1,880 matches
-
în sensul acelor de ceasornic pe propria sa axă și e controlat de o pereche de trepte de sincronizare. O treaptă fixată la una din laturile rotorului este atașată la un mecanism circular care păstrează raportul de o rotație a rotorului la 3 rotații ale arborelui cardanic. Forța presiunii gazului pe rotor trece direct la arbore. Spre deosebire de un motor cu piston care are un timp de combustie la fiecare două rotații ale arborelui cotit, la motorul Wankel, camera de combustie generează
Motor Wankel () [Corola-website/Science/306413_a_307742]
-
controlat de o pereche de trepte de sincronizare. O treaptă fixată la una din laturile rotorului este atașată la un mecanism circular care păstrează raportul de o rotație a rotorului la 3 rotații ale arborelui cardanic. Forța presiunii gazului pe rotor trece direct la arbore. Spre deosebire de un motor cu piston care are un timp de combustie la fiecare două rotații ale arborelui cotit, la motorul Wankel, camera de combustie generează un timp de combustie la fiecare rotație a arborelui cardanic, sau
Motor Wankel () [Corola-website/Science/306413_a_307742]
-
un motor cu piston care are un timp de combustie la fiecare două rotații ale arborelui cotit, la motorul Wankel, camera de combustie generează un timp de combustie la fiecare rotație a arborelui cardanic, sau 3 la fiecare rotație a rotorului. Astfel, puterea unui motor Wankel este în general mai mare decât a unui motor cu piston cu aceeași cilindree și decât a unui motor cu piston cu aceleași dimensiuni fizice și masă. Motoarele Wankel tind să ajungă la turații mai
Motor Wankel () [Corola-website/Science/306413_a_307742]
-
fi transmisă printr-o transmisie inversoare acului indicator, care se va deplasa mai mult sau mai puțin, în funcție de viteza de girație. Precesia va dura până când momentul giroscopic va fi egalat de momentul dezvoltat de două arcuri fixate de cadru. Mișcarea rotorului giroscopului este întreținută cu un motor electric. Indicatorul de viraj are de obicei marcat pe el un reper pentru "viteza de girație standard". Această viteză este de obicei de 3ș pe secundă, adică de 180ș pe minut. Aceasta ajută la
Indicator de viraj și glisadă () [Corola-website/Science/313122_a_314451]
-
de prize, nu avusese succes cu Enigma I. Mașina Enigma era un dispozitiv electromecanic, echipat cu o tastatură de 26 de litere și un tablou cu 26 de lămpi, corespunzătoare literelor alfabetului. Înăuntru se afla un set de tamburi cablați („rotoarele” și un „reflector”) care cifrau literele de la intrare. Mașina avea și un tablou de prize prin care se schimbau perechi de litere între ele. Pentru a cifra o literă, operatorul apăsa tasta relevantă și nota care lampă se aprinde. Fiecare
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
avea și un tablou de prize prin care se schimbau perechi de litere între ele. Pentru a cifra o literă, operatorul apăsa tasta relevantă și nota care lampă se aprinde. Fiecare apăsare de tastă cauza avansarea unuia sau mai multor rotoare, și astfel substituția aplicată era diferită de la o tastă apăsată la alta. Pentru ca doi operatori să comunice, ambele mașini Enigma trebuia să fie setate în exact același mod. Numărul mare de posibilități pentru setarea rotoarelor și a prizelor dădea un
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
avansarea unuia sau mai multor rotoare, și astfel substituția aplicată era diferită de la o tastă apăsată la alta. Pentru ca doi operatori să comunice, ambele mașini Enigma trebuia să fie setate în exact același mod. Numărul mare de posibilități pentru setarea rotoarelor și a prizelor dădea un număr astronomic de configurații, din care fiecare ar fi produs un alt cifru. Setările se schimbau zilnic, ceea ce avea consecința că mașina trebuia „spartă” de la zero în fiecare zi pentru a putea descifra mesaje în
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
a putea descifra mesaje în permanență. Pentru a decripta mesajele Enigma, era nevoie de trei informații: Rejewski avea la dispoziție doar prima informație, pe baza datelor obținute de Biroul de Cifruri. Mai întâi, Rejewski a tratat problema găsirii cablajelor pentru rotoare. Pentru a face aceasta, a aplicat matematica pură în criptanaliză. Metodele anterioare exploataseră doar șabloanele lingvistice și statistice din textele în limbaj natural—analiza frecvenței literelor. Rejewski, însă, a aplicat tehnici din teoria grupurilor—teoreme despre permutări—în atacul asupra
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
