1,753 matches
-
din însemnările inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
m-ar fi surprins culoarea nespecifică pentru acest model (roșu) și efortul propietarului care practic reprodusese integral caroseria. Recent un coleg de club mi-a arătat un alt T deținut de un bucureștean. Acest exemplar pare recuperat de pe fundul mării. Rugina a mușcat mortal caroseria, începând din zona șasiului. Propietarul ne-a mărturisit că dorește să vândă automobilul în străinatate. Prețul? 10 mii de dolari !!! Pe piața mondială a automobilelor de colecție exemplarele perfect întreținute (și nu restaurate - trebuie să vă
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
Etajul alpin", reprezentat prin pajiști apare insular doar pe vârfurile ce depășesc 2000 de metri. Golul alpin coboară uneori până la 1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
în interior, în inimă, mistic, ca să zic, și în această atmosferă de rugă și de însingurare, dar, în același timp, de unire cu Hristos, el picta" . Pictorul prepara culorile din petale de flori și din unele plante sau chiar din rugină. Rugina era frecată pe piatră și pusă în ulei de in, culoarea rezultată fiind folosită mai ales pentru pictarea umbrelor. După ce termina de pictat, mânca și se ducea să se odihnească în liniște în cimitirul mănăstirii, unde avea banca lui
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
interior, în inimă, mistic, ca să zic, și în această atmosferă de rugă și de însingurare, dar, în același timp, de unire cu Hristos, el picta" . Pictorul prepara culorile din petale de flori și din unele plante sau chiar din rugină. Rugina era frecată pe piatră și pusă în ulei de in, culoarea rezultată fiind folosită mai ales pentru pictarea umbrelor. După ce termina de pictat, mânca și se ducea să se odihnească în liniște în cimitirul mănăstirii, unde avea banca lui, pe
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
local în "Flamura Prahovei." In 1984 în revista Korunk (Cluj, nr. 12, decembrie) i se reia în traducere maghiară eseul despre pictorul brașovean Nagy Imre, apărut în 1933 în "Propășirea". A susținut personalități artistice aflate atunci în plină afirmare: Bălaj, Rugină, Ovidiu Paștina, Mariana Băbușanu, Mimi Podeanu, Florin Niculiu, Marcel Bejgu, Valentin Kruch, Valerian Scărlătescu, Nicolae Polidor, Otto Barabas, Victor Munteanu. In 1974 i-a fost publicată de către Editura Meridiane volumul ,"Acest altceva, pictura’"", o culegere de articole apărute de-a
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
păstrează apa pătrunsă între butelie și suport, ceea ce produce în timp corodarea locală a buteliei. Fenomenul de coroziune este prezent atât la buteliile din oțel cât și la buteliile din aluminiu. Diferența constă în faptul că pe oțel se formează rugina, iar pe aluminiu se formează oxidul de aluminiu. Când oțelul din care este executată butelia este supus fenomenului de coroziune, oxigenul se combină cu acesta formând rugina. Rugina este mult mai moale decât oțelul și de aceea se sfărâmă și
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
la buteliile din aluminiu. Diferența constă în faptul că pe oțel se formează rugina, iar pe aluminiu se formează oxidul de aluminiu. Când oțelul din care este executată butelia este supus fenomenului de coroziune, oxigenul se combină cu acesta formând rugina. Rugina este mult mai moale decât oțelul și de aceea se sfărâmă și cade. Apa sărată accentuează procesul de coroziune. Cu o cantitate suficientă de oxigen, apă și sare, rugina poate penetra treptat peretele buteliei. În cazul buteliilor din aluminiu
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
buteliile din aluminiu. Diferența constă în faptul că pe oțel se formează rugina, iar pe aluminiu se formează oxidul de aluminiu. Când oțelul din care este executată butelia este supus fenomenului de coroziune, oxigenul se combină cu acesta formând rugina. Rugina este mult mai moale decât oțelul și de aceea se sfărâmă și cade. Apa sărată accentuează procesul de coroziune. Cu o cantitate suficientă de oxigen, apă și sare, rugina poate penetra treptat peretele buteliei. În cazul buteliilor din aluminiu, atunci când
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
