, în fața Adunării Naționale a Franței, de teamă că, spre rușinea ei, vă va aproba, că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oare ca transportul să aibă loc? Cel care îl face, nu consacră în această activitate timp și osteneală? Nu realizează economisiri pentru asociații săi? Aceștia din urmă fac mai mult sau altceva decât face el? Nu sunt cu toții supuși, în ce privește remunerația, adică în ce privește partajul produsului, legii prețului descrescător? Nu se operează această separație a muncii și nu sunt făcute aceste aranjamente în deplină libertate și pentru binele comun? De ce avem noi nevoie ca un socialist, sub pretextul organizării, să vină să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceste obiecții. Singurul său scop este de a combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și foarte răspândită. Am vrut să dovedesc că o nouă mașinărie nu face disponibil un anumit număr de brațe decât făcând, în mod necesar, disponibilă și remunerația care le salarizează. Aceste brațe și această remunerație se combină pentru a produce ceea ce era imposibil de produs înainte de invenție; de unde urmează că aceasta are ca rezultat definitiv o creștere a satisfacției la o muncă egală. Cine culege acest excedent
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și foarte răspândită. Am vrut să dovedesc că o nouă mașinărie nu face disponibil un anumit număr de brațe decât făcând, în mod necesar, disponibilă și remunerația care le salarizează. Aceste brațe și această remunerație se combină pentru a produce ceea ce era imposibil de produs înainte de invenție; de unde urmează că aceasta are ca rezultat definitiv o creștere a satisfacției la o muncă egală. Cine culege acest excedent de satisfacții? Cine? În primul rând capitalistul, inventatorul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în circulație, dar lansează an de an venituri tot mai mari. El contribuie la creșterea capitalului național, adică a fondurilor ce alimentează salariile, și cum de mărimea acestor fonduri depinde cererea de forță de muncă, contribuie la creșterea progresivă a remunerației clasei muncitoare. Și la moarte, lasă în urma sa copii pe care i-a pregătit să-l înlocuiască în această operă de progres și civilizație. Sub raport moral, superioritatea Economisirii asupra Luxului este incontestabilă. Este reconfortant să ne gândim că la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a ține cont de forța, talentul, activitatea, abilitatea muncitorului, adică de bogăția produsă; sau dacă, neținând cont de aceste virtuți personale, nici de efectul lor util, nu ar fi mai bine să se dea de acum înainte la toată lumea o remunerație uniformă? O întrebare care se reduce în fond la următoarea: un metru de draperie dus la piață de către un leneș se va vinde la același preț ca doi metri oferiți de un om muncitor? Și, lucru care întrece orice credință
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai puternică decât natura. Auditoriul, după câte se pare, a înțeles că însăși constituția omului se revoltă împotriva unui astfel de arbitrariu; că niciodată nu s-ar fi putut face ca un metru de draperie să dea naștere la aceeași remunerație ca doi metri. Că dacă ar fi așa, concurența pe care vrem să o nimicim ar fi fost înlocuită de o altă concurență, de o mie de ori mai funestă; că fiecare ar fi muncit mai puțin, ar fi depus
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
minima fluctuație posibilă și sub ansamblul acestor condiții reunite nu este posibil ca industria să nu se dezvolte, bogățiile să nu crească, capitalurile să nu se acumuleze cu o minunată rapiditate. Or, când capitalurile se înmulțesc, ele își fac concurență; remunerația lor se diminuează sau, cu alte cuvinte, dobânda lor scade. Ea apasă din ce ce în ce mai puțin asupra prețului produselor. Proporția capitalului în lucrarea comună va descrește fără încetare. Acest agent al muncii mai răspândit ajunge la îndemâna unui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se purifice. Suntem deci pe calea Egalității. Nu vorbesc doar de această egalitate în fața legii, pe care sistemul o implică în mod evident deoarece exclude orice injustiție, ci de egalitatea de fapt, fizică și morală, care rezultă din faptul că remunerația muncii crește pe măsură ce și prin însuși faptul că remunerația capitalului se diminuează. Dacă ne aruncăm ochii asupra raporturilor acestui popor cu alte națiuni, vom vedea că toate sunt favorabile păcii. A lua măsuri de protecție împottriva oricărei agresiuni, iată singura
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
doar de această egalitate în fața legii, pe care sistemul o implică în mod evident deoarece exclude orice injustiție, ci de egalitatea de fapt, fizică și morală, care rezultă din faptul că remunerația muncii crește pe măsură ce și prin însuși faptul că remunerația capitalului se diminuează. Dacă ne aruncăm ochii asupra raporturilor acestui popor cu alte națiuni, vom vedea că toate sunt favorabile păcii. A lua măsuri de protecție împottriva oricărei agresiuni, iată singura sa politică. Nu amenință și nu este amenințată. Nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
didactic adevărat, conștient de menirea și rolul său de apostol, cu nu puțini care, mai ales după primul și al doilea război, foloseau acest serviciu cu scopul de a-și asigura un venit, nesocotind dacă prin contribuția proprie își justifică remunerația primită. Și, din păcate, nu au fost puțini aceștia. Ar fi o impietate să le punem numele aici. Poate într-un studiu istoric, referitor exclusiv la viața școlară a localității, și-ar găsi fiecare locul potrivit în mod detaliat. Mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în același timp, prin îmbunătățirea statutului administratorilor locali. Totuși, cele trei servicii au o anumită unitate și egalitate de vreme ce au fost înființate de aceleași legi, din 1983 și 198451, care asigurau faptul că administratorii locali aveau aceleași condiții de statut, remunerație și perspective de carieră ca și cei de la nivel național.52 Mai mult, administratorii se pot muta de la o ramură la alta fără a fi dezavantajați din punctul de vedere al carierei. Pe lîngă aceste condiții generale, fiecare ramură are
