1,852 matches
-
doctor în științe agricole. Elena i-a născut un fiu, Yuri - un fizician nuclear, doctor în științe fizico-matematice. El a efectuat multe cercetări și publicații despre biografia tatălui său. Ultimii ani ai vieții lui Vavilov reprezintă un exemplu concret al reprimării cercetării științifice în Uniunea Sovietică. În 1940, Vavilov a fost arestat cu acuzația de a fi ostil teoriei lui Trofim Lîsenko și Miciurin. Ancheta a durat 11 luni, Vavilov fiind torturat și interogat de circa 400 de ori. Pe baza
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
1972-1981), ministru al Educației și Învățământului (1972-1976), ministru al Finanțelor (1978-1981), președinte al Centrocoop (1981-1989). Ca demnitar și membru deplin al C.P.Ex., Niculescu-Mizil și-a pus semnătura pe toate actele de represiune săvârșite de regimul Ceaușescu după 1965. Printre ele, reprimarea grevei minerilor din Valea Jiului din 1977, a Mișcării Goma, a revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987. După Revoluția din decembrie 1989, Ion Iliescu l-a păstrat pe Paul Niculescu-Mizil în conducerea Frontului Salvării Naționale, însă presiunile societății civile au dus
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
exprimării interzicând profesorilor universitari sa încurajeze dezbateri naționaliste. Decretele au fost subiectul pamfletului lui Johann Joseph von Görres "Teutschland [arhaic: Deutschland] und die Revolution" ("Germania și Revoluția") (1820), în care el a concluzionat că este și imposibil și de nedorit reprimarea libertății de expresie prin măsuri reacționare. O altă instituție-cheie pentru unificarea statelor germane, "Zollverein", a ajutat la crearea unei mai puternice legături economice. Inițial concepută de ministrul prusac de finanțe Hans, Conte von Bülow, ca o uniune vamală prusacă în
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
sutele către diferite orașe din Bavaria și din Austria, întrucât membrii nădăjduiau că Germania meridională va fi mai receptivă față de mesajele lor antimilitariste. În februarie 1943, „” a adoptat o poziție mai viguroasă împotriva lui Hitler și a aparatului său de reprimare. Concret, această atitudine s-a tradus în faptul că ultimul manifest (al șaselea) a fost distribuit chiar în holul principal al Universității, în plus, au lansat slogane antihitleriste și au pictat caricaturi antinaziste pe zidurile din München și chiar pe
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
al ministrului și șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. Ca urmare a mutării generalului Constantin Olteanu la Primăria Capitalei, Vasile Milea devine pe 16 decembrie 1985 noul ministru al apărării naționale. În calitate de ministru al apărării, el a comandat reprimarea revoluției române din decembrie 1989. Conform stenogramei ședinței Comitetului Politic Executiv (CPEx) al PCR din după-amiază zilei de 17 decembrie, Nicolae Ceaușescu i-a acuzat pe Vasile Milea, pe Tudor Postelnicu și pe Iulian Vlad de trădare, lașitate și nerespectarea
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
cu răspundere. Știți ce ar trebui să vă fac? Să vă pun în fața plutonului de execuție. Asta meritați, pentru că ceea ce ați făcut voi înseamnă pactizare cu inamicul!"" În noaptea de 21/22 decembrie 1989 a comandat personal acțiunile militare de reprimare a protestelor din zona Piața Universității - Hotel Intercontinental. În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orei 09,30, cănd victoria revoluției devenise limpede și după o întâlnire cu Nicolae Ceaușescu (la ora 08,00), Vasile Milea s-a sinucis
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
deplasat la Spitalul Militar din București, unde l-a rugat discret pe comandantul spitalului, un bun prieten de-al lui, să-i pună un picior în ghips, pentru a se sustrage în acest fel de implicarea pe mai departe în reprimarea revoluției. Totuși s-a prezentat la Comitetul Central al PCR, la chemarea lui Nicolae Ceaușescu, și a fost numit de acesta ministru al apărării naționale în locul lui Vasile Milea, care s-a sinucis în jurul orei 9.30 dimineața (pe 22
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
a fost înaintat în gradul de general de armată (cu 4 stele) și trecut în rezervă . A lucrat apoi ca consilier principal la firma "Balli". A fost judecat în două procese: cazul Motorola, și celălalt pentru rolul său jucat în reprimarea revoluției din 1989. În anul 1990 o comisie guvernamentală de anchetă a evenimentelor din 1989 condusă de Viorel Oancea a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