supus fenomenului de coroziune, oxigenul se combină cu acesta formând rugina. Rugina este mult mai moale decât oțelul și de aceea se sfărâmă și cade. Apa sărată accentuează procesul de coroziune. Cu o cantitate suficientă de oxigen, apă și sare, rugina poate penetra treptat peretele buteliei. În cazul buteliilor din aluminiu, atunci când oxigenul intră în combinație cu aluminiul, se formează oxidul de aluminiu, de culoare cenușie. Acest oxid care se formează în interiorul buteliei, rămâne fixat pe metal nepermițând oxigenului să intre
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
iar peste stratul de zinc se poate aplica un strat de vinyl sau de epoxy cu o anumită culoare, strat ce asigură o protecție suplimentară. Aceste straturi prezintă însă dezavantajul că, în cazul în care sunt zgâriate, se poate forma rugina sub ele. Buteliile din oțel nu se galvanizează la interior deoarece zincul este toxic în cantități mari. Se poate folosi epoxy pentru protecție anticorozivă cu condiția ca stratul de epoxy aplicat la interior să adere perfect la metal. Buteliile din
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
sunt concepute să funcționeze la presiunea de siguranță egală cu 1,25 ... 1,50 din presiunea de încărcare. La partea inferioară robinetele sunt prevăzute cu o prelungire, în interiorul buteliei, lungă de aproximativ 5 cm, având rolul de a împiedica apa, rugina sau alte impurități aflate în butelie să pătrundă în detentor. Pentru bateriile de butelii alcătuite din două sau trei butelii, se utilizează un ansamblu de piese de racordare, garnituri, țevi și robinete care realizează unirea etanșă a acestora numit manifold
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
crea posibilitatea ca apa să pătrundă în robinet și în interiorul buteliei, trebuie lăsat în butelie aer la o presiune de aproximativ 7 bar (sc. man.). Verificarea Buteliile trebuie inspectate în fiecare an pentru a se constata dacă sunt curate, fără rugină și dacă se mai pot efectua cu ele scufundări în condiții de siguranță. Inspectarea în interior a unei butelii se face prin deschiderea robinetului și se observă aspectul aerului evacuat din butelie. Dacă aerul prezintă o culoare albă, înseamnă că
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
din butelie. Dacă aerul prezintă o culoare albă, înseamnă că acesta este umed, iar dacă este incolor înseamnă că este uscat. Dacă aerul prezintă miros umed și metalic, înseamnă că în interiorul buteliei se află apă, ulei sau s-a format rugină. Întorcând butelia invers, nu trebuie să se audă nici un zgomot în interior. Se verifică și existența O-ringurilor. Toate buteliile de scufundare cu aer trebuie verificate periodic, la fiecare cinci ani. Verificarea buteliilor de scufundare se efectuează la întreprinderile care
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
romantic, după 1850 și până pe la 1880 - când „școala lui Hasdeu” a impus criterii științifice de culegere a folclorului - , se considerau firești și chiar necesare anumite retușuri ale textelor, pentru a le reda strălucirea dintâi, pentru a le descoji de rugină. Un exemplu notoriu este balada "Novac și corbul", în care Alecsandri a ținut cu tot dinadinsul să insereze numele unificatorului Mihai Viteazul, socotind că vremurile cer o astfel de pomenire și atmosfera unionistă trebuia întreținută în rândul maselor cu orice
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
Saxifraga paniculata"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafa de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigidă"), iarbă câmpului ("Agrostis tenuis"), rugina ("Juncus conglomeratus") sau păiuș ("Festuca pallens"). Pe DC 78 modernizat din Teiuș, până la Mănăstirea Râmeț, sau pe DJ 107 J din Aiud până în localitatea Râmeț, de unde se coboară pe o poteca în Valea Geoagiului, la Mănăstirea Râmeț. În vecinătatea rezervației
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
schimbarea titulaturii grupului Harap-Alb, nume ce nu se mai potrivea cu noile intenții muzicale ale bateristului. În data de 17 octombrie 2002, la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa” are loc primul concert M.S., care coincide cu lansarea albumului "Rugina nu moare". Înregistrat în studioul lui Adrian Ordean (Migas Real Compact) și masterizat la Londra, acest prim material discografic al trupei a contribuit la revitalizarea scenei românești de heavy metal, provocând reacții pozitive atât în rândul criticilor, cât și a
