2,142 matches
-
remediu, nu are efecte pozitive decât în mod circumstanțial și pe termen scurt. În schimb, de cele mai multe ori, ea produce reacții emoționale negative, cu efecte pe termen lung: anxietate, frustrare, deteriorarea relațiilor profesor elev166. În plus, prin efectul de undă, resentimentele față de profesor, față de obiectul de studiu pe care acesta îl predă și chiar față de școală în general pot fi mult amplificate. Nu se poate ignora nici faptul că pedepsele pot să asigure conformitatea elevilor, dar nu și mentalități, standarde și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la matematică, la fizică etc.). • N-ar trebui aplicate pedepse colective pentru vinovății individuale; de pildă, nu trebuie ținută toată clasa la școală după program dacă în culpă s-au aflat doar unul sau doi elevi. Altfel, profesorul va trezi resentimente din partea elevilor nevinovați. • Mijloacele psihologice de pedeapsă (de genul: critica severă a persoanei, ridiculizarea elevului, sarcasmul etc.) nu sunt recomandabile. Nu sunt recomandabile nici acele sancțiuni care fac apel la procedee dureroase: bătaia, zgâlțâitul etc. • Nu este recomandabilă trimiterea unui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dacă este posibil, chiar să înlocuiască geamul pe care l-a spart). Analizând relația abatere-pedeapsă, Kasambira pune în evidență necesitatea transparenței acesteia: În general, dacă pedeapsa reprezintă consecința logică a comportamentului inacceptabil, este probabil ca elevul să o accepte fără resentimente, învățând, poate, să nu mai repete greșeala respectivă; de aceea, o pedeapsă este mai eficientă dacă elevul îi înțelege rațiunea, iar profesorul ar trebui să se preocupe de măsura în care elevul înțelege rațiunea și justețea pedepsirii sale172. Recursul la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se poate răni pe sine. Indiferent de situație, există câteva recomandări pentru profesorul care a hotărât că se impune pedepsirea unui elev: • nu recurge la amenințări, acționează; • nu folosi sarcasmul, ridiculizarea sau crearea unei situații stânjenitoare pentru elev; acestea produc resentimente, înstrăinează clasa de profesor și pot determina riposte; • nu pedepsi la mânie și nu atinge elevul la mânie, este importantă menținerea calmului indiferent de situație; • nu aplica pedepse umilitoare din punctul de vedere al persoanei sau al colectivului; nu "muștrului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
public, nu prelungi incidentul; • nu recompensa elevii pentru un comportament inadecvat; • nu utiliza temele ca pedeapsă pentru un comportament inadecvat, deoarece poți distruge valoarea temelor pentru procesul de învățare; • nu pedepsi întreaga clasă pentru vini individuale, deoarece se pot produce resentimente în raport cu profesorul; • nu amenința cu folosirea pedepsei corporale; • nu face publică nici abaterea unui elev, și nici pedeapsa primită. Gary Sturt 177 stabilește chiar o scală a pedepselor: • contactul din priviri; • semnul cu mâna; • reamintirea regulii; • avertismentele (maximum trei); • sancțiunile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevului în ceea ce privește comportamentul; • pedeapsa este temporară și tranzitorie; odată cu încetarea ei, elevul crede că o poate lua de la capăt; • pedeapsa trezește sentimente de teamă, furie, rezistență și apărare; • pedeapsa este contraproductivă deoarece nu încurajează responsabilitatea, cooperarea, motivația pozitivă; • pedeapsa trezește resentimente și invariabil diminuează motivația elevului de a învăța ceea ce profesorul dorește ca el să învețe; • utilizarea pedepsei creează în mod automat o relație de adversitate între profesor și elev; această relație de adversitate poate avea drept consecință "testarea" profesorului pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
televizorul, este bine să fie privați un timp de utilizarea lui, dar dacă durata temporală se prelungește, se vor obișnui fără televizor sau vor ajunge la concluzia că profesorul se răzbună în mod deliberat pe ei, ceea ce le va trezi resentimente nedorite); reiese că durata funcționării legii consecințelor naturale este decisivă pentru eficiența acestui tip de pedeapsă. Capitolul 15 Pedepse și recompense: comentarii pro și contra Așa cum mult timp s-a considerat că agresivitatea și comportamentul indezirabil reprezintă semne ale patologiei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
din plăcerea predării și a învățării 188. • Notele afectează în mod negativ relațiile dintre elevi. Gândirea elevilor este influențată în mod pozitiv de învățarea în grup și de alte metode care presupun colaborarea acestora; dar notele și clasamentele introduc suspiciunea, resentimentele, neîncrederea, spiritul de competiție, care afectează în mod negativ cooperarea, deci învățarea. • Evaluarea cu cel mai mare impact negativ este aceea care respectă o anumită curbă de distribuție a rezultatelor. Dacă se respectă exigențele curbei de distribuție, doar un număr