în limbaj natural—analiza frecvenței literelor. Rejewski, însă, a aplicat tehnici din teoria grupurilor—teoreme despre permutări—în atacul asupra Enigma. Aceste tehnici matematice, combinate cu materialul furnizat de spionajul militar francez, i-a permis să reconstituie cablajele interne ale rotoarelor mașinii și al reflectorului nerotativ. „Soluția”, scrie istoricul David Kahn, "a fost uimitoarea realizare personală a lui Rejewski, cea care-l ridică în pantheonul celor mai mari criptanaliști ai tuturor timpurilor". Rejewski a utilizat o teoremă matematică pe care un
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
care a câștigat al Doilea Război Mondial”. Rejewski a studiat primele șase litere ale tuturor mesajelor Enigma interceptate într-o singură zi. Pentru siguranță, fiecare mesaj trimis cu Enigma era criptat cu o poziție de start diferită a celor trei rotoare, poziție aleasă de operator. Aceasta era denumită "setarea de mesaj", și avea o lungime de trei litere. Pentru a transmite această setare operatorului receptor, operatorul transmițător își începea fiecare mesaj trimițând setarea de mesaj într-o formă ascunsă—un "indicator
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
mesaj", și avea o lungime de trei litere. Pentru a transmite această setare operatorului receptor, operatorul transmițător își începea fiecare mesaj trimițând setarea de mesaj într-o formă ascunsă—un "indicator" de șase litere. Indicatorul era format utilizând Enigma cu rotoarele puse într-o poziție globală comună pentru acea zi, denumită "setarea de bază", aceeași pentru toți operatorii. Din păcate pentru germani, modul în care era construit indicatorul a introdus o slăbiciune fundamentală în sistem. De exemplu, dacă operatorul alegea setarea
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
de bază", aceeași pentru toți operatorii. Din păcate pentru germani, modul în care era construit indicatorul a introdus o slăbiciune fundamentală în sistem. De exemplu, dacă operatorul alegea setarea de mesaj KYG pentru un mesaj, el întâi ar fi setat rotoarele enigma la poziția de bază, care ar putea fi în acea zi GBL, și apoi ar fi criptat setarea de mesaj de pe Enigma "de două ori"; adică operatorul ar scrie KYGKYG (ceea ce ar fi avut ca ieșire ceva de genul
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
care ar putea fi în acea zi GBL, și apoi ar fi criptat setarea de mesaj de pe Enigma "de două ori"; adică operatorul ar scrie KYGKYG (ceea ce ar fi avut ca ieșire ceva de genul QZKBLX). Operatorul ar repoziționa apoi rotoarele în poziția KYG, și ar cripta mesajul efectiv. Receptorul ar efectua procesul invers, recuperând întâi setarea de mesaj, apoi mesajul însuși. Repetiția setării de mesaj a fost făcută, se pare, cu intenția de a funcționa drept cod de detecție a
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
apăsau ușor pe tastatura mașinii Enigma), Rejewski a reușit să deducă șase permutări corespunzătoare cifrării la șase poziții consecutive ale mașinii Enigma. Aceste permutări pot fi descrise de șase ecuații cu diverse necunoscute, reprezentând cablarea din interiorul tamburului de intrare, rotoarelor, reflectorului, și tabloului de prize. În acest punct Rejewski a întâmpinat dificultăți: numărul mare de necunoscute făcea ecuațiile greu de rezolvat. Mai târziu, în 1980, el a comentat că încă nu se știa dacă un astfel de set de șase
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
intuiție privind aptitudinile germanilor în ce privește ordinea, a ghicit că ordinea de cablare era cea alfabetică. Și-a amintit mai târziu că, după ce a făcut presupunerea, „din creionul meu, ca prin minune, au început să iasă numere care desemnau conexiunile din rotorul "N". Astfel, conexiunile dintr-un rotor, cel din dreapta, au fost în cele din urmă descoperite". Setările furnizate de spionajul francez acopereau două luni în care se operase și o schimbare în ordinea rotoarelor. În a doua lună, s-a întâmplat
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
a ghicit că ordinea de cablare era cea alfabetică. Și-a amintit mai târziu că, după ce a făcut presupunerea, „din creionul meu, ca prin minune, au început să iasă numere care desemnau conexiunile din rotorul "N". Astfel, conexiunile dintr-un rotor, cel din dreapta, au fost în cele din urmă descoperite". Setările furnizate de spionajul francez acopereau două luni în care se operase și o schimbare în ordinea rotoarelor. În a doua lună, s-a întâmplat să fie un alt rotor în
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
să iasă numere care desemnau conexiunile din rotorul "N". Astfel, conexiunile dintr-un rotor, cel din dreapta, au fost în cele din urmă descoperite". Setările furnizate de spionajul francez acopereau două luni în care se operase și o schimbare în ordinea rotoarelor. În a doua lună, s-a întâmplat să fie un alt rotor în poziția din dreapta și astfel s-au obținut cablajele a două rotoare prin aceeași metodă. Astfel s-a simplificat analiza, și până la sfârșitul anului, s-au aflat cablajele
