1,892 matches
-
de la dorințele cărnii care luptă împotriva sufletului’. - Pentru patima de proprietate „Nimeni dintre voi să nu sufere ca omorâtor de oameni, sau ca hoț, sau ca bârfitor, sau ca profitor de bunurile altora. Iar dacă suferă ca creștin, să nu roșească - ci să mărească pe Dumnezeu în acest nume’’ - Pentru patima de dominație și subordonare „Fiți supuși la toate instituțiile omenești pentru Dumnezeu: fie regelui ca suveran, guvernatorilor ca trimiși de el, pentru pedepsirea celor rău făcători și lauda celor buni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă de douăzeci și șapte de ani în beznă și groază. Seara, lângă vatră, oamenii vorbesc despre el cu frică
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
una pudică ar fi fost cazul, poate, să se coloroze, de zor, într-un roz rumen, bătând ușor în roșu... Căci eritemulului, adică-mpurpurării incontrolabile și bruște la față a cuiva, tot astfel, anume pudic, i se spune. — Cum, oare, se roșesc la față negrii, încercă Nora Aron să deturneze discuția-n derizoriu. Aflasem, parcă, dintr-o anecdotă: un banc pe care, din păcate, l-am uitat. — Eu, de asemenea, făcu Vasile Elisav, care oricărei anamneze îi prefera, în ocurență, amnezia. — Știți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
neerlandeza; engleză, spaniolă Daghestan (FR) Europa Mahacikala rusă; agul, avar, azerbaidjana, cecena, darghină, kumîkă, lezghină, lak, nogai, rutul, tabasaran, tat, tsakhur Danemarca Europa Copenhaga daneză; feroeză (Insulele Feroe), inuit groenlandez (Groenlanda), germană Djibouti Africa Djibouti arabă, franceza; somali, afar Dominica America Centrală Roșeau engleză; creola dominicana franceză, caribeană insulara (igneri) Dominicana (Republică ~) (Santo Domingo) America Centrală Santo Domingo spaniolă Ecuador America de Sud Quito spaniolă; quichua (quechua de nord), shuar Egipt Africa Cairo arabă El Salvador America Centrală Șan Salvador spaniolă Elveția Europa Berna franceză, germană, italiană, retoromana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tâmpenie. Îi spun că nu-i nici o supărare dacă nu primesc bon. Mă privește o clipă. Nu înțelege. Îi explic că m-aș bucura să nu încaseze banii. Că m-aș bucura mai mult să-i bage în buzunar. Înțelege. Roșește. Zâmbește. Îmi pare rău, dar nu pot. Lucrez aici de șase ani. N-aș vrea să-mi dezamăgesc șeful. Mă uit la ea ca un om bătrân care vede pentru prima oară marea. (Omul cel bătrân a auzit că există
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
spus povești. Georges Prêtre și Franco Corelli, Maurice Béjart și Herbert von Karajan, Marina Krilovici și Arta Florescu, Mario del Monaco și Fiorenza Cossotto... Despre unii auzisem, despre alții nu. Am râs și eu, am ascultat cu gura căscată, am roșit ăunele vorbeau fără perdea despre o lume total străină mie), m-am plictisit, m-am animat la loc, dar cred că atunci mi-am dat seama foarte limpede de ceva: cel mai prețios lucru pe care îl are un artist
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
au vreun mormânt în realitate). Am să relatez pe scurt o povestioară, pe care nu cred să o uit vreodată. Considerându-mă cândva atotștiutor, m-am văzut nevoit să pun capul în pământ și să recunosc că nu am dreptate, roșind în fața unui băiat tânăr, de vârsta fiului meu, dar înțelept și cu experiență. Cu ocazia unor convocări la București, unde stăteam câte 810 zile, am avut ocazia de a vedea cum erau demolate casele din cartierele Uranus, 13 Septembrie, Dudești
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
curios lucru, încercam să plec, dar parcă tot aș fi vrut să mai stau,ceva în conștiința mea mă oprea,parcă doream ceva ce nu știam nici eu ce voiam. Când ajungeam să discutăm câte ceva despre relații mai intime, mă roșeam ca prostul și fata a sesizat acest lucru, eu care mă credeam un versat în materie de femei, de și o consideram pe ea mai naivă în aceste lucruri. După un timp de, am simulat că plec, motivând că am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
spun, dacă toți bărbații ar avea parte de astfel de soții, cred că ar fi încântați, a lucrat și ea până la anii de pensionare. Am fost respectat,pe unde am mers cu dânsa, nu am fost pus în situația să roșesc.După ce am ajuns să fim la casa noastră, a învățat să facă toate treburile din gospodărie, inclusiv toate felurile de mâncare. Pot afirma, fără să greșesc, că am fost și mai suntem o familie model și ne bucurăm de mult