două procese: cazul Motorola, și celălalt pentru rolul său jucat în reprimarea revoluției din 1989. În anul 1990 o comisie guvernamentală de anchetă a evenimentelor din 1989 condusă de Viorel Oancea a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul 1999 a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârșit prin reprimarea revoluției din Timișoara, hotărâre confirmată în 2000 în urma recursului. Ca urmare
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
Viorel Oancea a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul 1999 a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârșit prin reprimarea revoluției din Timișoara, hotărâre confirmată în 2000 în urma recursului. Ca urmare a recursului în anulare promovat de procurorul general Tănase Joița, aceste hotărâri judecătorești au fost casate în 2004 , dar după rejudecare, au fost reconfirmate în 2007. În octombrie 2008
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
sentința pronunțată în 1999. Prin aceeași hotărâre, a fost degradat militar, urmând a fi scos din evidențele militare. Potrivit motivării sentinței dată publicității în 5 decembrie 2007, Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acțiunea de reprimare a manifestațiilor de la Timișoara și a exercitat cu „vădit exces de zel” atribuțiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus și la numirea sa de către Nicolae Ceaușescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcția de comandant
Victor Atanasie Stănculescu () [Corola-website/Science/304802_a_306131]
-
comunist care a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 1976-1980 și a fost membru deplin al CC al PCR . În calitate de comandant al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, el a îndeplinit un rol cheie în reprimarea evenimentelor din decembrie 1989, de la București. Ion Hortopan s-a născut la data de 12 martie 1925, în comuna Turcinești (județul Gorj). A ales cariera militară în anul 1948, fiind numit instructor de tineret la Regiunea a 3-a Militară
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
Otoman, Habsburgic și Țarist. Cele două principate, sau importante zone ale lor, au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, sub ocupația militară a Imperiilor Habsburgic sau Rus, așa cum s-a întâmplat cu Oltenia, Bucovina sau Basarabia. Impozitarea excesivă, reprimarea violentă a oricăror mișcări de împotrivire, jafurile de tot soiul, au dus la deteriorarea calității vieții și la o importantă scădere a populației. Unirea celor două principate a fost legată de mișcarea de independență a Greciei. Filiki Eteria, sprijinită de
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești () [Corola-website/Science/305565_a_306894]
-
nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu "nervii" lui Dincă. A fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989, dar eliberat cinci ani si trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava. Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.. A murit marți, 9 ianuarie 2007
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
a fost sistată în momentul în care au fost efectuate primele arestări ale opozanților În ziua de 4 noiembrie, armata sovietică din Ungaria iese din expectativă și ocupă atât Budapesta, cât și alte centre vitale din țară. Deși informați de reprimarea brutală din Ungaria și conștienți că șansele de succes au scăzut considerabil, organizatorii decid totuși că mișcarea trebuie continuată și că manifestația trebuie să aibă loc. În același timp, la București, au fost arestați mai mulți studenți printre care și
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
asupra situației din momentul intrării în piață, dar nu s-au oprit. Ceea ce nu știau, era că la intrările în piață se aflau membrii de partid din diferitele facultăți care notau numele tuturor celor care treceau prin zonă. În condițiile reprimării brutale a revoluției din Ungaria de către Armata Roșie, organizarea unei alte manifestații la București nu avea nicio șansă de izbândă. Acțiunile revendicative din universități nu au încetat însă imediat. Studenții de la Facultatea de Filozofie au mai încercat să organizeze o
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
