4,747 matches
-
Hypotheses”, Society for the Study of Social Problems (SSSP) Conference. Central Advisory Council for Education (England), and Geoffrey Crowther, 1959, 15-18: a report. Central Advisory Council for Education (England), and Bridget Horatia Plowden, 1967, Children and Their Primary Schools: A Report of the Central Advisory Council of Education England, H.M.S.O., Londra. Cherkaoui, Mohamed, 1986, Sociologie de l’éducation, PUF, Paris. Cherkaoui, Mohamed, 1997, „Stratificarea”, în Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, pp. 111-174. Cherkaoui, Mohamed, 1997, „Mobilitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Paul Clerc și Institut National d’Étude du Travail et d’Orientation Professionnelle, 1969, Enquête nationale sur le niveau intellectuel des enfants d’âge scolaire, PUF, Paris. International Association for the Evaluation of Educational Achievement, 1999, „Civic Education Survey: Technical Report”, http://www.iea.nl/fileadmin/user upload/datasets/CIVED/documentation/Technical Report.pdf (accesată în 12 august 2005). Ioniță, Sorin, 2002, „Împotriva curentului. Argumente pentru introducerea taxelor de studiu în universitățile de stat”, în Alina-Mungiu Pippidi și Sorin Ioniță (coord.), Politici publice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Marlink, București. Klitgaard, Robert, 1988, Controlling Corruption, University of California Press, Berkeley. Konrad, Gyorgy; Szelenyi, Ivan, 1979, The Intellectuals on the Road to Class Power, Harcourt Brace Jovanovich, New York-Londra. Kymlicka, Will, 2004, „Culturally Responsive Politics”, în UNDP, Human Development Report Office, Occasional Paper. Lenski, G., 1966, Power and Privilege. A Theory of Stratification, McGraw Hill, New York. Levesque, R.J., 2002, Not by Faith Alone. Religion, Law, and Adolescence, New York University Press, New York. Light jr., M.; Miller, D., 1982, Sociology, Houghton-Mifflin, New York
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
coord.), 1999, Manual de istoria românilor pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București. Morgan, James; Martin, David, 1963, „Education and Income”, Quarterly Journal of Economics, vol. 77, nr. 3, august, pp.423-437. National Council for Educational Statistics (SUA), 1997, Report, http://nces.ed.gov/ (accesată în septembrie 2000). Nigel, Thomas, 1976, „Child Endowments and the Quantity and Quality of Children”, The Journal of Political Economy, vol. 84, nr. 4, august, partea a II-a, pp. 143-162. OECD, 2004, First Results
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rom. Creșterea și declinul națiunilor, Editura Humanitas, București, 1999). Olson, Mancur Jr. și colab., 1998, „Governance and Growth: A Simple Hypothesis Explaining Cross-country Differences in Productivity Growth”, IRIS Working Paper, nr. 218. ONU, 2003, „Population, Education and Development: The Concise Report”, United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Studies, nr. 226. Organizația Internațională a Muncii, 1995, „Educational Reform: Issues and Trends”, International Labour Review, Geneva. Organizația Internațională a Muncii, aprilie 1996, „Recent Development in the Education Sector”, raport prezentat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
The Downside of Social Capital”, The American Prospect, 26 (mai-iunie), pp.18-21. Pritchett, Lant, 2001, „Where Has All the Education Gone?”, The World Bank Economic Review, vol. 15, nr. 3, pp.367-392. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, 2004, Human Development Report, www.undp.org.in/hdr2004/ (accesată în 1 iulie 2005). Psacharopoulos, George, 1995, The Profitability of Investment in Education: Concepts and Methods, Human Capital Development and Operations Policy Working Papers, Banaca Mondială. Psacharopoulos, George; Patrinos, Harry, 2002, Returns to Investments
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
an Economic Strategy”, The American Economic Review, vol. 72, nr. 2, mai, pp.72-76. Turner, Ralph H., 1960, „Sponsored and Contest Mobility and the School System”, American Sociological Review, vol. 25, nr. 6, decembrie, pp. 855-867. UNDP, 2004, Human Development Report. Cultural Liberty in Today’s Diverse World, United Nations Development Programme. UNESCO, 1970, International Conferences on Public Education: Recommendations, 1934-1968, Paris. UNICEF, La situation des enfants du monde, 1998, http://www.unicef.org/french/sowc98/ (accesată în 10 august 2005
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a personalului. În 2004, personalul utilizat în funcție de segmentarea piețelor utilizată de firmă este detaliat în tabelul IV.5, iar din punct de vedere funcțional, structura din 2003 redată în tabelul IV.6. Tabelul IV.5 Sursă: Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2003 Tabelul IV.6 Sursă: Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2003 Este de remarcat un ușor trend pozitiv, cifra angajaților crescând de la 35103 salariați în 2001 și 35 590 în 2002, la 36 956 în 2003 și 37 667 în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de firmă este detaliat în tabelul IV.5, iar din punct de vedere funcțional, structura din 2003 redată în tabelul IV.6. Tabelul IV.5 Sursă: Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2003 Tabelul IV.6 Sursă: Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2003 Este de remarcat un ușor trend pozitiv, cifra angajaților crescând de la 35103 salariați în 2001 și 35 590 în 2002, la 36 956 în 2003 și 37 667 în 2004. Repartiția personalului pe țări este redată în tabelul IV
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Real Coke Story, Random House, New York, NY. Pearce, J.A., Robinson, R.B. (1997), Strategic Management, Irwin, Homewood, IL. Deihl, L.W., Byars, L.L. (1991), „Coca Cola Company”, în L.L. Byars, Strategic Management, Harper & Collins, New York, NY. *** Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2003. *** Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2004.