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o societate, deși, datorită școlii, pare a fi cea mai adecvată acestui scop. Dilema "fie pedepsești, fie permiți", deși pare desprinsă dintr-un algoritm al administrării situațiilor conflictuale, nu se dovedește nici eficientă (pe termen mediu și lung chia trezește resentimente) și nici unica modalitate de a interveni în situații de criză. Beneficiul obținut prin recursul la pedepse și recompense nu se menține decât pe termen scurt, topindu-se rapid după ce acțiunea acestora a încetat. Dacă acțiunile altruiste, orientate către ceilalți
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
procedeze cu multă grijă, pentru că pot fi amplificate și semnale negative. • Asprimea. Pentru Gnagey, asprimea implică utilizarea amenințării sau a tehnicilor violente de control, ceea ce va determina (cu o probabilitate destul de mare) efecte de undă negative în rândul elevilor: furie, resentiment, sentimentul nedreptății, sentimentul neputinței etc. Aceste efecte vor induce comportamente indezirabile în rândul elevilor care n-au creat probleme și vor influența negativ percepția lor asupra profesorului (de pildă, nu-l vor mai stima). Întrucât recurge la procedee care pot
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
l-au acceptat (ori l-au negociat cu profesorul), nu mai sunt necesare detalieri de fiecare dată când profesorul este nevoit să ia o inițiativă. Ordinele nu trebuie asociate cu starea de nemulțumire a profesorului, deoarece acest lucru va trezi resentimente în raport cu persoana sa. De aceea, formule de tipul: Nu mai faceți gălăgie, acolo, în spate; am obosit să vă tot spun acest lucru ar trebui evitate. Ordinele nu trebuie exprimate cu o voce plângăreață sau disperată, deoarece acest lucru relevă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Într-o manieră radicală. Pentru el, dialectica, În calitate de artă a atingerii adevărului, a descoperirii contrazicerilor În raționamentul adversarului, În calitate de teorie generală a dezvoltării naturii, societății și gândirii, si de metodă de cunoaștere și transformare a lumii, este o ideologie a resentimentului și a neputinței. Prin negativitaea hegeliana se distruge conținutul unui concept pentru a crea o unitate de gandire considerată superioară. Deleuze opune acestui model filosofic, pe cel al lui Nietzsche, care crede că afirmația și creația nu trebuie să aibă
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
cap de locuitor al Greciei este triplu, în timp ce cel al Olandei este de peste patru ori mai mare decât cel al României. Nevoia de a menține un anumit nivel de echitate poate afecta relațiile bilaterale și poate duce la apariția unor resentimente între țările sărace și cele bogate, între Est și Vest. Strâns legate de nivelele relative de dezvoltare a țărilor membre ale UE sunt diferențele în ceea ce privește diversitatea economică și avantajul comparativ care separă Vestul de Est. Vorbind în termeni generali, economiile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sunt afectați foarte puțin de criticile venite din partea localnicilor. Est-europenii care se luptă să-și găsească locuri de muncă în Vest cu greu găsesc locuințe ieftine, trebuie să învețe limba engleză sau o altă limbă occidentală și să facă față resentimentului și disprețului localnicilor. Traficul de persoane se îndreaptă exclusiv spre Vest, de la părțile nevoiașe ale Europei spre orașele Vestului. Același lucru este valabil pentru organizațiile criminale. Condescendența culturală și normativă a Vestului față de Est a ridicat întrebări privind bunele sale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
istorică, cât și internațională, dar un succes care este permanent amenințat de nălucile trecutului, de dinamica marilor așteptări neîmplinite, de criticii de profesie și, nu mai puțin important, de cei mai mari sau mai mici care încearcă să profite de pe urma resentimentelor, parohialismelor, corupției și panicii naționale. Din nou, trebuie să notez că acum 20 de ani (în 1989), România se situa la coada Europei de Est comuniste din punct de vedere al dezvoltării sale, putându-se compara atunci numai cu Albania
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
