3,927 matches
-
etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică în regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut în zonă și publicat în anul 1894 în Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași. Sub raport geografic Morava, cu partea locuită de o populație de origine romanică se
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
origine romanică în regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut în zonă și publicat în anul 1894 în Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași. Sub raport geografic Morava, cu partea locuită de o populație de origine romanică se învecinează cu Bohemia la Vest, la sud cu Austria, la nord cu Silezia și la est cu Slovacia având la data studiului 2.151.619 locuitori dintre care 300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
151.619 locuitori dintre care 300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității și apartenența la un anumit spațiu geografic recunoscut dealtfel de autoritățile oficiale. Cultura materială și viața tradițională îi deosebește de populația slavă dar sub
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Bachelard, Gaston. Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei. București: Univers, 1995. [1942] ---. Flacăra unei lumânări. București: Anastasia, 1994. [1986] Baltrušaitis, Jürgen. Le Moyen Âge fantastique. Paris: Flammarion, 1993. ---. Oglinda. București: Meridiane, 1981. [1978] ---. Formări, deformări. Stilistica ornamentală în sculptura romanică. București: Meridiane, 1989. [1986] Barbu, Daniel. Byzance, Rome et les Roumains. Essais sur la production politique de la foi au Moyen Âge. București: Babel, 1998. ---. Timpul și privirea în civilizația românească a secolului al XVIII-lea. București: Antet, 1996. Bădiliță, Cristian
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
45) Fumătorii nu simt ("nu au percepția") gustul de dulce. (www.stiriacasa.ro) (46) A simțit miros de fum pe scara blocului. (www.ziarultimpul.ro) Viberg (1983: 149) precizează că etimonul latinesc sentire a avut o evoluție diferită în limbile romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe scara blocului. (www.ziarultimpul.ro) Viberg (1983: 149) precizează că etimonul latinesc sentire a avut o evoluție diferită în limbile romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tremurând/tresărind/transpirând. În anumite contexte pragmatice, și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul gerunziului 120: (130) fr. Je le voir venir./ Je le vois qui vient. (131) it. Senta cantare Gianni/Gianni cantare./ Sento Gianni che canta. Pentru limbi ca italiana sau franceza, construcțiile cu infinitiv și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București. Manoliu Manea 1969 = Maria Manoliu Manea, "Accusativus cum infinitivo dans les langues romanes (complétive ou relative?)", în Cahiers de linguistique théorique et apliquée, p. 125-136. Manoliu Manea 1977 = Maria Manoliu Manea, Elemente de sintaxă comparată romanică. Tipologie și istorie, București, Universitatea din București, p. 137-151, 226-229. Marsac 2006 = Fabrice Marsac, Les constructions infinitives regiés par un verbe de perception, teză de doctorat, Université Marc Bloch, Strasbourg 2 (lucrarea este disponibilă în format electronic la adresa http://scd-theses
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
43-55. Nicula 2011 = Irina Nicula, "Aspecte legate de semantica verbelor de percepție", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Mircea Anghelescu (coord.), Cercetări și studii. Volumul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, Editura Paralela 45, p. 251-263. Niculescu 1978 = Alexandru Niculescu, Alexandru, "Completivizarea romanică - privire specială asupra românei", în Individualitatea limbii române între limbile romanice (II). Contribuții socioculturale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 253-273. Ocheșanu 1961 = Rodica Ocheșanu, "Observații asupra propozițiilor interogative indirecte", în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Mircea Anghelescu (coord.), Cercetări și studii. Volumul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, Editura Paralela 45, p. 251-263. Niculescu 1978 = Alexandru Niculescu, Alexandru, "Completivizarea romanică - privire specială asupra românei", în Individualitatea limbii române între limbile romanice (II). Contribuții socioculturale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 253-273. Ocheșanu 1961 = Rodica Ocheșanu, "Observații asupra propozițiilor interogative indirecte", în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
formă afirmativă decât la formă negativă: Vedi di chiudere la porta! vs Vedi di non lasciare la porta aperta! Chiar dacă acceptă construcția cu imperativul lui vedere, italiana preferă actul de vorbire directiv neprefațat de vedere: Chiudi la porta! Există limbi romanice nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel ca în franceză, derivatul nominal al verbului cuidar "avea grijă" sau, în altă configurație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dejesIMP la puerta abierta!; ¡Ojo con no dejarINF la puerta abierta! 1 Fenomenul de variație sintactică indicativ-conjunctiv în prezența unor forme verbale cu trăsătura semantică [+Negativ] poartă denumirea "polaritate a conjunctivului" (Siegel 2009: 1863) și este prezent atât în limbile romanice, cât și în limbile balcanice. 99 Pentru unele aspecte interesante ale tiparului [a vedea + interogativă indirectă], vezi Vulpe (1980: 105-106). Autoarea analizează situațiile specifice vorbirii orale nenormate în care se înregistrează lipsa complementizatorului, situate la limita dintre coordonare și subordonare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interpretată ca atribut pe lângă obiectul verbului din matrice, la Tiktin (1945: 188), ca acuzativ predicativ, "care arată ce sau cum este obiectul". Caragiu (1957: 72) consideră că, în această ipostază, propoziția gerunzială se comportă ca un complement direct, corespunzând construcției romanice acuzativ cu infinitiv. Odată cu GA I (1966: 232), această poziție sintactică este interpretată ca element predicativ suplimentar, așa cum apare și la Edelstein (1972: 99), exprimând "o notă a numelui, arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fie identic cu timpul predicației subordonate. 