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
NY. Pearce, J.A., Robinson, R.B. (1997), Strategic Management, Irwin, Homewood, IL. Deihl, L.W., Byars, L.L. (1991), „Coca Cola Company”, în L.L. Byars, Strategic Management, Harper & Collins, New York, NY. *** Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2003. *** Coca-Cola HBC, Social Responsibility Report 2004.
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
strategiei Europa 2020 - În domeniul dezvoltării durabile este foarte importantă folosirea cunoașterii pentru decuplarea creșterii economice de la folosirea extensivă a resurselor naturale, În special cele neregenerabile. În domeniul dezvoltării durabile, un semnal de alarmă este și raportul bianual - Living Planet Report (Raportul „Planeta Vie”)<footnote World Wildlife Fund, Zoological Society of London și Global Footprint Network, (October, 2010), The Living Planet Report. footnote>. Deși ediția 2010 se bazează pe datele culese În 2007, reiese că, pentru a trăi, omenirea consumă o
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
naturale, În special cele neregenerabile. În domeniul dezvoltării durabile, un semnal de alarmă este și raportul bianual - Living Planet Report (Raportul „Planeta Vie”)<footnote World Wildlife Fund, Zoological Society of London și Global Footprint Network, (October, 2010), The Living Planet Report. footnote>. Deși ediția 2010 se bazează pe datele culese În 2007, reiese că, pentru a trăi, omenirea consumă o planetă și jumătate, cu alte cuvinte, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului, iar până În anul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Grosul problemei a constat În supraestimarea componentei de autofinanțare a reformei, fără a recunoaște imperfecțiunile piețelor de capital care au generat o povară suplimentară asupra necesarului de Împrumut al guvernului.”<footnote Takagi, S. (2004), The IMF and Argentina 1991-2001 - Evaluation Report, International Monetary Fund, Publication Services, Washington DC. footnote> Tocmai de aceea, noua conducere a FMI a luat decizia de a nu mai ascunde criza și, În 2008, a adoptat un model de reguli care să asigure dezvoltarea durabilă, bazată pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Rio de Janeiro În iunie 1992. Capitolul 28 recunoaște rolul fundamental al comunităților locale În implementarea acțiunilor de dezvoltare durabilă. Mai mult, durabilitatea mediului Înconjurător este unul dintre punctele principale al documentului oficial al Națiunilor Unite, The Millennium Development Goals Report, 2009. 2) Knowledge Management este folosirea intensivă a cunoașterii În scopul de a crea valoare de piață și dezvoltare durabilă. Efortul făcut pentru creșterea nivelului profesional al forței de muncă ar trebui să fie Însoțit de realizarea unui cadru de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
care să aducă investițiile care vor ajuta Uniunea și regiunile sale să iasă din criză, să reducă disparitățile și să contribuie la Îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020.”<footnote European Commission (November 2010), Investing in Europe’s Future, Fifth Report on Economic, Social and Territorial Cohesion, report from the Commission. footnote> În efortul de a conecta Politica de Coeziune cu Strategia Europa 2020, au fost subliniate prioritățile În vederea atingerii obiectivelor. Dintre acestea, se desprind două direcții În acord cu analiza
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Uniunea și regiunile sale să iasă din criză, să reducă disparitățile și să contribuie la Îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020.”<footnote European Commission (November 2010), Investing in Europe’s Future, Fifth Report on Economic, Social and Territorial Cohesion, report from the Commission. footnote> În efortul de a conecta Politica de Coeziune cu Strategia Europa 2020, au fost subliniate prioritățile În vederea atingerii obiectivelor. Dintre acestea, se desprind două direcții În acord cu analiza făcută În acest subcapitol: dezvoltarea capitalului uman