că publicul larg trebuie înștiințat asupra crucii pe care profesorul - ca și minerul în galeriile subterane, ca și prostituata de pe centură - e obligat s-o poarte pe un salariu de mizerie. N-aș vrea să intru în această școală a resentimentului, a condeierilor văicăreți. Și întrucât am scris de curând despre faimosul Metro-Rex bucureștean, care scoate din minți, în fiecare zi, sute de mii de oameni, simt acum nevoia unei compensații. Viața noastră nu este făcută numai din momente neplăcute, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
a doua, din Lvov, din martie anul acesta. Etapa ieșeană este, după cum ne asigură organizatorii, cea mai întinsă ca durată. Festivalul vrea să aducă laolaltă țările Europei, atât din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene, vindecând astfel posibilele schisme și resentimente ale celor neincluși, momentan, în cadrul organismelor politice, dar de mult integrați, de fapt, în unitatea culturală a continentului. 16 scriitori din Germania, Elveția și Bulgaria, din Ungaria dar și din Serbia, din Slovacia dar și din Ucraina, din România dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
trăit multiple situații de frustrare. Studiile din teren confirmă aceleași rezultate. La sfârșitul unui studiu, Greenberg (1991) constată că numărul de furturi printre angajații unei societăți crește în timpul scăderii temporare a salariilor. Angajații consideră probabil această scădere nedreaptă, exprimându-și resentimentele prin furt. În cazul în care motivele diminuării salariale le-au fost explicate foarte clar și fără ambiguități, furturile s-au redus considerabil. În opinia lui Farrington (1994), măsurile privind situația economică a părinților reprezintă de asemenea un indiciu de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dacă el mă lovește, eu îl voi lovi și mai tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1828 În primii ani care urmară păcii de la București, acțiunea rusească în Principate fu mai puțin activă; împărăția drept-credincioasă nu era populară nici în ochii boierilor, nici în acei ai poporului, consulii ei trebuiră să se mulțumească s-aștepte ca resentimentele produse de răpirea Basarabiei și de durerile ocupației să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Domnului numit de el această supărătoare afacere a minelor și acum a mănăstirilor, ar fi înlăturat cu prudență, în cursul acestui dintâi an, toate chestiunile ațâțătoare, nimeni nu se îndoiește că trebuințele naționalității române ar fi triumfat asupra multor mici resentimente personale și asupra multor greutăți nedespărțite de ocârmuirea acestei țări; dar el tocmai n-a voit să fie astfel. S-a temut că verbul a proteja, aplicat în accepțiunea sa cea mai curată, să nu aducă prea repede pace între
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
exprimă continuitatea autorității, în ciuda schimbărilor de personal. Ritualurile de legitimitate sînt însoțite de ritualuri de obediență. Apar însă, în replică, și ritualuri de rebeliune. Ele servesc la adîncirea inegalităților de putere. "Prin acest ritual, indivizii sînt capabili să-și ventileze resentimentele determinate de rolul inferior ocupat în societate, iar pentru că fac acest lucru îi permit sistemului să dureze." 82 Mitingurile de protest constituie unul din cele mai eficace mijloace de demonstrare a solidarității. Ele nu numai că întăresc comunicarea cu autoritățile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eforturilor pe care le vor face, personalitatea lor alunecă treptat-treptat spre un proces de alienare. Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a teritoriului propriu care se manifestă printr-o exagerată îndîrjire în apărarea "spațiului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o scursură a societății și nici cadrele nu sînt mai presus, de vreme ce lucrează cu deșeuri și gunoaie. Ritualurile de adaptare ca forme de legitimare a puterii și ordinii sociale anterior instituite sînt însoțite de ritualuri contestatare, de rebeliune, care ventilează resentimentele acumulate de indivizii de pe treptele inferioare ale ierarhiilor și permit reînnoirea, remodelarea și reîmprospătarea formelor de adaptare care susțin sistemul carceral. Ritualurile contestatare În viziunea funcționalistă, ritualurile care contestă ordinea instituțională (automutilările, sinuciderile, evadările, răscoalele, grevele foamei etc.) sînt în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etichetarea unui individ ca aparținînd unei categorii sociale (de șmecher, fraier, sifon etc.) limitează foarte mult libertatea de acțiune și de gîndire a actorilor sociali, care sînt obligați să parcurgă anumite instanțe de socializare, să achiziționeze anumite tabuuri culturale, prejudecăți, resentimente, nostalgii etc. Orice aspect al culturii carcerale este utilizat simbolic sau emblematic cu scopul de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de apartenență. Apelul la tradiții și la simboluri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]