4,629 matches
-
se duse spre linia de cotețe, apoi turnă căldarea peste gard. - Ho boală, ce te-a apucat. Mai încet că răstorni troaca. Nea Tudor merse agale spre cotețe. Se opri la cel cu pricina și privi cum scroafa mânca pe rupte. Nu dură mult și termină tot, dar tot mai căuta, mai să răstoarne troaca acum goală. - Veto adă și cealaltă căldare. - Tot scroafei? - Tot Veni și a doua porție care a fost repede hăpăită - Mai ai fiertură? Sparge și un
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
tumult Din ochii mamei, ce vântul îi pătrund: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din glasul pruncul ce strigă vieții Din firul ierbii, prins de griul ceții, Din vârful muntelui, cu stâncile-i abrupte Din stropii ploii cu marame rupte, Din crinul cel cules în palmă, Din bunătatea cea de pus la rană: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din versul scris adesea cu sudoare Care își cânt-un stih cu jale mare, Și din vitraliile în suflet azi
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
încet-încet, Învelit în rit etrusc, Marea toată mă sărută Și se luminează brusc. Luna e-n vârtej de foc, Pică aur peste clipă, Noapte-i un sinistrul joc, Cerul doarme pe-o aripă. Se aud tăceri deșarte, Cornul Caprei pare rupt, Ceru-și flutură aripa Peste noi pe dedesubt. Peste maluri de tristeți Vine valul și se zbate, Liniștea se-așterne-ncet Peste câmpu-ntins de ape. duminică, 1 iulie 2012 Referință Bibliografică: marea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 548
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345792_a_347121]
-
tăi!... Unde ești, mă?... Abia când rosti ultima întrebare, observă Petre că vorbește singur, întrucât Neculai nu mai era. Se-ntoarse și-l văzu pedalând gospodărește în direcția de unde venise el cu găleata cu apă. Atât de concentrat fusese pe ruptul scrisorii și pe călcatul în picioare a resturilor ei, încât nici măcar nu-l observase când, simțind probabil furtuna din privirile sale, își pusese bicicleta în mișcare, dornic, cu siguranță, să mărească cât mai repede distanța dintre ei. Se liniști însă
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
aceleași imagini, iar sufletul tresare ori de câte ori văd dealurile pictate în roșu și verde amestecate cu albastrul prăvălit cu bună intenție. Nu vorbea nimeni. Autocarul alearga inspirând aerul curat prin geamurile deschise. Aveam la un moment dat alte imagini: în dreapta apusul rupt ca dintr-un vis, în stânga alei de iriși galbeni, de baltă, în față și în spate... drumul. Cei doi mi-au atras din nou atenția. Unul privea spre apus, altul spre nor. Din când în când își furau unul din
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
Se lasă întunericul peste lumea romanticilor, peste pansamentele calde ale sufletului. În camerele inimii s-au pus lambriuri geluite, lustruite și reci. Pe când coridorul adevăratei muzici ușoare se strâmtează ca o potecă intrând în defileu. Ușa lui e veche și ruptă. Prin ea pătrunde parfumul dinspre cortinele din stofe purpurii, pe când suflă din partea cealaltă vântul în canafii destrămați sub obloane căzute. Pe acest coridor murmură încă melodii romantice. În lumea tărcată a muzicii de azi ne-au rămas romanticii de ieri
GABRIEL DOROBANŢU. MAI ESTE DOR ŞI IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347992_a_349321]
-
simboluri - primăfvară-lumină-pace-tăcere-sfârșit pot fi pilonii trainici pe care autorul poate construi ori își poate rezema îndoielile, neliniștile, iubirile. O stranie predilecție însă, manifestă poetul pentru fetid, descompus, pentru baudelaire-ienele „flori ale răului” simbolizate prin: schelete descompuse, morți, „jertfe pe catarge rupte”, „umbre de ruină”, râs hidos, o lume care delirează, mizerie, mulțimi de cerșetori, câini vagabonzi ș.a. De altfel, așa cum notează, „noi construim o lume din bucăți” și lumea e alcătuită din bine și rău, frumos și urât, miresme și duhori
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
