2,350 matches
-
acuzații. Îmi vine greu să cred că, în plină modă a minimalismului, mai poate sta în picioare un reproș de felul acesta. E vetust și, pe deasupra, nerealist. Am colegi a căror carieră s-a construit exclusiv pe baza lungilor și repetitivelor cronici de carte. Și atunci, cum e posibil să te îndoiești de Undele scurte, de pildă, sau de Diagonale, care, în plus, ating nu o dată excelența în interiorul genului? Ceea ce nu se poate spune fără strângere de inimă despre cărțile celor
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
de obicei prin casa omului, un perete plin de fotografiile "protagonistului" făcute de-a lungul anilor, priviri pătrunzătoare, premiul din liceu la greaca veche, obiecte, lumini care pică tranșant sau pieziș în cele mai absconse unghiuri. Între deschiderile sporadice și repetitive de uși ale fiului împopoțonat mereu cu un alt animal sau pasăre exotice și paginile scrise ale operei este lumea personajului-autor și a personajelor născute de el. Toată povestea asta de pe micul ecran degajă un aer de normalitate. Din toate
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca și în celelalte limbi romanice, există în primul rînd o puternică opoziție aspectuală, mascată prin tradiție sub categoria de timp: cea dintre perfect și imperfect - durativ / punctual (trecea / a trecut), repetitiv / unic (sărea / a sărit). Există apoi numeroase perifraze cu verbe ca a începe, a porni, a se pune pe..., a termina, a sfîrși, a continua etc., precum și posibilitatea de a folosi adverbe și locuțiuni specifice (deodată, în continuare). Limba vorbită
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
sale în multe țări ale lumii, contribuțiile privind dubla accepțiune a istoriei - de retrospectivă a trecutului și de prospecțiune a viitorului - au devenit o referință universală în teoria istoriei. La Timișoara, reputatul profesor a mai susținut conferința cu titlul „Structuri repetitive în limbă și istorie”; a participat la o dezbatere cu tema „Reforma scrisului istoric și limbajele politice în România și Europa de Est”, precum și la lansarea uneia dintre cărțile sale, „Conceptul de istorie”, studiu apărut pentru prima oară în versiune românească. Serviciile
Agenda2005-22-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283751_a_285080]
-
hepatice . În comparație cu această metodă, parametrii obținuți prin examenul ecografic al sistemului venei porte și a circulației splanhnice sunt supuși unos variații multiple și, deci, sunt foarte greu de standardizat, dar această ultimă metodă are avantajul de a fi non-invazivă și repetitivă. Asociația Asiatică a Pacificului pentru studiul ficatului, într-un meeting din 2008, a concluzionat că profilaxia primară se poate face atât cu β-blocante cât și cu bandaj variceal. Propranololul protejează pacienții de efectul exercițiului fizic asupra hemodinamicii portale. Se consemnează
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92029_a_92524]
-
simbolul și metafora, sînt destul de rar folosite". Nu este în discuție, notează Ion Bogdan Lefter, un deficit de vocație a tropismelor ci o adecvare deplină a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii fondului monoton sonorităților prozaice, cîmpului semantic dominat de dizarmonie. Primul articol din care am și citat (Bacovia, un model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
a îngăduit performanțe expresive. Totodată s-au ivit și semnele unei epuizări, inevitabile cînd creația se închide între gratiile unui stil foarte precizat. Epuizarea angelismului s-a consumat (se consumă încă) în cadrele unei discipline ce degenerează în gestul rodat, repetitiv. Dar sleirea aceasta - și aici notăm al doilea impas - duce la pornografie, la năbădăi ce ies din limitele unei poetici oricît de libere. Excesul convenției ca și excesul deconvenționalizării riscă a se întîlni într-o comună vacuitate. Nu din pudibonderie
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
identității popoarelor. Și, neapărat, legea imitației a lui Gabriel Tarde, bine cunoscută la noi grație scrierilor lui E.Lovinescu, care și-a luat-o drept punct de reper. E relevant mecanismul psihofiziologic al legii în cauză. Creierul constituind un organ repetitiv prin centrii săi senzitivi, imitația se înfățișează ca un principiu al comportamentului social. Repetarea e un instrument al integrării noastre într-o colectivitate. Dar prin repetiție impresiile nu mai rămîn aceleași, intrînd în joc imaginația, din îmbinarea căreia cu mimarea
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
ea însăși în chip de înger negru, simbol al pasiunii, învârtindu-se în mijlocul unui cerc de garoafe roșii, pe care Istvan Teglas și Ștefan Lupu le împărțeau publicului, alergând prin toată sală, pe ritmurile Bolero-ului lui Maurice Ravel. Ritmul repetitiv al muzicii era secondat de ritmul repetitiv al mișcărilor actorilor care ofereau flori, iar amplificării muzicii i-a corespuns precipitarea mișcărilor actorilor până la explozia finală cu zeci de garoafe aruncate mănunchiuri, în sală și pe scenă. Numai că la mijloc
