3,363 matches
-
populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene și a publicului transilvan. Din punct de vedere formal, piesa e realizată cu destulă acuratețe. Autorul adoptă metrul trohaic de opt silabe și rima Împerecheată, specifice poeziei populare, le mânuiește cu suplețe (cu câteva licențe de ritm, versurile 5, 16, 19, 26), practică enjambement-ul (strofa a III-a) și asonanța (versul 17). Personificarea utilizată, maniera de redare a personajului feminin, ca și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etnice din planul psihologiei colective, folclorul reprezintă un vehicul și un ideal mijloc de fixare. Frâncii sunt prezenți Îndeosebi În creația populară versificată, În care stilistica oralității permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nisipul mării”). Concluzia implicată, adesea dezaprobatoare față de acțiuni și atitudini umane, se transmite prin formulări ironice: „a face zile fripte (zile negre) cuiva”, „sperie lupul cu pielea oii”. Ca și proverbul, z. are o anume simetrie, ritm, intonație, accent, uneori rimă. Diversitatea ei atestă capacitatea de inventivitate și de îmbogățire continuă a limbii române. Ediții: Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1882-1883, vol. I-II, 1884, vol. III, 1885, vol. V; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
culise. Scrisorile substituie povestirea autorului. Textul Istoriei ieroglifice e împânzit de apologuri cu tâlc, de factură orientală. Discursurile personajelor sunt reproduse în stil direct sau rezumativ asumate de autor, mai ales monologurile. Se ivesc din când în când pagini cu rimă interioară de o mare frumusețe poetică, precum Elegia Inorogului sau caracterizarea aceluiași psalmodiată de un alt personaj. Fondul de înțelepciune nu se rezumă la cele 760 de sentenții anunțate pe copertă, ci este îmbogățit de numeroase formulări aforistice originale. Parantezele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Jakobson 1973: 485) 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale Trebuie să ținem cont de patru tipuri de legări, deoarece ele joacă un rol adeseori important inducînd relații de echivalență între punctele unei secvențe verbale: Repetiții de foneme (aliterații și rime, paragrame și anagrame). Repetiții de silabe și/sau a unui anumit număr de silabe (ritm redat de număr). • Repetiții de lexeme și jocuri de omofonie, sinonimie, antonimie. • Repetiții de grupuri morfosintactice (paralelisme gramaticale). Există un tip de reluare care a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vers. 3.2. "Furia jocului eufonic"20 în Sonnet d'automne [Sonet de toamnă] de Baudelaire Din cele peste 120 de poeme din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cele peste 120 de poeme din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care tranșează prin extrema sa economie. Singurul poem care poate fi desemnat "sonet" atinge limita de restricție combinatorie, accentuată de "sărăcia" aparentă a rimelor: o vocală și o consoană finală
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care tranșează prin extrema sa economie. Singurul poem care poate fi desemnat "sonet" atinge limita de restricție combinatorie, accentuată de "sărăcia" aparentă a rimelor: o vocală și o consoană finală masculină în [al] și feminină în [it]: T35 SONNET D'AUTOMNE (LXIV) Ils me disent, tes yeux, clairs comme le cristal: a (al) "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" B (it
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de rime ale sonetului și aparenta sărăcie a celor două rime, vom porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de rime ale sonetului și aparenta sărăcie a celor două rime, vom porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de rime ale sonetului și aparenta sărăcie a celor două rime, vom porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2 Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13 CoMMe Moi N'es-Tu pAs un soLeil auToMNAL, t + m + n + al În aceste condiții, "sărăcia" rimei capătă un sens formal mai profund. Ea accentuează variațiunea aleasă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13 CoMMe Moi N'es-Tu pAs un soLeil auToMNAL, t + m + n + al În aceste condiții, "sărăcia" rimei capătă un sens formal mai profund. Ea accentuează variațiunea aleasă a consoanelor și o acordă cu una dintre cele mai importante variante între textul apărut în Revue contemporaine în 1859 și versiunea introdusă în Les Fleurs du Mal, ediția din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sens formal mai profund. Ea accentuează variațiunea aleasă a consoanelor și o acordă cu una dintre cele mai importante variante între textul apărut în Revue contemporaine în 1859 și versiunea introdusă în Les Fleurs du Mal, ediția din 1861: trecerea rimei din versul 13 de la "hivernal" la "autumnal". Această modificare permite introducerea fonemului /t/ și, grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec de toamnă) (rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec de toamnă) (rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec de toamnă) (rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit la nivelul semnificantului, dar la fel de progresiv. Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care cu siguranță
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit la nivelul semnificantului, dar la fel de progresiv. Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care cu siguranță nu l-ar fi dezavuat pe Saussure
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]