înapoi e-o jucărie în viața asta în care ne vom juca oricum ne-ar chema oriunde ne-am afla ca doi copii ce se jucau cândva în fața casei sau în curte de-a mama și de-a tata... pe rupte Referință Bibliografică: În joacă / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎN JOACĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347304_a_348633]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > SOLFEGIIND TĂCERI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Când o vioară-și tânguie tăcerea, Arcușul rupt trădează resemnări, În partituri se-nghesuie durerea Unor înalte note de plecări. Diezi absurzi se-agață de cuvinte, Solfegiezi fără să înțelegi Că muzica e (dacă nu se simte) Doar zgomotul de fond ce îl dezlegi Și umpli portative de
SOLFEGIIND TĂCERI de AURA POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347355_a_348684]
-
de sânge închegat. Când să înceapă spălatul, a văzut o bucățică de cârpă albă ieșind dintr-un sac și când a tras de ea să vadă ce este și ce caută acolo, a constatat că este un chilot de damă rupt. Acum a înțeles ce s-a întâmplat în magazia sa cât el a lipsit. Viorel a violat-o pe Săndica sau doar a încercat și aceasta în lupta cu el a căzut și s-a lovit la cap. Nu știa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
Mi-a fost teamă. - De ce, nea Ioane? - Păi de asta, și se duse în colțul unde a ascuns chiloții fetei, pe care i-a arătat inginerului. - Că a căzut se poate, dar să-și piardă și chiloții, mai ales și rupți nu mai cred. La mine nu intră femei care să-și lase chiloții prin sacii cu uruială. - Nea Ioane, ar fi bine să t e abții de la comentarii. Când va ieși Săndica din spital se va afla ce s-a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
ascuțite sângerau la greu poemul, cu scânciri de prunc cu învățări de mers pe-o linie orizontală cu căderi și ridicări într-o nereu dorită verticală, cu grădini crescute-n vis în floarea de trandafir ce nu se lasă dusă ruptă sau smulsă iar noi... simplii trecători scoatem o viață întreagă spinii din câlcâiul cuvântului. Referință Bibliografică: spinii... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile
SPINII... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347408_a_348737]
-
totul de la primul. Dar nicio situație nu e identică alteia. Odată, când Sonia avea un an și jumătate, îl țineam în brațe pe Tudor și trebuia să gătesc, eram cu mămăliga pe foc. M-am ars și am plâns pe rupte pentru că nu știam cum să mă descurc și aveam sentimentul că e imposibil. Mă gândeam că am făcut doi copii și n-o să pot să-i cresc pentru că sunt prea mulți! Dar am reușit cu trei... Cum ați trecut peste
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
Treci în față! Acela trecu înainte. După puțin timp Ahav îl întrebă: -Ei! Unde suntem? -Mai avem puțin spuse acesta. Vom ajunge în curând! Ceața se desprindea în fâșii largi care ondulau în bătaia unui vânt subțire asemeni unor eșarfe rupte și răzlețite. Pe alocuri se mai zărea câte ceva, un copac sau un pâlc de arbori pitici, însă nu se putea vedea nimic în profunzime. După un timp cel din frunte se opri. -Căpitane nu mai știu unde suntem. Am greșit
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
obraznicii ăștia, doamnă?, rostește o femeie, lângă mine. Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta și punga cu mâncare din mâini, îi răspund înțepat trecătoarei, care sosită prea târziu la fața locului, nu pricepea in ruptul capului cine cu cine se conversează: - Nu, doamnă, nu cu mine. Eu am o vârstă, nu mai trezesc pasiuni subite! Până să mai apuce însă vreuna dintre noi să mai spună ceva, locatarii dubiței încep cu un repertoriu pe care
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
desprinde în cădere lentă... apoi iarăși realitatea; salonul. În acel moment, nicio asistentă nu era prin preajmă. Într-un fel se simțise ușurată constatând asta, pentru că, dacă ar fi fost un cadru medical acolo nu ar fi lăsat-o în ruptul capului să coboare din pat și s-ar fi grăbit să îi aducă o ploscă, ceea ce Paulei îi părea jenant. Coborî cu grijă din pat agățându-și cu o grimasă, de tălpile atât de străvezii, papucii de un cenușiu murdar
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
urmă l-am lăsat. Privesc senin în amintire, Fără să-mi reproșez ceva, Mă cuprinde sfânta liniștire, Care este viața mea. Am învins tot ce a fost greu, Cu popasuri foarte scurte, Mergând încet spre apogeu, Am urcat pe trepte rupte. PLEC ÎN TIMP Plec în timp, Într-un adânc de timp, Care a fost cândva, Când mama mă legăna. Mi-a rămas doar unda, Trimisă șăgalnic, De ochii ei vioi, Deveniți triști Mai apoi, Înainte de a pleca. Dormi liniștită mamă
SPRE APOGEU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346775_a_348104]