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
faimei lui și ea, recunoscându-se drept cauză a atâtor nenorociri și a atâtor crime, nu-i lasă decât titlul de abject instrument al unei furii care mai durează încă, fără să fie în stare nici să plângă, nici să roșească pentru ea. O curiozitate fatală și nu știu bine ce atracție amestecată cu spaimă ne trezesc fără voia noastră interesul pentru asemenea produse monstruoase care apar în anumite epoci; am vrea să știm amănunte despre atare făpturi perverse care sunt
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Jay era meșteră în intrigi, în prefăcătorii, în răutăți; era lingușitoare și pătimașă; n-a profitat de ascendentul pe care îl avea asupra lui Mirabeau decât pentru a-i ațâța violența naturală și a-și servi propriile interese; prietenii lui roșeau pentru el văzându-l la cheremul unei femei care nu avea nici o calitate cu care să-și răscumpere rătăcirile. Mirabeau avea în sinea lui un sentiment de forță care îl susținuse în pozițiile cele mai înjositoare pentru un alt caracter
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în enumerarea injuriilor care, din câte pretindea Domnul de Pradt, i-au fost adresate de La Quotidienne și de Journal des débats. Mi-a numit pe toți culpabilii; m-a asigurat că i-a certat zdravăn, că i-a făcut să roșească și că obținuse de la ei niște stranii mărturisiri. Până aici nimic nu mă privea; dar a venit și rândul meu, și predica s-a transformat curând într-o declamație virulentă. Auzind vehemența acestui discurs, potopul de epitete politicoase pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și tema singurătății. În tot ce scrie, Larkin e un poet solitar. "Inima înghețată" era destul de neconvingătoare. Dând la o parte emfaza, versul impresionează. Cuvintele au mai mare îndrăzneală. Poetul începe să folosească vorbele indecente fiindcă sunt autentice. Îl simțim roșind ori de câte ori îndrăznește. Autocompătimirea e uitată. Era mult prea directă pentru a impresiona. Larkin e acum mai aspru: Îmi detest odaia, Boarfele alese cu grijă, Cărțile bune, patul comod, Viața mea în perfectă ordine. Triple Time e un poem tăios. Prezentul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintre Adam și Eva, înainte și după cădere; dar totul e dominat de o castitate de spirit cum numai la sfinți ai putea s-o găsești. Ce pildă extraordinară de ținută artistică: să scrii astfel ca fiicele tale să nu roșească transcriind! Sentimentul nostalgiei se adâncește în măsura în care poema se ridică dincolo de limitele omenești. Puține alte plăsmuiri se apropie fragmentar de această sublimitate: Prologul lui Goethe din Faust, Eloah a lui Alfred de Vigny, dar mai cu seamă picturile gigantice ale lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei, la fel cum fascicolul alb de lumină se divizează într-o puzderie de culori (de lunginimi de unda diferite) la trecerea printr-o prisma: "Înalt în orgă prismei cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 63. 25 Atributul "vegetale" este, credem noi, un franțuzism, si desemnând un alb comparabil cu cel al fildeșului (Fr. ivoire vegetal), astfel că sintagma
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rost de ceva mâncare până la sfârșitul zilei. Pe măsură ce timpul trecea, mă simțeam parcă tot mai stors, atât sufletește, cât și trupește. Iar faptele mele deveneau tot mai puțin onorabile pe zi ce trecea. Îmi cream drum cu ajutorul minciunii fără să roșesc, înșelam oameni săraci la plata chiriei, aveam chiar de luptat cu gândurile cele mai josnice, de pildă de a dispune de cuverturile de pat ale altora, și toate acestea fără regrete, fără remușcări. Înlăuntrul meu începeau să apară tot mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
