2,299 matches
-
infinit, structuri, configurații, raporturi de atracție și respingere, care se aflau dintotdeauna acolo, dar erau imposibil de văzut cu ochiul liber. Sunt scoase astfel la lumină niște adevăruri familiare și accesibile, dar care ne rămîneau opace și care acum iradiază revelator. Un astfel de demers analitic, pe care l-am numit generic microscopie hermeneutică, ne oferă și Scena supravegheată: punctul de plecare al acestei cărți este o experiență punctuală de spectator care, asistînd la o reprezentație (Britannicus de Racine), are revelația
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
occidentale marcate de „criza epicului” și vlăguite de experimentalisme tehniciste sau obiectualiste, ci cu modele „periferice” emergente precum realismul magic sudamerican, proza „provincială” a Sudului faulknerian sau noua proză sovietică a „siberienilor”, pe fondul resuscitării „temelor balcanice sau sud-est europene”. Revelatoare e și observația privind umplerea prin „povestirile realist-magice” din literatura anilor ‘60 a unui „gol mitologic” local, atestat de cercetările lui Romulus Vulcănescu: „Realismul magic - una dintre primele forme romanești ale ‘nețărmuririi’ realismului practicat în anii dogmatismului literar - formează cel
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
o "consemnare retrospectivă a unor împrejurări și evenimente cărora autorul le-a fost martor în cursul vieții sale". Fiind o specie literară aflată la granița dintre literatură (confesivă) și istorie, amintirile prezintă în primul rând un interes documentar, aducând amănunte revelatoare în măsură să contribuie la reconstituirea adevărului cu privire la oameni și întâmplări din trecut". Paginile lui Grigore Cojan nu sunt propriu-zis amintiri literare, ci niște fișe de istorie literară (cu date biografice, prezentare succintă a operei, cu aprecieri critice datorate unor
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
răspunzînd numeroaselor solicitări pe plan mondial, pe care le satisface în ritmul omului organizat, care și-a însușit de foarte tînăr rigoarea și disciplina muncii. Peste toate își pune amprenta preocupărilor sale de literat, estetician, gînditor, moralist. Toate cuprind date revelatoare pentru viața interioară a scriitorului, pentru ideile și metoda sa de muncă. Că Vintilă Horia și-a transpus pe plan artistic experiența vieții, în aceste proze scurte, o dovedesc amănuntele care nu au mai cunoscut convenția transfigurărilor estetice, mai ales
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
de perioadă (și mai ales de dedesubturile ei) imperativă. Cele mai interesante capitole sunt însă acelea în care politicul nu apare în dimensiunea lui nemijlocită, ci pe post de fundal, de perdea de circumstanțe ale spectacolului lumii literare. O situație revelatoare e aceea legată de delimitarea lui Brad față de Mihai Beniuc (survenind public în timpul Conferinței pe țară a scriitorilor, din februarie 1965). Momentul admite, în funcție de partizanate, mai multe versiuni. Una a victimei și a acoliților acesteia, care vorbesc despre un adevărat
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
de fond. De acest palimpsest, evident, Brad n-a avut știință. Dar a trebuit să-i tragă ani de-a rândul ponoasele (printre care s-a numărat și deteriorarea temporară a raporturilor cu Mircea Zaciu). Detalii, cum am mai spus, revelatoare pentru istoria literară. Trecând dincolo de zona aceasta gri, a politicii literare, câteva cuvinte despre literatură pur și simplu: avem, în Convorbiri... confesiunea unui memorialist care nu face rabat de la o eleganță și sociabilitate. Le-a practicat de la bun început, întâi
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
ani ca martor, actor și senzor al unei crize istorice și existențiale (războaie, dictaturi, coșmarul atomic) care a marcat ireversibil Ocidentul. Confruntându-se în primul rând cu lipsa semnificației și a sensului vieții, poetul aruncă în joc marile sale metafore revelatorii, un intens, subversiv contrapunct în care se întrunesc consternarea, perplexitatea, disidența, opoziția. Fapt e că arsenalul imaginarului său a intrat în istoria poeziei și în conștiința publică încă în timpul vieții poetului, fie că era vorba de peisajul mediteranean al Liguriei
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
exact ceea ce ar fi vrut Maxy să se spună în momentul dat. Cine parcurge această lungă pledoarie partizană înțelege că ea i-a fost aproape dictată criticului, în sensul școlăresc al cuvântului". Mă opresc pentru moment la acest pasaj foarte revelator pentru înclinațiile speculative ale domnului Pelin, care înlocuiesc realitatea ce-i este necunoscută cu simple presupuneri, contând pe faptul că nici un cititor nu se va osteni să-i controleze afirmațiile, dedându-se unei munci anevoioase de cercetări și confruntări. Dacă
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
