16,244 matches
-
este distribuit astfel încât să acopere necesarul întregii familii (la care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de tip patriarhal 31. Dar chiar și între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Înțeleg prin aceasta o inegalitate fundamentală, nu numai inițială, ci permanentă (în sensul că este prezentă cu prioritate în fiecare situație). O primă cauză a inegalității sociale cu care se confruntă familia monoparentală este sărăcia. Aceasta duce la marginalizare. Indivizii săraci și familiile lor nu au acces, în primul rând, la resurse economice, apoi în spațiul politic, educațional etc. Marginalizarea este cauzată de absența unui minimum de condiții sociale de viață - condiții economice, rezidențiale, ocupaționale, de educație și instrucție - printr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
absența unui minimum de condiții sociale de viață - condiții economice, rezidențiale, ocupaționale, de educație și instrucție - printr-un deficit de posibilități de afirmare și de participare la viața colectivității (C. Zamfir, L. Vlăsceanu școord.ț, 1993, p. 338). Astfel, persoanele sărace devin, treptat, izolate din punct de vedere social. Odată cu această stare de fapt se creează premisele pentru comportamentele agresive, alienarea personală, chiar pentru dezorganizarea familiei. Ca o reacție compensatorie, marginalizarea poate genera reacții de ostilitate față de normele și valorile sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
socială, înfăptuiesc acte reprobabile, care intră sub incidența legii, pot cunoaște o anume vizibilitate socială. Interesul grupurilor decizionale se îndreaptă asupra lor, mai cu seamă în scopul păstrării unui echilibru în viața socială. Atunci când sărăcia este „mută”, umilitoare, fără ca persoanale sărace să fie un pericol pentru restul societății, tendința generală e de neglijare, de ignorare. În lumea celor săraci, femeile constituie una dintre cele mai „inofensive” categorii. Deși nu este exclusă nici în cazul lor, delincvența nu e specifică în primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se îndreaptă asupra lor, mai cu seamă în scopul păstrării unui echilibru în viața socială. Atunci când sărăcia este „mută”, umilitoare, fără ca persoanale sărace să fie un pericol pentru restul societății, tendința generală e de neglijare, de ignorare. În lumea celor săraci, femeile constituie una dintre cele mai „inofensive” categorii. Deși nu este exclusă nici în cazul lor, delincvența nu e specifică în primul rând femeilor 53. Ca atare, interesul pentru eliminarea sărăciei lor este mai scăzut. Marginalizarea se adâncește progresiv: o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a fost trăită în sărăcie și presupunea anumite strategii adaptative, apare cu o mare probabilitate șansa repetării lor la noua generație. Marginalizarea ajunge să fie învățată ca una dintre cele mai severe lecții de viață. Cu cât oamenii sunt mai săraci, cu atât devin mai dependenți de sprijinul celorlalți și mai îndepărtați de aspirația spre libertate și de dorința autoafirmării. Participarea la viața publică, dincolo de prezența mai mult sau mai puțin formală la vot, este condiționată de un interes minim, deoarece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
discuția poate fi considerată închisă, că, măcar în linii mari, ideile deja prezentate circumscriu suficient problema avută în atenție. Vizibilitatea socială a femeilor din familiile monoparentale este una defavorabilă (uneori chiar deviantă)67, ele sunt receptate ca persoane neajutorate și sărace. Când sunt tinere și își cresc singure copiii, au șanse diminuate pe piața muncii (de aici, șanse mai mici la obținerea veniturilor, șanse mai mici de a beneficia de asigurările sociale), șanse mai mici decât tații copiilor lor de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
noutăți și clevetiri, care Începea să dea În clocot În fiecare zi pe la unsprezece; până când dangătul clopotelor bisericii, bătând de Angelus după o oră, făcea ca mulțimea să-și scoată pălăriile, apoi să se Împrăștie, lăsând locul liber cerșetorilor, studenților săraci, muieruștilor și zdrențăroșilor care pândeau acolo Împărțirea mâncării dată ca pomană de părinții augustini. Treptele reîncepeau să se Însuflețească abia spre seară, la ceasul promenadei rúa de pe Strada Mare, când le puteai vedea pe doamne trecând În caleștile lor, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
voi nu m-ați înțeles și nu v-o reproșez. Dar, după cum văd eu lucrurile, nu este nici o deosebire esențială între a fi și a nu fi înțeles. în ambele cazuri omul există. Privite din afară, zilele mele pot părea sărace în evenimente. Ele sunt pline doar de muncă. M-am maturizat. Așa stau lucrurile: Am fost hărăzit cu darul de a avea o forță misterioasă în mâna mea dreaptă. Ea creează întocmai acele linii, lumini și umbre pe care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