n-au toți tupeu de misionari, încercă Ian să restabilească măsura. − Bineînțeles, onoarea de a fi manducat e rezervată celor ce vin cu intenția de a schimba radical lumea nouă în care au descins. E clar că nu toți sunt roși de asemenea ambiții. Ce voiam să spun însă e că își are și respectul excesele lui, față de care desconsiderarea e... cum să-i zic? Floare la ureche, sau scobitoare între dinți? − Apără-mă, Doamne, de venerația semenilor, că de disprețul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o)- "ependim" (cf. gr. έπ-ενδύομαι "a se îmbrăca peste"): med. ro. ependimoblast (cf. fr. épendymoblaste s.m.; en. ependymoblast); eremo- "deșert, pustiu, izolat" (cf. gr. ήρεμος, -ον adj. "tăcut, liniștit"): med. ro. eremofobie (cf. fr. eremophobie, s.f.; en. eremophobia); ereuto- "a roși" (cf. gr. έρεύθω, -ειν vb. "a roși, a avea roșu"): med. ro. ereutofobie (cf. fr. éreutophobie, s.f.; en. ereutophobia); ergo- "activitate" (cf. gr. έργον, -ου s.n. "fapt, muncă"): med. ro. ergograf (cf. fr. ergographe, s.m.; en. ergograph); estezio- "senzație", "sensibilitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
îmbrăca peste"): med. ro. ependimoblast (cf. fr. épendymoblaste s.m.; en. ependymoblast); eremo- "deșert, pustiu, izolat" (cf. gr. ήρεμος, -ον adj. "tăcut, liniștit"): med. ro. eremofobie (cf. fr. eremophobie, s.f.; en. eremophobia); ereuto- "a roși" (cf. gr. έρεύθω, -ειν vb. "a roși, a avea roșu"): med. ro. ereutofobie (cf. fr. éreutophobie, s.f.; en. ereutophobia); ergo- "activitate" (cf. gr. έργον, -ου s.n. "fapt, muncă"): med. ro. ergograf (cf. fr. ergographe, s.m.; en. ergograph); estezio- "senzație", "sensibilitate" (cf. gr. αίσθησις, -εως s.f. "senzație, cunoaștere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este aproape un rit de trecere obligatoriu. "Vanitatea m-a împins către iubire, ba nu, către voluptate; nici măcar către aceasta, ci către experiențele cărnii", mărturisește Gustave Flaubert într-una din scrierile de tinerețe. "Eram luat peste picior din pricina fecioriei mele, roșeam din cauza ei, o vedeam ca pe ceva de ocară, și mă apăsa ca și cum ar fi fost desfrânare. Mi s-a înfățișat o femeie, am posedat-o; și m-am desprins din brațele ei plin de dezgust și de amărăciune"5
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o cutezanță cam prea masculină"17. Tânăra fată din zilele noastre, adaugă monseniorul Bolo, "vorbește într-un fel care ar face până și o maimuță să roșească". "Îndrăzneala sa a sporit într-atât, încât tinerii domni sunt cei care rămân descumpăniți"18. Un cuvânt, nou-nouț, rezumă prin el însuși situația: tinerele fete au început să flirteze. Un import anglo-saxon? Deci ce s-a întâmplat? Întrebarea îi urmărește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
preface apoi că pleacă fără a-i da vreo atenție, dar se întoarce brusc, cu aerul că uitase ceva. Așa cum se aștepta, o surprinde pe necunoscută privindu-l cu nesaț... Prinsă în capcană, atrasă din vizuină, femeia se zăpăcește și roșește. Însă așa tulburată cum era, femeia își înfrânge fâstâceala și se preface că nu-l bagă în seamă pe tânărul baron. Atunci când, după ce o așteptase pe culoar, tânărul se îndreaptă spre ea, frumoasa necunoscută își schimbă direcția și urcă în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
banală, ca toate celelalte..". "Ca toate celelalte", Dominique Desanti a profitat de libertatea nou dobândită pentru a colinda locurile rău famate. "Multe fete din generația mea erau obișnuite cu flirturile, cu sărutările fugare, cu dansatul prea aproape, cu dansatorul care roșește și se stăpânește să nu scape vreun geamăt", își amintește scriitoarea. "Făceam lungi plimbări pe jos prin oraș cu băieții care scriau scrisori sau chiar poeme de dragoste, în versuri sau în proză, și petreceam nopțile de august pe plajă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mîine va zbura iar. Ne întreabă de unde venim, dacă ne place Samarkandul, cînd plecăm și... dacă o mai poate vedea pe Rodica. Rîdem cu toții, intrăm în jocul pilotului, îi povestim cîte și mai cîte din țara noastră, Rodica s-a roșit pînă-n vîrful urechilor, iar noi îi promitem lui Colea că, dacă ne roagă frumos, o să-i dăm voie să-și ia rămas bun de la ea, a doua zi dimineață, cînd ne vom lua zborul spre Pamir. Zice că nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fost. Mi-am dezvăluit sufletul așa cum l-ai văzut tu însuți, Ființă eternă. Adună în jurul meu nenumărata mulțime a semenilor mei: să asculte mărturisirile mele, să geamă aflând de ticăloșiile mele, cele prin care am trecut să-i facă să roșească. Fiecare din ei să-și descopere la rândul său inima la picioarele tronului tău, cu aceeași sinceritate; și apoi unul singur să-și spună: Am fost mai bun decât acest om." Scrierile. Filosof, scriitor și compozitor, Rousseau este unul dintre
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]