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
(n. 18 februarie 1871 - d. 12 august 1948) este un metalurgist englez, considerat inventator al „oțelului fără rugină” (denumit mai târziu „oțel inoxidabil” sau „inox”). Brearley s-a născut la Sheffield, în Anglia, fiind fiul unui muncitor în topitorie. A renunțat la școală la doisprezece ani pentru a se angaja ca muncitor la o oțelărie din oraș, de unde
Harry Brearley () [Corola-website/Science/323415_a_324744]
-
domeniul temperaturilor înalte, cum se intenționa la început, dar și în producția pe scară largă a unor produse pentru pregătirea și consumul hranei, cum ar fi tacâmuri, veselă, vase de bucătărie etc. Până atunci, cuțitele din oțel-carbon erau afectate de rugină, care le făcea neigienice, iar aceste probleme se puteau evita doar folosind materiale costisitoare, cum ar fi argint sterling sau argint-nichel. Brearley și-a extins cercetările incluzând teste cu acizi alimentari, cum ar fi oțetul și sucul de lămâie, obținând
Harry Brearley () [Corola-website/Science/323415_a_324744]
-
folosind materiale costisitoare, cum ar fi argint sterling sau argint-nichel. Brearley și-a extins cercetările incluzând teste cu acizi alimentari, cum ar fi oțetul și sucul de lămâie, obținând rezultate promițătoare. Brearley a denumit la început noul aliaj „oțel fără rugină„ (în ); denumirea mai sonoră „stainless steel” a fost sugerată de Ernest Stuart de la R.F. Mosley's, un fabricant local de tacâmuri. Primul oțel inoxidabil, un aliaj feros de 0,24%m C, 12,8%m Cr, a fost produs de
Harry Brearley () [Corola-website/Science/323415_a_324744]
-
risipește și dă la iveală un peisaj fabulos, cu niște munți în formă de ciuperci, străbătând prin nori. Un uriaș Arheopterix îl duce pe Jack în zbor peste ținutul fabulos și îl scutură apoi printre niște fiare vechi, mâncate de rugină. Jack ajunge la Portal, care este păzit de un paznic grosolan, care nu lasă pe nimeni să treacă. Profeția spune că un singur om, Alesul, va reuși să-l învingă în luptă pe paznic și să treacă prin Portal. Jack
Jack în Țara Moon () [Corola-website/Science/319416_a_320745]
-
fiarele fug să se ascundă Să nu pătrunzi al lor hotar. Si cauți inimă plăpândă Să o frămânți, să-i sângeri rană, Iar de n-o afli, stai la pândă Căci lacrima ți-e dulce hrană. Cauți o pată de rugină, Iar de-o găsești, o faci mai mare. În fier curat prinzi rădăcină Și îl străpungi fără scăpare. Cu fierul roșu în carne vie, Te joci și râzi și timpul trece. Te înfiori de bucurie, Iar fieru-l scoți doar când
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
importante sub formă de dioxid de carbon (). Scoarța terestră este compusă în mare parte din oxizi de siliciu (cuarțul , găsit în granit și nisip), aluminiu (oxid de aluminiu , în bauxită și corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar). Restul scoarței este de asemenea alcătuită din compuși ai oxigenului, în particular silicați complecși (minerale silicate). Mantaua Pământului, de masă mult mai mare decât scoarța, este în mare parte compusă din silicați de magneziu
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
1973, Bacău - d. 14 iunie 2010, București) a fost un violonist și pedagog român, fost student al lui Ștefan Gheorghiu. Este considerat unul din cei mai importanți muzicieni români. a început studiul viorii la patru ani, cu profesorul băcăuan Alexandru Rugină, iar la șase ani a debutat în concert cântând cu orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău, sub bagheta maestrului Ovidiu Bălan. De aceea, părinții săi, medici, s-au decis să se mute în București, cu cei doi copii ai lor
Dan Claudiu Vornicelu () [Corola-website/Science/319757_a_321086]
-
inaugurat în noiembrie 2008. Cu această ocazie, s-au efectuat o serie de lucrări la turn, care au urmărit integrarea acestuia în complexul Iulius Mall. Au fost înlocuite structurile metalice care asigurau accesul pe nivele, s-au eliminat sursele de rugină și a fost vopsit în culorile complexului Iulius Mall (galben pal, portocaliu, albastru). Au existat mai multe propuneri de a i se conferi turnului o utilitate practică: În aprilie 2009, la baza turnului a fost amenajat clubul Vinci, în încăperile
Turnul IFA din Suceava () [Corola-website/Science/316659_a_317988]