3,618 matches
-
Sunt prezentate astfel, pentru prima oară, cititorilor maghiari, alături de câteva cântece lirice, baladele Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Român Gruie Grozovanul, Blăstemul, Constantin Brâncovanul, Toma Alimoș, Ștefăniță-Vodă, Năluca, Codreanul, Șoimul și floarea fragului. De atunci au apărut alte traduceri, mai reușite, ale acestor balade, dar meritul lui Á. în ce privește prioritatea este incontestabil. A manifestat interes și față de literatura română cultă; pe lângă traducerea poemului Marioara Florioara de V. Alecsandri (publicat în broșura din 1858), a pregătit manuscrisul unei antologii de transpuneri din
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
cum este principiul cauzalității, fac posibile judecăți empirice cu valoare obiectivă. Inducția singură nu poate să dea socoteală de faptul că noi cunoaștem legi cauzale 72. Or, tocmai cunoașterea acestor legi - ca judecăti de experiență - fac posibile acele anticipări sistematic reușite care probează că suntem în posesia unei cunoașteri cu valoare obiectivă. Că o clădire se va prăbuși dacă îi vor fi șubrezite temeliile nu este o simplă așteptare a celui care ar fi perceput în mod repetat mai întâi șubrezirea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ați început-o toamna, va trebui să așteptați până vine primăvara. Cum știți dacă compostul este gata? Este suficient să constatați că prezintă foarte mulți bulgări mici și să simțiți că degajă un miros de pământ. Contrar prejudecăților, un compost reușit nu duhnește! Trebuie să miroasă ca vegetația măruntă din păduri și să semene cu mranița. Odată gata, puteți să-l mărunțiți. În aceste condiții, o grămadă mică de compost poate fi foarte bine utilizată în grădină după câteva săptămâni. Dacă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
rubeolă, scarlatină, variolă, tetanos, tuberculoză, febră tifoidă, tifos, febră virală hemoragică, hepatită virală, tuse convulsivă și friguri galbene. Cum vă Îngrijiți Vă amintiți vechea zicală „Ca să-i vindeci pe alții, Întîi să te vindeci pe tine”? Organizarea unei practici Reiki reușite poate fi dificilă, de aceea chiar trebuie să aveți, Înainte de toate - și Întotdeauna -, grijă de dumneavoastră Înșivă. Nu le veți fi de mare ajutor altor oameni dacă vă lăsați doborît sau dacă vă Îmbolnăviți, deci este vital să puneți În
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
un impediment pentru a identifica în aceste personaje profilul deja bine conturat al lui Marlowe. Structura episodică alertă, varietatea personajelor, enigmele presărate de-a lungul unui drum al surprizelor și răfuielilor fac din Farewell, My Lovely unul dintre cele mai reușite exemple ale seriei hard-boiled. Viteza narațiunii e temperată de încercările detectivului de a pune ordine într-un scenariu fără sens și de grija autorului de a nu scăpa din vedere nici un detaliu relevant. Însă alertețea nu este un merit în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
roman care, la origine, fusese scenariu de film! Probabil că aceste considerente au primat ori de câte ori s-a pus problema ecranizării cărții. „Seria Marlowe” rămâne, deocamdată, incompletă, chiar dacă producătorii de la Hollywood nu au ezitat să transpună filmic și texte mai puțin reușite ale lui Chandler. Încorporând părți din două povestiri scrise în 1936 („Guns at Cyrano’s”, publicată în Black Mask) și 1939 („I’ll Be Waiting”, apărută în Saturday Evening Post), schimbând numele personajelor, Chandler propune o cu totul altă lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
necesită intervenția specialiștilor. Odată ce inadaptarea școlară a fost semnalată de un cadru didactic, asistentul social este cel care va avea în prim-plan preocupărilor sale copilul care trece printr-o situație de criză. Pentru a se putea face o intervenție reușită, asistentul social trebuie să pornească în demersul său de la identificarea și analizarea cauzelor care determină rezultatele școlare slabe, adaptarea școlară dificilă sau inadaptarea. Profesorii pot observa direct scăderea randamentului școlar și relația cu diferitele probleme, evenimente din familia copilului. Problemele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1. Există diferențe între termenul „mecanism de apărare” și alți termeni utilizați pentru a desemna apărarea? 21 2.2. Împotriva cui se apără eul? 24 2.3. Din ce motive se apără eul? 25 2.4. Ce înseamnă o apărare reușită? 26 2.5. Ce este o apărare adaptativă? 27 2.6. Există apărări normale și apărări patologice? 28 2.7. Cum se definesc mecanismele de apărare? 30 CAPITOLUL 2 - Liste și clasificări 36 1. Liste de mecanisme de apărare. Problema