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
un rotor, cel din dreapta, au fost în cele din urmă descoperite". Setările furnizate de spionajul francez acopereau două luni în care se operase și o schimbare în ordinea rotoarelor. În a doua lună, s-a întâmplat să fie un alt rotor în poziția din dreapta și astfel s-au obținut cablajele a două rotoare prin aceeași metodă. Astfel s-a simplificat analiza, și până la sfârșitul anului, s-au aflat cablajele pentru toate rotoarele și pentru reflector. Un exemplu de mesaj dintr-un
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
furnizate de spionajul francez acopereau două luni în care se operase și o schimbare în ordinea rotoarelor. În a doua lună, s-a întâmplat să fie un alt rotor în poziția din dreapta și astfel s-au obținut cablajele a două rotoare prin aceeași metodă. Astfel s-a simplificat analiza, și până la sfârșitul anului, s-au aflat cablajele pentru toate rotoarele și pentru reflector. Un exemplu de mesaj dintr-un manual de instrucțiuni al unei mașini Enigma furniza un șir de text
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
doua lună, s-a întâmplat să fie un alt rotor în poziția din dreapta și astfel s-au obținut cablajele a două rotoare prin aceeași metodă. Astfel s-a simplificat analiza, și până la sfârșitul anului, s-au aflat cablajele pentru toate rotoarele și pentru reflector. Un exemplu de mesaj dintr-un manual de instrucțiuni al unei mașini Enigma furniza un șir de text clar și un text cifrat corespunzător pentru o setare dată; aceasta l-a ajutat pe Rejewski să elimine restul
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
instrucțiuni al unei mașini Enigma furniza un șir de text clar și un text cifrat corespunzător pentru o setare dată; aceasta l-a ajutat pe Rejewski să elimine restul de ambiguitate din cablaje. Au existat speculații privind chestiunea dacă cablajele rotoarelor ar fi putut fi rezolvate fără documentele furnizate de spionajul francez. Rejewski și-a amintit în 1980 că se găsise și un alt mod prin care se putea realiza aceasta, dar metoda era „imperfectă și complicată” și se baza pe
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
patru ani până ca această metodă să aibă șanse rezonabile de succes. Rejewski scria că „concluzia este că materialul furnizat nouă de serviciile de informații trebuie privit ca fiind decisiv pentru soluționarea mașinii". După ce Rejewski a determinat cablarea restului de rotoare, Różycki și Zygalski i s-au alăturat la începutul lui 1933 în găsirea de metode și echipament pentru a sparge cifrurile Enigma în mod sistematic. Rejewski își amintea mai târziu: Trebuia să se inventeze mai multe metode și dispozitive pentru
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
zilnice a fost „grătarul”, metodă bazată pe faptul că conexiunile tabloului de prize schimbau între ele doar șase perechi de litere, lăsând paisprezece litere neschimbate. A urmat metoda „ceasului” inventată de Różycki, care făcea uneori posibil să se determine care rotor este cel din dreapta mașinii Enigma într-o anumită zi. După 1 octombrie 1936, procedura germană s-a schimbat, crescându-se numărul de conexiuni pe tabloul de prize. Ca rezultat, metoda grătarului a devenit considerabil mai puțin eficientă. Totuși, prin 1934
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
care era independentă de numărul de conexiuni de pe tabloul de prize. Catalogul era construit cu ajutorul „ciclometrului” lui Rejewski, un dispozitiv special de creare a unui catalog de permutări. Odată ce catalogul era complet, permutarea putea fi căutată în catalog, dând setările rotoarelor Enigma pentru ziua respectivă. Ciclometrul era compus din două seturi de rotoare Enigma, și era utilizat pentru a determina lungimea și numărul de cicluri ale permutărilor ce puteau fi generate de mașina Enigma. Chiar și cu ciclometrul, pregătirea catalogului era
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
era construit cu ajutorul „ciclometrului” lui Rejewski, un dispozitiv special de creare a unui catalog de permutări. Odată ce catalogul era complet, permutarea putea fi căutată în catalog, dând setările rotoarelor Enigma pentru ziua respectivă. Ciclometrul era compus din două seturi de rotoare Enigma, și era utilizat pentru a determina lungimea și numărul de cicluri ale permutărilor ce puteau fi generate de mașina Enigma. Chiar și cu ciclometrul, pregătirea catalogului era o muncă îndelungată și dificilă. Fiecare poziție a mașinii Enigma (erau poziții
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]