să amintim decît domeniul cuantic, care reprezintă apoteoza impreciziei. Dintre gînditorii care au apăsat pe rolul metaforelor în cunoașterea științifică, Solomon Marcus pomenește doi fiziceni și un filosof: Maxwell, Niels Bohr și Lucian Blaga (a cărei distincție: metafore plasticizante - metafore revelatorii e analizată în detaliu de autor). Volumul e o pledoarie în favoarea rostului cultural pe care matematica îl poate avea în viață. Matematica nu doar te cultivă, dîndu-ți cunoștințe, dar mai ales te educă, împrumutîndu-ț i un anume mod de a
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
Chirico, Chagall, se numără și Edvard Munch (1863-1944). În consecință, o retrospectivă Munch organizată de Muzeul de Artă Modernă din New York nu a inclus decât puține lucrări din a doua parte a carierei pictorului norvegian propunând, în schimb, o selecție revelatoare a creației sale de dinainte de 1900. Expoziția cu titlul "Edvard Munch: viața modernă a sufletului" a fost organizată cronologic, începând cu lucrări de un conformism care nu prevestea nimic. Treptat, cuminți picturi de un naturalism academic sunt îmbogățite, în urma unor
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
s-a banalizat. Dar numai unii cad de la putere". Elita acestor "cîțiva" ține morțiș a ne aduce la cunoștință pățaniile sale "melodramatic de traumatice", cu o frenezie pesemne "lecuitoare". Pentru cititori este o ocazie "relevantă dacă nu de-a dreptul revelatoare". Întrucît cel ce a deținut puterea "se presupune că e un fel de deținător de Secrete, iar literatura secretelor e mereu una de succes". Altfel zis suntem invitați la o "plimbare prin iatacul zeilor" vis prezumat al "cititorului ordinar" ce
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
redacției. O descindere. Inspectorul V. Parisianu, șeful poliției sociale a Capitalei începând cercetările de rigoare, a operat în cursul zilei de eri o descindere la tipografiile suspecte. La tipografia «Steaua» din bulevardul Maria, proprietatea lui David Bercovici, descinderea a fost revelatoare: autorii «Phalus»-ului au fost prinși tocmai când făceau corectura ultimului număr al porcoasei publicațiuni. Au fost ridicați cu “toptanul”, transportați la poliție, de unde au fost înaintați Parchetului Ilfov. Atentat la bunele moravuri. D. Jude-instructor Oprescu fiind delegat cu anchetarea
Jurnaliști români băgați la închisoare din cauza numelui revistei () [Corola-journal/Journalistic/81347_a_82672]
-
tineri să vorbească despre comunism? Au trăit ei destule, sînt ei în măsură să judece? Simplificînd, cei patru sînt o ciudată generație care încă resimte efectele comunismului, în ciuda lipsei de experiență sub regim. Rîndurile confesive ale criticului Paul Cernat sînt revelatoare în acest sens: "Fac parte din ultima generație de români care mai au memoria comunismului. Copil, am prins sfîrșitul "destinderii" iar adolescența mi-am petrecut-o în cea mai dură perioadă a Epocii Lumină, pe întuneric, în frig, devitaminizat, supravegheat
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
îl transformă într-un fel de compozitor în proză iar romanele sale în povestiri muzicale care propun o înnoire importantă a narațiunii poetice în limba franceză” (p.95: Longre este autorul unei cărți despre Musique et littérature). Într-un ansamblu revelator pentru preferințele unui cititor francez de literatură din producția ultimelor treipatru decenii (pentru poezie, de pildă, Letitia Ilea, Horia Bădescu, Ilie Constantin, Georges Astalos, Linda Maria Baros, dar și referințe istorice la poeții mai vechi, la traduceri din Blaga, Mazilescu
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
spirit compilativ, scrisă în cel mai pur stil Ștefan Gheorghiu.") De fapt, aceste cărți prezintă interes (vom relua cândva discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
la mediul toxic al comunismului prin concesii ce fac posibilă supraviețuirea în nișă; al doilea - pledînd pentru o etică puristă a împotrivirii (pe care, schimbînd ce e de schimbat, n-a urmat-o nici Noica, după eliberarea din închisoare; amănunt revelator: M.I. spune că a fost confundat cu el, cîndva, de un chelner sibian, pentru aerul umil și vestimentația modestă...). În mod simptomatic, Ivănescu și-l amintește pe Julien Benda ca autor al lui La France Byzantine, în vreme ce Liiceanu - doar ca
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
cu scrisul, cartea și-a găsit natural formula ei. Odată ce curentul a fost pus în mișcare, am căpătat curaj. Uneori, mărturisirile mele stimulate de întrebările lor alternează cu un dialog în trei, pe care sper ca cititorul să-l găsească revelator pentru diverse momente ale formării mele ca regizor, începând cu anii studenției la Institutul de Teatru din București. Le sunt îndatorat bunilor mei prieteni, căci fără suportul lor plin de afecțiune și încredere aș fi rămas hipnotizat în fața paginii albe