căram greutăți. Si puteam să-mi cumpăr cârpe, desigur! Apoi sunase și Mădălina. Un zâmbet dulce se așternuse pe fața Armancăi la auzul glasului cristalin al Mădălinei. Da, Arm era foarte legată de fetele ei și Bart se simți puțin sărac în comparație cu ea... Nu se lăsase însă cuprins de tristețe. Nu putea fi trist când era cu Arm. Aceasta îl înveselise de dimineață, când la urcarea în mașină îl întrebase : Ei, ți-ai luat papiroașele ? Bart nu înțelesese din prima. Documentele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
picturii!... La mănăstire Ca să fie cât mai departe de orașul în care era Bart și ca să dea o dimensiune și mai reală acestei despărțiri dureroase, Arm acceptase să lucreze la restaurarea unui iconostas într-o zonă de munte, sălbatică și săracă, uitată parcă de Dumnezeu în alt veac. Cât mai departe de el, cât mai aproape de Dumnezeu, căci de la cine mai putea spera un ajutor? Știa că trebuise să facă pasul acesta pentru liniștea fetelor ei, pentru viitorul lor, dar simțea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe lume? Și dacă nu au fost nici instruiți, și nu i-a învățat nimeni, ca pe voi, despre mijloace contraceptive, copiii vor fi venit de la sine... Nu-i vrei, dar nu știi cum să te ferești... Sunt oameni foarte săraci, probabil... și poate că i-au învins greutățile vieții. Și poate că i-a anesteziat și băutura... Și toate la un loc, i-au transformat în ceea ce sunt... Cred că ei au ales, atunci când te-au dus la leagăn. Nici
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
conștientizează mai bine oamenii, fiind și mai aproape de nevoile lor cele mai stringente. Dar tentația de a obține ușor capital politic prin manipularea serviciilor publice poate fi la fel de mare ca și în cazul guvernului central, mai cu seamă în regiunile sărace. 3) Descentralizarea parțială este și cea mai întîlnită în practică, dar și în abordările teoretice. Ea încearcă să îmbine avantajele descentralizării cu cele ale prezenței autorității centrale. Este adevărat, de pildă, că guvernele locale nu au capacitatea de a controla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
interesele lor specifice. Menținerea, pe cît posibil, a unui cadru concurențial între actori ai sectorului public poate fi mai mult decît benefică. Desigur, descentralizarea sectorului public nu are doar avantaje. Ea poate produce și neajunsuri, mai cu seamă pentru regiunile sărace, care pot acumula importante deficite și pierde finanțări importante din surse centrale, unele strict necesare pentru doritul demaraj economic (e vorba în special de mari proiecte de infrastructură: autostrăzi, telecomunicații, aeroporturi ș.a.) Lipsa acestora descurajează și inițiativele private, influxurile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concurențial amenință stabilitatea locurilor de muncă, a veniturilor celor din sistem, nu puțini (55% în România), iar reglementările privind protecția consumatorilor sunt necesare oricum. O mare problemă o constituie arieratele din sistem. În multe ca-zuri, populația a ajuns atît de săracă încît, pur și simplu, categorii întregi nu au de unde plăti, firmele devin falimentare de asemenea și se ajunge la un blocaj general. Pentru a-l evita, subvențiile Statului nu trebuie dirijate la furnizorii nerestructurați și bugetivori, ci direct consumatorilor cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Război Mondial, avînd ca bază macroeconomia keynesiană și alte modele ulterioare și ca principal obiectiv realizarea unui echilibru economic teritorial, omogenizarea ni-velelor de dezvoltare ale diferitelor regiuni în spiritul coeziunii sociale. Aceasta a însemnat redistribuirea venitului național în favoarea comunităților sărace, dar și stimularea competitivității piețelor locale, care să pună în valoare potențialul divers al regiunilor. Politicile regionale au fost extrem de diverse atît în țările dezvoltate cît și în cele în curs de dezvoltare. În S.U.A., de exemplu, ea a constat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economice naționale în toate țările. Pentru înlăturarea lor unii reclamă cu necesitate intervenția Statului și atunci politicile regionale se subordonează obiectivelor statale. Intervenția Statului constă, cel mai adesea, în prelevarea de resurse de la regiunile bogate și redistribuirea lor către regiunile sărace. Teoretic creșterea indusă a ocupării și implicit a veniturilor în acestea din urmă, trebuie să conducă cu timpul la o lărgire a bazei de impozitare, la