Pina Bausch redivivus by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5488_a_6813]
-
simbol al pasiunii, învârtindu-se în mijlocul unui cerc de garoafe roșii, pe care Istvan Teglas și Ștefan Lupu le împărțeau publicului, alergând prin toată sală, pe ritmurile Bolero-ului lui Maurice Ravel. Ritmul repetitiv al muzicii era secondat de ritmul repetitiv al mișcărilor actorilor care ofereau flori, iar amplificării muzicii i-a corespuns precipitarea mișcărilor actorilor până la explozia finală cu zeci de garoafe aruncate mănunchiuri, în sală și pe scenă. Numai că la mijloc a fost și o mică păcăleală. Pînă
Pina Bausch redivivus by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5488_a_6813]
-
îi redefinește. În relația unuia cu celălalt, ca parteneri de-o viață, în relația fiecăruia cu sinele, cu teatrul. Nu pare nimic spectaculos în jocul lor... Totul este foarte uman, pentru că este bine așezat în interior. Scena lor, memorabilă, amplasată repetitiv de Purcărete și la sfîrșitul primei părți, nu doar la finalul spectacolului este extrem de emoționantă. Cu capul în rădăcinile copacului înțepenit în ștăngi, bălăngănindu-și picioarele, privind undeva, în zare, acolo unde Pozzo le-a arătat fantasticul apus imaginar, cei
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
al formei de fugă, configurația platformelor tonale, piramida cadențială, simbolul numeric etc. Sunt câteva sugestii de abordare a regăsirii oriunde în structura arborescentă, în ierarhia segmentală a întregului sau a eșantionului de referință. Studiu de caz: creația bachiană. Panoramicul manifestărilor repetitive cuprinde o gamă diversă în cultivarea secvenței pe o scală ce pornește de la fidelitatea absolută către formulări flexionar-variaționale pe culoare parametrice distincte, până la exprimări mai complexe, de implicări ale autosimilității, talonate, nu arareori, de “evadări rebele” de la conformismul unor modele
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
câteva repere elementare ce definesc substanța și particularitățile selecției spectralo-morfice: modelul, secvențele, pasul secvențial, iar ca etaj superior, rețeaua secvențială. În privința repertoriului său de definiri reperiale se pot contabiliza unele clișee, ca scheme modulare, în relevarea și evaluarea diferitelor formulări repetitive de orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și în detaliul particularizat al componentului (model, secvență). O astfel de structură auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
filmul Timpuri moderne, ca Charlot, à la chaîne. Charlot învîrte acolo un șurub de zece ori, aici trebuia să luăm în palme materia din care se fac discurile, s-o punem pe galvanou, să închidem. În sfîrșit, o întreagă mecanică repetitivă. A fost momentul în care m-am simțit bogat. Căci, deși condiția muncitorului mi s-a părut sinistră, plata nu era rea. Dar asta n-a durat. Pe urmă am avut o bursă și am putut chiar să ajung într-
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Rafael) nu iese mai nimic, sub raport artistic. Cu excepția Mirelei (viitoarea nevastă a aceluiași Rafael), portretizările sunt sumare, fără inspirație; sau lipsesc. S-ar putea spune că nici nu avem în fața ochilor siluete conturate de personaje, ci franjuri de bârfă repetitivă, fantoșele unor cațe dâmbovițene. De această totală inconsistență tipologică se salvează, literar vorbind, Mirela, tânără apetisantă și femeie de două ori nefericită: o dată ca simplu accesoriu sexual pentru cei câțiva bărbați din viața ei; și apoi, ca mamă de copii
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
a României. Erau „trădători de țară”, „spioni”, „năpârci imperialiste etc. (cum se pronunțau „oamenii muncii” prin nenumărate scrisori și telegrame - publicate în „Scânteia”) - cerându- se condamnarea la moarte.” Citind toate acestea ne punem întrebarea: istoria este lipsită de fantezie, este repetitivă? Probabil da, este repetitivă: există un număr limitat de proceduri prin care un grup uzurpă puterea și, în mod inevitabil, aceste proceduri ajung să se reia, să se resusciteze ciclic.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4444_a_5769]
-
de țară”, „spioni”, „năpârci imperialiste etc. (cum se pronunțau „oamenii muncii” prin nenumărate scrisori și telegrame - publicate în „Scânteia”) - cerându- se condamnarea la moarte.” Citind toate acestea ne punem întrebarea: istoria este lipsită de fantezie, este repetitivă? Probabil da, este repetitivă: există un număr limitat de proceduri prin care un grup uzurpă puterea și, în mod inevitabil, aceste proceduri ajung să se reia, să se resusciteze ciclic.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4444_a_5769]
-
la amărăciunea unei femei singure, care ajunge să se mintă consolator și înțelept. Nimic de înțeles și nici un sfat de dat. Doar un roman copleșitor și captivant despre polifonia vieții, despre infinitele ei posibilități și, în același timp, despre simetria repetitivă a schemelor ei. De la vechii greci până dincolo de zilele noastre, aceeași doi oameni și o poveste.