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dominanți și acționarii minoritari; statutul de creanțier rezidual al acționarului apare teoretic din cel puțin trei rațiuni fundamentale: limitarea responsabilității acționarilor în societățile de capital, generalizarea managementului prin valoarea financiară care de fapt atribuie acționarului siguranța de a obține o remunerație minimală, un statut de creanțier privilegiat care între altele captează crearea de valoare; mobilitatea capitalului investit în titluri cotate permițând acționarului de a transfera o parte din riscul său prin cedarea acțiunilor sale; lichiditatea, care devine o funcție primordială a
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de proprietar este atribuită ansamblului părților contractuale. Problematicile partajului valorii nou-create și ale influenței repartiției rentei organizaționale devin esențiale. Motivația de a contribui la crearea de valoare a fiecăreia dintre părți depinde de partea pe care ea o obține peste remunerația de oportunitate. În modelul partenerial finalitatea guvernanței are caracter disciplinar. Aceasta nu se referă doar la conducere, ci la întregul ansamblu care participă la partajarea rentei organizaționale. Este vorba despre stabilirea unor reguli de comportament cu scopul de a evita
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
titlu E(r) și riscul sau sistematic β. Această ecuație se reprezintă grafic printr-o dreaptă numită dreapta pieței, definită prin ordonata la origine egală cu rata fără risc și prin panta sa, pantă care indică prima de risc, adică remunerația pentru riscul oferit de piață la un moment dat. Rata de rentabilitate așteptată pentru fiecare societate comercială este determinată egalând cursul său actual cu fluxul dividendelor așteptate conform următoarei formule de actualizare. Din cauza dificultăților evidente în utilizarea acestei relații, în
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de către creditor, instituția intermediară ia, în numele creditorului, toate măsurile potrivite pentru asigurarea obținerii pensiei de întreținere. În afara unor dispoziții contrare din prezenta convenție, legea care reglementează acțiunile autorităților este legea statului debitorului, inclusiv în materie de drept internațional privat. Nici o remunerație nu poate fi percepută de către autoritățile transmițătoare și instituțiile intermediare pentru serviciile pe care acestea le prestează, potrivit dispozițiilor convenției (art. 9 Scutiri și facilități). Orice parte contractantă va putea denunța prezenta convenție printr-o notificare adresată secretarului general. Denunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
autorității tutelare desemnarea unui delegat care să inventarieze toate bunurile minorului. Ținând seama de munca depusă de tutore în administrarea bunurilor minorului, cât și de starea materială a copilului și a tutorelui, autoritatea tutelară poate acorda acestuia din urmă o remunerație ce nu va depăși însă 10 % din venitul bunurilor minorului. Principiul independenței patrimoniului între minor și părinte se aplică și în privința relațiilor între minor și tutore, astfel încât tutorele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului. Tutorele are drepturi și îndatoriri
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numai de natura tutelei, lucru dovedit de alin. 2 al aceluiași text, conform căruia autoritatea tutelară, ținând cont de munca depusă în administrarea averii și de starea materială a minorului și a tutorelui, va putea acorda acestuia din urmă o remunerație care nu va depăși 10 % din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelară, potrivit împrejurărilor, va putea modifica sau suprima această remunerație. Din formularea legii rezultă caracterul excepțional și limitat al remunerației, regula rămânând gratuitatea tutelei. D. Caracterul personal al tutelei exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
depusă în administrarea averii și de starea materială a minorului și a tutorelui, va putea acorda acestuia din urmă o remunerație care nu va depăși 10 % din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelară, potrivit împrejurărilor, va putea modifica sau suprima această remunerație. Din formularea legii rezultă caracterul excepțional și limitat al remunerației, regula rămânând gratuitatea tutelei. D. Caracterul personal al tutelei exprimă obligativitatea realizării sarcinii tutelei de către tutorele însuși, iar nu printr-o altă persoană, căreia i-ar da un mandat general
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și a tutorelui, va putea acorda acestuia din urmă o remunerație care nu va depăși 10 % din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelară, potrivit împrejurărilor, va putea modifica sau suprima această remunerație. Din formularea legii rezultă caracterul excepțional și limitat al remunerației, regula rămânând gratuitatea tutelei. D. Caracterul personal al tutelei exprimă obligativitatea realizării sarcinii tutelei de către tutorele însuși, iar nu printr-o altă persoană, căreia i-ar da un mandat general în acest scop. Așadar, tutela nu se poate exercita prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
articolului 270 TFUE, ceea ce reprezintă aproximativ 120 de cauze pe an, în condițiile în care personalul instituțiilor Uniunii este compus din aproximativ 35 000 de persoane. Aceste litigii au drept obiect nu numai probleme referitoare la relațiile de muncă propriu-zise (remunerație, desfășurarea carierei, recrutare, măsuri disciplinare etc.), ci și regimul de securitate socială (boală, vârstă, invaliditate, accidente de muncă, alocații familiale etc.). În acest context, în cauze recente Parlamentul este pârât; astfel în cauzele conexate Cauzele F-116/07, F-13/08 și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]