dezvoltare și înlăturarea disparităților. De multe ori, însă, se întîmplă exact contrariul, iar continuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intră în contact, prin deschiderea frontierelor pentru circulația bunurilor și serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor, sunt posibile trei tipuri de ajustări: Ne putem imagina, ca primă reacție la dezechilibrul dintre cele două națiuni, mobilitatea persoanelor. Lucrătorii vor părăsi zona săracă și-și vor căuta locuri de muncă în cea bogată; Dacă aceasta nu este posibil, sau nu este suficient, o altă posibilitate, complementară va consta în scăderea costurilor salariale unitare în zona mai puțin performantă. Aceasta va permite atragerea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inegală aflate în interiorul unei națiuni. Într-adevăr, între două regiuni ajustările se pot produce și mobilitatea activelor și/sau scăderea costurilor unitare. Dar e de asemenea posibil să se procedeze la transferuri financiare dinspre zona mai bogată spre cea mai săracă. Nu importă că e vorba despre subvenții publice, pensii, alocații diverse, plăți ale funcționarilor care asigură un anumit serviciu public sau simple transferuri private. Important este ca un transfer de putere de cumpărare să se producă pentru a compensa producția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
despre subvenții publice, pensii, alocații diverse, plăți ale funcționarilor care asigură un anumit serviciu public sau simple transferuri private. Important este ca un transfer de putere de cumpărare să se producă pentru a compensa producția mai slabă din zona mai săracă, evitînd astfel deșertificarea sau o scădere localizată a salariilor. În perspectiva menținerii unității naționale, aceste transferuri sunt indispensabile. Ele pot evita, de pildă, instaurarea unui salariu minim variabil de la o regiune la alta. Pe ansamblu, dacă ne reamintim cele patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
respect. Sunt printre puținii știutori de carte pe care îi numără cetățile rivale, ceilalți bărbați fiind, prin tradiție, destinați a mânui mai mult sabia și scutul, și nicidecum un fulg. Pentru munca mea, totdeauna, răsplata a fost mică, cetatea fiind săracă. Împrejur, pământul e roșiatic și unsuros, o câmpie puțin roditoare. La orizont, spre miazănoapte, dacă ai privirea bună, zărești cealaltă cetate, la fel de săracă, dar la fel de orgolioasă. Până la urmă, una din cetăți, epuizată, va dispărea. Nu este însă exclus ca - din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
sabia și scutul, și nicidecum un fulg. Pentru munca mea, totdeauna, răsplata a fost mică, cetatea fiind săracă. Împrejur, pământul e roșiatic și unsuros, o câmpie puțin roditoare. La orizont, spre miazănoapte, dacă ai privirea bună, zărești cealaltă cetate, la fel de săracă, dar la fel de orgolioasă. Până la urmă, una din cetăți, epuizată, va dispărea. Nu este însă exclus ca - din cauza tot mai deselor războaie - celelalte trei cetăți, mai mari și mai puternice, sătule de atâta vacarm, să caute să instaureze o pace definitivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
e drept. Apoi, mâine în zori, voi trimite o epistolă Consiliului Cavalerilor. De nesupunere. Dovada că mai caligrafiez. Că mai Exist. Nu le va rămâne decât să-mi reteze și mâna cealaltă. Dar nu va fi așa. Cetatea noastră e săracă; fiecare locuitor trebuie, cât de cât, să o sprijine. Să se ajute pe sine, măcar. Or, un ins fără brațe devine o povară, fapt pentru care, totdeauna, după „osânda mâinii drepte”, în caz de recidivă, cel în cauză este descăpățânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
s-a luminat, oamenii au aflat că fusese jefuită Banca! Filiala unei case de credit din T.; un birou, de fapt, căruia localnicii îi spuneau Bancă. Mulți dintre ei aveau depuși aici bani și cambii; valori mici, mai toți erau săraci. Uneori obțineau împrumuturi. Dovedeau pentru acest așezământ un respect aparte, pornit dintr-o nevinovată manie a grandorii. Erau în relații cu o Bancă! Niște inși rostuiți, nu chiar fitecine. De câte ori se ivea prilejul - mai ales în discuțiile cu străinii -, aduceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nedusă la îndeplinire de Pantazi, mai degrabă decât aluzia vagă a acestuia: Ťșdacăț ar fi fost nevoie să făptuiesc ceva mai grav decât să nimicesc o zdreanță de hârtie, ei bine, așa cum mă vezi, nu aș fi pregetat... Nu eram sărac cu duhul!ť. Poate forța catartică a compunerii literare ar fi fost mai eficientă dacă nu simplul gând, ci chiar intenția de-ter-mi-nată a omorului ar fi fost pusă în operă." (pag. 58) O interesantă, mai ales pentru amatorii de cancanuri
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]