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
din care poate evada doar prin multiplicarea textelor sale și prin încercarea de a produce un ciclu unitar, construit din numeroase particule mai mici, cuantele sale literare. În mod ironic, Federman visează libertatea, dar rămâne prizonierul unui singur text, propulsat repetitiv prin intensitatea amintirilor din adolescență. Viața pare a fi un labirint al catastrofelor, înrobitor și absurd. Totuși, lupta lui Federman cu destinul se transpune într-o mărturie literară impresionantă, un câmp proteic al unor texte care își învață cititorii cum
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
așa cum s-au dovedit a fi capodoperele consacrate ale Renașterii, Barocului, Clasicismului și Romantismului, a căror compozitori au știut că una este să te urci de la efect la cauză, și alta e să cobori de la cauză la efect. 9. Muzicile repetitive, bunăoară, reclamă mai multe puncte, căci ele persistă, la nivelul conștiinței noastre auditive, dincolo de timp și spațiu, fără a face favoruri și fără a comite nedreptăți, dar cu riscul de a strivi și a copleși, ca orice infinit generat de
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
încotro ne ducem, ce vrem de la noile formule literare. Ce o să se întâmple când ni se termină muniția, sau când o să dăm, din nou, de cărările altora. În subtext, aceste probleme pulsează, și asta salvează Fuchsiada de la statutul de „găselniță” repetitivă și fără mare miză. Se joacă Urmuz, ca mai toți colegii lui de generație și urmașii, dar se joacă cu focul. Cu propriile obsesii și cu cărțile altora. În momentul în care aceste preocupări subiacente dispar, când literatura nu mai
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
stranietate altfel, poate mai subtilă, mai disimulată însoțește această viziune a lui Afrim față de, să spun, „Boala familiei M.", o montare remarcabilă a lui Afrim de la Timișoara. Sau față de „and Byorg, of course" de la Ploiești. Dincolo de lungimi și de momente repetitive inutile de la un punct încolo, pe care regizorul le știe exact, dar pe care le lasă intenționat și asumat, „Cîtă speranță" este un specatcol perfect coerent cu stilul lui Afrim, cu ceea ce îl definește față de sine și față de ceilalți. Mi
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
atmosferei. Ele se adresează direct, concret, nefalsificat publicului, pe teme care-l interesează cu adevarat. Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și despre epuizanta solicitare a iubirii abandonate și reînnoite într-un refren repetitiv până la obsesie, aceasta epoca pare să fi apus. Ceva s-a deblocat, o comunicare reală, o logică a defulării concurează strivitor producțiile de circumstanță, cu o lirica siropos-greoaie. Vehiculul acestei schimbări este textul. Cuvintele spun în sfârșit ceva - indică, punctează
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
rătăcitor, creștinul și păgînul. Creștinismul, iudaismul și islamismul, aceste trei mari religii ale omenirii, își pot armoniza glasurile și toci asperitățile la masa dialogului pe care teatrul, cel dintîi, l-a inventat că pe un exercitiu esențial al democrației. Aspectul repetitiv, redundant al românului se regăsește și în formula lui dramatizata. M-am gîndit la un moment dat că s-ar fi putut renunța, pe scenă, la repetarea unor scene, simboluri - leit-motive și apela la sugestie, pentru o mai bună economie
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
căruia o societate, lipsită de un teren credibil pe care să se sprijine, s-ar putea destrăma. Se subînțelege, în cazul de față, terenul e istoria secolului XX, iar reperele sunt acele cîteva adevăruri care împiedică matca timpului să fie repetitivă. Altfel spus, cea mai bună profilaxie împotriva totalitarismelor este reamintirea lor periodică. Citite cu ochiul cititorului contemporan, căruia amintirea evenimentelor din ultimele decenii se poate să i se fi șters din minte, textele Monicăi Lovinescu au două mari calități. Mai
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]