instrumentul luptei ideologice". Discursul arată că, chiar atunci când nu participau la mișcări de protest, studenții se opuneau îndoctrinării politice și atitudinea lor de opoziție ajunsese să îngrijoreze clasa politică. Este de remarcat că, peste 12 ani, în fruntea acțiunilor de reprimare a studenților se afla tot Ion Iliescu. În acest context, pare să nu fie doar o coincidență faptul că, după aproape 34 de ani de la mișcările studențești, în 1990, același Ion Iliescu, devenit șeful statului, a urmat tot o linie
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Iliescu. În acest context, pare să nu fie doar o coincidență faptul că, după aproape 34 de ani de la mișcările studențești, în 1990, același Ion Iliescu, devenit șeful statului, a urmat tot o linie dură împotriva studenților și a ordonat reprimarea brutală a tinerilor pe care îi calificase drept "golani" și care manifestau în aceeași piață a Universității. Poate fi relevat de asemenea și un alt fapt divers. Fost student la Facultatea de Științe Juridice, Alexandru Dincă, fusese condamnat la închisoare
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
chemați la București tocmai de Ion Iliescu, care de altfel, le-a mulțumit minerilor pentru acțiunile lor. Este doar una din dovezile faptului că confruntările dintre studenții care au fost activi în 1956 și acei care au condus acțiunile de reprimare, au continuat chiar după răsturnarea regimului comunist. S-a scris puțin despre mișcarea studențească din București din 1956. Acțiunile studenților și represiunea care a urmat nu au fost analizate. Cruzimea represiunii revoltei studențești din România în 1956 a fost relevată
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
în București și cu clerul din Capitală, Tudor a intrat în negocieri cu otomanii, întrucât acțiunea sa nu era, la nivel declarativ, una antiotomană. Rezultatele negocierilor au fost nesatisfăcătoare, pașalele cerând în primul rând dezarmarea armatei pandurilor și colaborarea în vederea reprimării eteriștilor. Cum Tudor nu a acceptat condițiile turcilor, iar oastea Porții se pregătea de ofensivă, Tudor Vladimirescu a luat decizia de a se retrage în zona întărită a Olteniei și de a organiza acolo o rezistență de durată. La începutul
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
numărați ca evrei, deși au fost victime la fel ca foștii lor coreligionari. Negarea pogromului și în special a actelor de cruzime, cum au fost cele de la centrele de tortură, de la abator și din pâdurea Jilava, a început imediat după reprimarea rebeliunii și după ce detaliile faptelor începuseră să fie publicate. Mișcarea Legionară, prin diverși reprezentanți ai ei, a negat faptul că a existat un pogrom la București, sau a susținut că membrii ei nu au participat la acest pogrom, sau că
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
a de Anchete (Cercetări Penale) și șeful de cabinet al ministrului de interne, Teohari Georgescu. A activat și ceva mai devreme înființata Brigadă Mobilă de pe lângă Direcția Generală a Poliției, care s-a ocupat cu deportarea sașilor și șvabilor în URSS, reprimarea grupurilor înarmate antisovietice, trierea repatriaților, în care poziție, împreună cu generalul Alexandru Nicolschi, a deportat zeci de mii de persoane în colonii de muncă forțată. În paralel cu activitatea din cadrul Securității, deținea și funcția de membru al Direcției Organizatorice a CC
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
acțiuni de teroare împotriva foștilor moșieri, proprietari de întreprinderi, ofițeri, împotriva foștilor membri activi ai partidelor politice, clerului și intelecualilor rămași în ținut după 28 iunie 1940, care au început să fie considerați drept dușmanii de clasă ai noului regim. Reprimarea acestora nu era întîmplătoare: ei erau purtătorii celor mai democratice tradiții constituite în Basarabia și, deci, și solul cel mai fertil pentru o rezistență pe care, bineînțeles, regimul stalinist totalitar nu o putea admite. La 13 iunie 1941 cea mai
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu sunt îndeplinite. După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă. În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
, devenită apoi Acțiunea Vama, s-a desfășurat în zilele de 18 și 20 decembrie 1989, în cadrul acțiunilor de reprimarea a revoluției din decembrie 1989. 43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrațiile din Timișoara în zilele de 16 și 18 decembrie, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean Timiș (SJT), au fost ridicate de la morga acestui
Operațiunea Trandafirul () [Corola-website/Science/314660_a_315989]