120 Vezi și supra, nota 6. Pentru italiană, vezi discuția construcțiilor la Guasti (1993: 141-163), Rizzi (2003), Maiden, Robustelli (2009: 390-395); pentru franceză, vezi Labelle (1996: 83-96). Felser (1999: 227-228) inventariază tiparele din limbile romanice prin care se poate exprima percepția fizică directă a unei acțiuni sau a unui eveniment: (a) acuzativul cu infinitivul (ACI), în italiană și franceză; (b) construcția completivă pseudo-relativă (PRC), în italiană și franceză; (c) construcția prepozițională infinitivală (PIC), în portugheză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea completivelor cu complementizatorul că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire > îl văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă un act de voință: voleo cantare > vreau (a) cântare > vreau a cânta > vreau să cânt. 121 Vezi Cornilescu (2003: 383-384) pentru argumentele aduse în sprijinul fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Nu-l văd să facă asta → Nu-l văd făcând asta). 126 Pseudo-relativa reprezintă un tip special de determinare nominală, care focalizează nu procesul perceput, ci entitatea care participă la proces. Gheorghe (2011, ms) arată că între pseudo-relativele din limbile romanice și cele din română există o diferență în ce privește identificarea entității percepute: în pseudorelativele romanice, entitatea este inactivă în discurs din punct de vedere cognitiv, fiind introdusă în câmpul de percepție al unui perceptor prin intermediul acțiunii desfășurate, în timp ce în română aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un tip special de determinare nominală, care focalizează nu procesul perceput, ci entitatea care participă la proces. Gheorghe (2011, ms) arată că între pseudo-relativele din limbile romanice și cele din română există o diferență în ce privește identificarea entității percepute: în pseudorelativele romanice, entitatea este inactivă în discurs din punct de vedere cognitiv, fiind introdusă în câmpul de percepție al unui perceptor prin intermediul acțiunii desfășurate, în timp ce în română aceasta este adusă întâi în universul de discurs (prin avansarea din subordonată în propoziția matrice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
The Grammar of English Nominalizations, The Hague, Mouton and Company, 1960. 145 Vezi Manoliu-Manea (1977: 139). Autoarea derivă verbul a arăta intranzitiv din verbul vizual "cauzativ" a arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o fotografie lui Petru". Cercetătoarea precizează că activul cauzativului poate apărea și cu Nominativul (în accepția curentă, obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
minciuni, Iluzii patriotice, Literatura de peste munți, Pompiliu Eliade, Sămănătorul de neghină). În timpul războiului, din motive politice, Densusianu s-a desolidarizat și de Al. Macedonski. Tradiția recunoscută de V.n. în cadru autohton era cea pașoptistă și clasică. Însă, neabătut, orașul, Occidentul romanic și simbolismul literar au fost ridicate la rangul de athanor în care se pregătește transformarea omului. Orașul, „mare de viață tumultuoasă, bizară, măreață” („și unde e viață mai multă, acolo e și poezie”), se instituie ca emblemă a puterii biruitoare
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
de filologie modernă la Universitatea din Leipzig (1884). Doctor în filologie în 1888, urmează un semestru la Paris (1890-1891), obținând docența. Este profesor la Școala de Fete din Darmstadt (1878-1881), învățător la Școala Reală Privată „Teichmann”, profesor extraordinar de limbi romanice la Leipzig (din 1897). Înființase aici, în 1893, Institutul pentru Studiul Limbii Române, subvenționat de statul român, și publicația „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache” (1894-1921). Academia Română îl primește în 1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
chez Pascal. Din 1948 până la pensionare (1976) va fi redactor la Editura de Stat (1948-1951), Editura de Stat pentru Literatură și Artă (unde va deveni în 1959 șef de secție), Editura pentru Literatură Universală (ca șef al secției de literaturi romanice din 1965) și Editura Univers (din 1970). Colaborează la „Secolul 20”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Pentru activitatea de traducătoare a primit din partea statului polonez Crucea de Aur a Ordinului pentru Merit (1970), Medalia Amicus Poloniae (1976
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul de studii politice din Toulouse VICTIMIZARE COHEN Monique Lise Doctor În filosofie, bibliotecară la Biblioteca municipală din Toulouse COMPASIUNE COLLES Luc Profesor de didactică la departamentul de filologie romanică al Universității catolice din Louvain (UCL) INTERCULTURAL (didactica Î) COUTEL Charles Profesor de filosofie a dreptului la Universitatea din Artois INCIVILITĂȚI DELANNOI Gil Director de cercetare la FNSP (CEVIPOF) NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1994), La Romance des relations interculturelles, Saint-Laurent, Liber. LOUIS Vincent (2001), Compétence culturelle et découverte interculturelle en FLE. Fondements pour une approche interactionniste et ethnographique de la découverte interculturelle entre situation communicative et situation-problème, Teză de doctorat În limbi și literaturi romanice, Universitatea din Liège, 2 vol. SALINS Geneviève-Dominique de (1992), Une introduction à l’ethnographie de la communication, Paris, Didier. VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
observații de principiu. Pe de o parte, există lucrări care redau exprimarea lingvistului însuși în limba română și, în acest caz, folosirea termenilor respectivi este reflexul direct al modului său de a se exprima. Există apoi lucrări traduse din limbile romanice, cele mai multe din spaniolă, dar unele și din franceză, și, în aceste situații, există posibilitatea unor corespondențe depline între română și aceste limbi din punct de vedere terminologic, în măsura în care traducătorii au manifestat atenția cuvenită. Cîteva traduceri s-au făcut însă după
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]