-
lui Costel, care nici nu mai putea să se gândească la furat fiindcă îl apuca o cumplită durere de măsele, a fost smotocit de niște câini iar gospodarii, într-o pândă, l-au băgat în spital cu mai multe oase rupte. Era însă doar prima rundă, a doua fiind gestionată de nomazii care nu au primit marfă la timp. După ce a reușit, mai spre primăvară, să se miște, în cârje, s-a reprofilat și a început o carieră de succes instalându
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
să vină, spre extazul publicului din România, cu Romina. Pentru cei ce și-au recâștigat de la viață un surâs, o lacrimă, o dragoste, o pierdere, un regret, o bucurie, un suspin, iar peste toate, o secundă de viață mai mult, ruptă, oprită din curgere a fost această nemaicrezută nici de optimiștii iremediabili revenire. După Mireille Mathieu, Al Bano e artistul ce-a întrerupt de la numărarea dezamăgirilor pe cei ce l-au văzut aievea la Sala Palatului, atunci când clipele nu-au mai
ALBANO! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346999_a_348328]
-
de pământ cu munți și văi... Aveau și o peșteră pe proprietatea lor! Ce mai, un Paradis! Muncind din greu, deveniseră proprietarii uneia dintre cele mai importante plantații de Macadamia Nuts din Pacificul de Sud. Bogați tare, dar muncind pe rupte... trăiau simplu precum Robinson Crusoe. Școli nu sunt pe insulă, așa că au rămas și fără copii. Chiar și cei mici sunt trimiși la școlile-internat din Auckland. Totuși era atât de plăcut acolo, atât de seren! Departe de jungla de beton
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ÎNTRE VAL ȘI ȚĂRM, NIMIC Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului artist: Tompos Opra Agota titlu tablou: Toresvonalakmenten (Pe lângă linii rupte) las cuvintele așternute între piatra și nisipul țărmului zvârcolit de furtuni. verdele sună a singurătate. treptele cerului se ascund pe faleza zborului negândit. o răsuflare cerșesc, cu palma întinsă spre litere aștept resemnată încă un anotimp. încă o trecere de
ÎNTRE VAL ŞI ŢĂRM, NIMIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346405_a_347734]
-
gest neuitat, gest accentuat... patimi nescrise rămân suspendate între iubire și ură, între spaimă și curaj, între palmă și pumnul ridicat, când o viață de munte grăunte de nisip măturat de gândul nepoleit, aruncat pe tejgheaua ochilor pironiți pe afișul rupt al unui concert fără orchestră. soliștii au gura desenată intermitent de pietoni. se ridică din coș poezia. ultimul vers, rămâne murdărit de timp primul intră în fisura emoțiilor netrăite. nu contează. centrul poeziei are un cuvânt din focul rostirilor fără
ARUNCARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346456_a_347785]
-
Koșava s-a gândit că nu i-ar strica și acestuia o păcăleală de la un muncitor necalificat. A venit ziua respectivă și echipa care îl însoțea pe director se deplasa pe o galerie nu prea luminata si cu multe armaturi rupte. Moș Koșava vorbise cu mai mulți mineri care lucrau acolo să le distragă atenția la șefi în așa fel încât directorul să meargă singur înainte. Trucul a prins, iar Koșava stătea sprijinit de un stâlp, și când directorul s-a
INDIENII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348245_a_349574]
-
și sumbru Rezoner de clape. Prin lumea ritmului tăiat din glas, Lucrarea zilei și-a-ncetat durerea, În umbra palidului vas, Numirea ei - Un timp purtat cu vrerea. Doar mult prea drept zidit în cerul clar, Clădit în spin, ascuns în umbra ruptă, O stare dăltuită-n fier, Un joc secund Spre raza lui de luptă. Mihaela Cristescu, 17 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: MESSA / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
MESSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348423_a_349752]
-
fato!” Se dezmetici cântând și adunând cioburile clepsidrei sfărâmate. Le dibui chiar și pe cele din cel mai ascuns cotlon. Toate, strânse într-o grămăjoară, au încăput într-un căuș de numai ”21 de grame”: bucăți de hârtie mototolită, fotografii rupte, mesaje ciunte, amintiri frânte, întâmplări. Una câte una, le-a cercetat: unele mătăsoase - altele aspre, unele viu colorate - altele incolore, unele dulci - altele amare... Le-a întors pe toate fețele și le-a grupat căutând înțelesuri: ”Mă urăște? Nu mă
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]