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un număr de șapte întrebări fundamentale: 1) Există diferențe între termenul „mecanism de apărare” și alți termeni utilizați pentru a desemna apărarea? 2) Împotriva cui se apără eul? 3) Din ce motive se apără eul? 4) Ce înseamnă o apărare reușită? 5) Ce este o apărare adaptativă? 6) Există apărări normale și apărări patologice? 7) Cum se definesc mecanismele de apărare? 2.1. Există diferențe între termenul „mecanism de apărare” și alți termeni utilizați pentru a desemna apărarea?tc " 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
decurge din faptul că, mai întâi de toate, afectul este fie plăcut, fie neplăcut. Eul își decide atitudinea față de afect în funcție de principiul plăcerii: întâmpină cu bucurie afectul plăcut și se apără împotriva celui neplăcut. 2.4. Ce înseamnă o apărare reușită?tc "2.4. Ce înseamnă o apărare reușită?" Elemente importante ale răspunsului la această întrebare oferă discuțiile dintre A. Freud și Sandler (1985/1989) cu privire la capitolul IV din Eul și mecanismele de apărare. Afirmațiile Annei Freud cuprind patru idei de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
afectul este fie plăcut, fie neplăcut. Eul își decide atitudinea față de afect în funcție de principiul plăcerii: întâmpină cu bucurie afectul plăcut și se apără împotriva celui neplăcut. 2.4. Ce înseamnă o apărare reușită?tc "2.4. Ce înseamnă o apărare reușită?" Elemente importante ale răspunsului la această întrebare oferă discuțiile dintre A. Freud și Sandler (1985/1989) cu privire la capitolul IV din Eul și mecanismele de apărare. Afirmațiile Annei Freud cuprind patru idei de bază: 1) Reușita unei apărări trebuie privită din
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
legate de următoarele scopuri: să împiedice intrarea în conștiință a pulsiunii interzise, să îndepărteze angoasa conexă pulsiunii, să evite orice formă de neplăcere. 3) În cazul particular al refulării, reușita apărării este afectivă atunci când orice conștientizare dispare. 4) O apărare reușită este întotdeauna un lucru periculos, căci ea restrânge excesiv domeniul conștiinței ori domeniul competenței eului sau falsifică realitatea. O apărare reușită poate avea consecințe nefaste pentru sănătate sau pentru dezvoltarea ulterioară. Această ultimă idee de bază intră în contradicție cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de neplăcere. 3) În cazul particular al refulării, reușita apărării este afectivă atunci când orice conștientizare dispare. 4) O apărare reușită este întotdeauna un lucru periculos, căci ea restrânge excesiv domeniul conștiinței ori domeniul competenței eului sau falsifică realitatea. O apărare reușită poate avea consecințe nefaste pentru sănătate sau pentru dezvoltarea ulterioară. Această ultimă idee de bază intră în contradicție cu criteriile reușitei așa cum au fost ele formulate de A. Freud însăși (vezi supra, punctul 2). Sandler încearcă să nuanțeze această poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ulterioară. Această ultimă idee de bază intră în contradicție cu criteriile reușitei așa cum au fost ele formulate de A. Freud însăși (vezi supra, punctul 2). Sandler încearcă să nuanțeze această poziție: „Poate ar fi bine să adăugăm că o apărare reușită nu trebuie să aibă consecințe dezastruoase”. A. Freud rămâne însă inflexibilă și afirmă că o apărare reușită pe de-a-ntregul este întotdeauna (!) periculoasă. În ultimele rânduri ale concluziei cărții sale, vorbind despre eșecul apărărilor, Sandler (1985/1989) își afirmă convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
exterioare”, și nu ar trebui să conducă la apariția unui simptom. Ea reafirmă faptul că simptomul evită ceea ce e mai rău, iar apariția acestuia nu este decât un compromis. Pentru a încerca un răspuns la întrebarea „Ce înseamnă o apărare reușită?”, ni se pare important să menționăm precizările aduse de Fenichel (1945/1953) cu privire la apărările reușite și la cele eșuate: - apărările reușite - și pe care Fenichel le desemnează prin termenul generic sublimare - nu blochează descărcarea unei pulsiuni. În schimb, se înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
simptomul evită ceea ce e mai rău, iar apariția acestuia nu este decât un compromis. Pentru a încerca un răspuns la întrebarea „Ce înseamnă o apărare reușită?”, ni se pare important să menționăm precizările aduse de Fenichel (1945/1953) cu privire la apărările reușite și la cele eșuate: - apărările reușite - și pe care Fenichel le desemnează prin termenul generic sublimare - nu blochează descărcarea unei pulsiuni. În schimb, se înregistrează o înlocuire a obiectului pulsiunii și/sau o modificare a scopului acestei pulsiuni, care este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
iar apariția acestuia nu este decât un compromis. Pentru a încerca un răspuns la întrebarea „Ce înseamnă o apărare reușită?”, ni se pare important să menționăm precizările aduse de Fenichel (1945/1953) cu privire la apărările reușite și la cele eșuate: - apărările reușite - și pe care Fenichel le desemnează prin termenul generic sublimare - nu blochează descărcarea unei pulsiuni. În schimb, se înregistrează o înlocuire a obiectului pulsiunii și/sau o modificare a scopului acestei pulsiuni, care este deviată spre o țintă non-sexuală. În