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se asigura schimbarea fundamentală către o economie inovativă, bazată pe cunoaștere, creată de o forță de muncă mai educată. Politica de Coeziune<footnote Breska, E. von (November 2010), European Commission, Directorate-General for Regional Policy, „Investing in Europe’s future - Fifth report on economic, social and territorial cohesion”, November 2010. footnote> reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene pentru o creștere durabilă la nivel european. Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate sunt de 344 de miliarde, aproximativ o treime din bugetul UE, ceea ce Înseamnă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creativity: Questioned, rejected, ridiculed, ignored”, Educational Psychology Review, 7, pp. 313-322. Torrance, E.P., Ball, O.E. (1984), Torrance Tests of Creative Thinking: Revised manual, Scholastic Testing Services, Bensenville, IL. Torrance, E.P., Gupta, R.K. (1964), Programmed experiences in creative thinking: Final report on Title VII Project to the U.S. Office of Education, Bureau of Educational Research, University of Minnesota, Minneapolis. Torrance, E.P., Khatena, J. (1970), „What kind of person are you?”, Gifted Child Quarterly, 14, pp. 71-75. Torrance, E.P., Khatena, J., Cunnington
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1986), „Conceptual and lexical determinants of nonentrenched thinking”, Journal of Memory and Language, 25, pp. 202-225. Torrance, E.P. (1962), Guiding creative talent, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ. Torrance, E.P. (1963), „Explorations in creative thinking in the early school years: A progress report”, în C.W. Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 173-183), Wiley, New York. Torrance, E.P. (1974), The Torrance Tests of Creative Thinking: Technical-norms manual, Scholastic Testing Service, Bensenville, IL. Torrance, E.P. (1975), „Creativity research in
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
and surveillance”, Creativity Research Journal, 3, pp. 6-21. Amabile, T.M., Gryskiewicz, N. (1989), „The creative environment scales: The work environment inventory”, Creativity Research Journal, 2, pp. 231-254. Amabile, T.M., Gryskiewicz, S. (1987), Creativity in the R D laboratory, raport tehnic report no. 30, Center for Creative Leadership, Greensboro, NC. Amabile, T.M., Hennessey, B.A., Grossman, B.S. (1986), „Social influences on creativity: The effects of contracted for reward”, Journal of Personality and Social Psychology, 50, pp. 14-23. Amabile, T.M., Hill, K.G., Hennessey
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
etc. Cele mai recente preocupări se referă la elaborarea unor indici care vizează accesul la tehnologiile comunicațiilor și informațiilor, nivelul progresului tehnologic și capacitatea unei țări de a fi participant la „era rețelelor” („Technology Achievement Index”, introdus în Human Development Report, UNDP, 2001; „E-readiness Index”, The Economist Intelligence Unit, 2000). Abordarea dezvoltării sociale prin intermediul indicilor a fost criticată (Atkinson et al., 2002) iar alternativ sunt utilizate seturi de indicatori relevanți pe dimensiuni ale dezvoltării. Printre obiecțiile apărute, menționăm: eterogenitatea dimensiunilor, selecția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
recunoscuți ca semnificativi și să pară rezonabili celor care îi folosesc ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Panduru</Author><Year>2004</Year><RecNum>66</RecNum><record><rec-number>66</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">66</key></foreign-keys><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>Filofteia Panduru</author><author>Maria Molna</author><author>Andreea Vasile</author><author>Viorica Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o HG, în mai 2005, ca fiind unul dintre obiectivele CASPIS ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Panduru</Author><Year>2004</Year><RecNum>66</RecNum><record><rec-number>66</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">66</key></foreign-keys><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>Filofteia Panduru</author><author>Maria Molna</author><author>Andreea Vasile</author><author>Viorica Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
scară amplă), pentru care au elaborat metode de evaluare sau de măsurare specifice. Seebohm Rowntree (1901) conturează definirea s., deși autorul făcea trimitere doar la „insuficiența veniturilor pentru a obține necesarul minim de menținere a randamentului fizic” (apud World Development Report, 2000-2001, p. 17). Modalitatea de măsurarea s. cu ajutorul volumului cheltuielilor totale ale unei familii a reprezentat o altă etapă de studiu, abordată de B. Abel Smith și P. Townsend. Acesta din urmă subliniază faptul că săracii au resurse atât de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]