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
un obiect ambiguu, în continuă metamorfoză, cu funcții multiple și un "ce" omenesc. Prima sugestie e de iubire imposibilă, făcută să se ascundă și să se exhibe totodată în poezie. Dar a doua, și cea mai profundă, e aceea de revelator și multiplicator al intensei experiențe lirice. Astfel, submarinul poate lua orice formă, de la jucăria din copilărie lustruită de atâtea mângâieri și până la cea de "orient express cu odăi sigilate în apă". Treapta întâi ar fi putut să fie cea a
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
morală desigur, pentru eleganța civică, pentru superioara înțelegere a democrației, chiar întro învălmășită perioadă de tranziție a României și într-un teritoriu în care compromisurile de tot felul pătează obrazurile politicienilor. La această aniversare centenară vreau să rememorez o întâmplare revelatoare cu Seniorul Corneliu Coposu. Puțini știu că ilustrul om politic era absolvent al Liceului Sf. Vasile cel Mare din Blaj, școală pentru care generațiile vechi de intelectuali aveau o prețuire deosebită. Absolvent din anul 1933, coleg de promoție cu poetul
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
aceea că micii și marii vinovați/ profitori ai trecutului comunism au văzut în renașterea unui partid istoric cu tradiție în mase, instrumentul însuși al tragerii lor la răspundere. Erau foarte mulți, adevăr jenant, adevăr aproape deloc spus pe față, adevăr revelator pentru situația unei societăți, factor cu mai departe rezonanță în zilele noastre. Poate unde, în succesiunea generațiilor, se moștenește o dată cu patrimoniul genetic și un altul, bazat pe modele și... interese! Fapt este că, trecuți în mileniul trei o bună parte
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
definit de Durand poate fi un sinonim al substanței „creațiilor (ce) nu posedă o semnificație prin ea însăși”. Imaginația simbolică devine astfel o transfigurare a unei reprezentări concrete, în funcție de un sens tot timpul abstract. Așadar - cum afirma Blaga despre metaforă revelatoare - un simbol, scrie Durand, e o „reprezentare ce face să apară, deci să se manifeste un semnificat ascuns, el e epifania unui mister”. Condiția complementară a spiritului metaforic - menit să corecteze un deficit ontologic - e, de asemenea, un echivalent al
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
astfel de ireductibilitate îl determină pe Paul Ricoeur să constate că abordarea unui simbol trebuie, pentru a exclude orice inadecvare cu adevărată viața simbolică, să excludă alegorismul și să accepte faptul că substanță simbolurilor „e indestructibila, că ele constituie fondul revelator al cuvîntului ce locuiește printre oameni; pe scurt, un simbol da de gîndit”8. Teoria implicită a imaginarului, prezența în gîndirea lui Lucian Blaga, demonstrează o teza fundamentală: aceea că spiritul creator de cultură se definește prin integralitate, deci prin
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
conștiință, al doilea cu conținuturi de proveniență ancestrala, și al treilea cu devansări ale conștiinței”9. Apropierile dintre pozițiile blagiene și cele jungiene sînt mult mai adînci și semnificative decît lasă filosoful român să se întrevadă. Relevant, daca nu chiar revelator, e studiul lui Blaga „Despre personanță” (din Orizont și stil, 1935). Corespondentul acestui studiu, în gîndirea jungiană, e „funcția transcendență”10. În „Despre personanță”, așadar, Blaga, desi refuză să accepte ideea că ar putea exista, în cadrul conștiinței, enclave ale inconștientului
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
semnul revelării transcende un deficit ontologic, prin spirit metaforic. E semnificativ, de asemenea, faptul că însăși definiția jungiană a simbolului include așa-numitul element necunoscut (absent, cum scrie Durand). Acest necunoscut jungian se regăsește în „ascunsul” blagian, revelat prin metaforele revelatorii. Chiar definiția blagiana a inconștientului - că dinamism magmatic de atitudini și moduri de reacție, ca ritm interior și apetit primar de forme, ca efervescenta și exuberanta - e similară, daca nu identică, cu imaginea-arhetip jungiană, definită că „formă dinamică, o structură
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
care șuieră furtuni iscate din străfund de milenii, plăsmuirea artistică scurtcircuitează metaforic, în astfel de sinteze, Roma și versantul dacic al obîrșiei noastre. Acest fecior al unui pămînt martirizat, cel dintre Prut și Nistru, ar fi putut rosti o vorbă revelatoare pentru latinitatea profundă, care ne e proprie, - revendicîndu-se, ca generalul Sertorius din tragedia lui Corneille, de la o Romă ce nu se lasă limitativ redusă la nucleul ei geografic: „elle est toute ou je suis", proclama eroul cornelian. La capătul Lusitaniei
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]