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de Bond și echipa sa, poate fi desemnat sub numele de sacrificiu de sine. Factorul 4 corespunde unui procent de 8% din varianța totală; apărările aflate în legătură cu acest factor sunt umorul, reprimarea (înlăturarea) și sublimarea, puternic asociate noțiunii de coping reușit. Umorul reflectă capacitatea de a accepta o situație conflictuală atenuându-i aspectele dureroase; reprimarea permite ca un conflict generator de anxietate să fie scos din câmpul conștiinței până în momentul când subiectul este pregătit să negocieze cu respectivul conflict. În fine
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
refuz: reveria (visul diurn), exagerarea caracteristicilor pozitive ale unei persoane și minimalizarea defectelor sale, elaborarea unui „roman familial”. Reveria îi permite subiectului să substituie realității niște alternative mai plăcute. Grație fanteziilor legate de această reverie, imposibilul devine posibil, eșecul devine reușită, slăbiciunea devine forță. Visătorul recunoaște totuși caracterul ireal al fanteziei sale și faptul că este vorba doar de o reverie. Exagerarea caracteristicilor pozitive și faptul de a minimaliza defectele unei persoane sunt legate, în adolescență, de cultul eroului și permit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
permite găsirea unui răspuns - fie și parțial - la o serie de întrebări fundamentale: - Prezența unor apărări mai mature la începutul terapiei favorizează, oare, formarea și menținerea la pacient a unei alianțe terapeutice? - În ce măsură se modifică funcționarea defensivă pe parcursul unei terapii reușite? - Reducerea apărărilor mai puțin adaptative se asociază unei creșteri a apărărilor adaptative? Pentru a răspunde la întrebările menționate, ca și la multe altele, va fi nevoie de un număr însemnat de cercetări. Totuși, această direcție de studiu lasă să se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de Balier (1988) demonstrează capacitatea de delimitare a pulsiunilor proprie acestui mecanism de apărare care, în cazul de față, a eșuat în cele din urmă, intenționând să separe prea net violența fundamentală de restul economiei psihice. Iată de ce un clivaj reușit ar trebui să mențină într-un mod cât mai flexibil și cât mai apropiate cele două componente aflate față în față. Distanța stabilită ar putea fi un criteriu pentru evaluarea caracterului său patologic. Prezentat de obicei în manieră spațială (punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unui clivaj excesiv al obiectului, proiecția exagerată a părților bune sau rele ale mamei poate antrena o funcționare abuzivă a identificării proiective, prin externalizarea conflictelor interne, fapt ce are drept consecință o sărăcire a eului. Mecanismul clivajului întreține cea mai reușită relație de complementaritate cu refuzul, după cum o demonstrează de la bun început studiul lui Freud dedicat fetișismului. Grație clivajului, fetișistul refuză realitatea - cea a absenței penisului la femeie -, dar și-l salvează pe al său recurgând la fetiș. Prin urmare, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fac și, pe de altă parte, interdicțiilecare vin dinspre conștiință”. Subiectul îl identifică pe tatăl său în rolul amiralului, fără însă a-l recunoaște prin aspectul său dur, puternic, dar la fel de înspăimântător în vis. Putem recunoaște aici rezultatul unei introiecții reușite a imaginii paterne, care iese la iveală cu ocazia unui vis, reflectare vie a lumii interne a pacientului, ea fiind și la originea unei realizări profesionale pozitive. Dar intensitatea acestei introiecții, care, din punct de vedere moral, apasă realmente greu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
chestiune de cantitate. Aceasta înseamnă că, în doar câțiva ani, „mica ființă primitivă, spune Freud (1940/1967), trebuie să se transforme într-o ființă umană civilizată”. La vârsta adolescenței, faptul de a nu fi în măsură să instaureze o refulare reușită este propriu pacienților suferind de „deficiențe” ale eului. Refularea este o apărare „sofisticată”, de nivel înalt, care nu este la îndemâna adolescenților borderline (Feinstein et al., 1971/1982). Ajungem astfel la observațiile făcute de A. Freud despre copilul atins de tulburări-limită
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
constată că pulsiunile noastre nu sunt toate educabile și că, lăsate libere să se exprime, ne-ar duce la distrugere. Grație refulării, pulsiunile periculoase nu ne sunt cunoscute, ele fiind deci private de orice influență. Pornind de la existența acestei refulări reușite, Le Guen et al. (1985) au putut ajunge la un aforism cu atât mai paradoxal cu cât este enunțat de niște psihanaliști: „Ființa umană nu este născută pentru a fi psihanalizată; refularea nu este făcută pentru a fi suspendată”. Istorictc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]