5,379 matches
-
consum media Sursele predilecte de informații ale localnicilor sunt televiziunea și radioul. Preferințele pentru un anumit post de televiziune/radio sunt condiționate de accesul la rețeaua de cablu recent instalată în comună și de tipul activităților în care sunt implicați sătenii. Pătrunderea televiziunii prin cablu a determinat modificarea radicală a tipului de emisiuni consumate. Posibilitatea de a alege, dar și saturația față de singurul post recepționat până la racordarea la cablu (canalul public de televiziune) a schimbat și preferințele sătenilor pentru emisiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care sunt implicați sătenii. Pătrunderea televiziunii prin cablu a determinat modificarea radicală a tipului de emisiuni consumate. Posibilitatea de a alege, dar și saturația față de singurul post recepționat până la racordarea la cablu (canalul public de televiziune) a schimbat și preferințele sătenilor pentru emisiuni de tip informativ (jurnale de știri) la cele de analiză a principalelor evenimente (talk-show-uri). Excepție face emisiunea „Viața satului” vizionată deopotrivă de către cei care au acces la rețeaua de cablu, dar și cei care recepționează numai postul public
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de problemă își aleg persoana cu care trebuie să discute” (cadru didactic). Există și voci critice la adresa autorităților. Acestea sunt uneori acuzate de lipsa de deschidere și de interes față de comunitate (caseta 1). Caseta 1. Opinii ale unul grup de săteni cu privire la autorități „Nu sunt oameni de lege, nu sunt oameni să apere poporul. Unul trage într-o parte, altul în altă parte. Asta este. Își fac ei între ei. Aud că-și fac ședință între ei, dar noi aflăm după
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
foarte bine. Sărim unul pentru celălalt... Când avem nevoie unul de altul ne ajutăm la munca câmpului, la semănat. Mi-au aruncat ovăz cu mâna, mi-au bătut pari, mi-au curățat via... S-au oferit chiar ei.” (grup de săteni) Un alt important centru de mediere a difuzării informației este crâșma. Adesea, localnicii se intersectează în barurile satului (deloc puține ca număr), unde discută situația politică a țării sau comentează evenimente importante redate în buletinele de știri: „Pe mine ce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
desființează. A început să crească în fiecare zi prețul la benzină cu 1.000 de lei” (cadru didactic). Liderii comunității admit că integrarea presupune unele efecte negative însă sunt așteptate, pe termen lung, schimbări pozitive în viața comunității. Faptul că sătenii își exprimă îngrijorarea se datorează, în opinia liderilor, informării precare sau incorecte cu privire la integrare. Este adevărat că traiul zilnic va fi afectat de reguli stricte sau de creșterea prețurilor, însă dezavantajele vor fi compensate de finanțarea unor proiecte de investiții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de muls electric, n-o să-ți preia laptele, se discută... își fac gânduri la ce se lovesc ei. O să se scumpească costurile din agricultură, în condițiile impuse de UE, calitatea laptelui, una, alta.” Cauza deficitului de informare este localizată de către săteni în neadecvarea mesajelor transmise prin mass-media la nevoile satului. Programele derulate pe tema integrării nu reușit să răspundă întrebărilor și temerilor exprimate de localnici. Informația prezentată într-un limbaj inaccesibil sau lipsa exemplelor concrete despre modul în care vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pe tema integrării nu reușit să răspundă întrebărilor și temerilor exprimate de localnici. Informația prezentată într-un limbaj inaccesibil sau lipsa exemplelor concrete despre modul în care vor fi integrate noile reguli europene sunt parte a nemulțumirilor menționate deopotrivă de săteni și autorități. Caseta 3. Grup de săteni despre procesul integrării „Nu că nu ar vrea să lucreze pământul, dar dacă le cer șcei de la UEȚ să pună o sămânță selecționată, el nu știe cum să o pună. Ce să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
întrebărilor și temerilor exprimate de localnici. Informația prezentată într-un limbaj inaccesibil sau lipsa exemplelor concrete despre modul în care vor fi integrate noile reguli europene sunt parte a nemulțumirilor menționate deopotrivă de săteni și autorități. Caseta 3. Grup de săteni despre procesul integrării „Nu că nu ar vrea să lucreze pământul, dar dacă le cer șcei de la UEȚ să pună o sămânță selecționată, el nu știe cum să o pună. Ce să facă? Își scoate cheltuielile? S-o recolteze, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mine merg aiurea. Îți plătești impozitul, dai statului, că și statul îți dă ție. Eu plătesc banii către stat, sunt la zi cu toate datoriile. Aș vrea să intrăm în UE, să mergem organizat” (preot). Este interesant însă că, deși sătenii sau liderii locali au făcut în dese rânduri referire la corupție ca o problemă gravă, ea este privită ca o realitate mai degrabă îndepărtată Nu a fost menționat nici un caz concret la nivelul localității: „Cum să nu fie corupție la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Chițu Satul Ațintiș. O comunitate ardelenească ancorată între tradițional și modern Acest capitol prezintă o comunitate ardelenească multireligioasă: satul Ațintiș din Județul Mureș. Veți descoperi aspecte factuale legate de infrastructura și potențialul de dezvoltare al satului, dar și percepții ale săteanului din Ațintiș asupra unor dimensiuni sociale și viitoarea integrare a României în Uniunea Europeană. Veți descoperi un sat de crescători de animale, care a menținut moduri străvechi de întrajutorare la nivelul comunității și o comună pentru care diversitatea etnică sau religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nivelul comunității și o comună pentru care diversitatea etnică sau religioasă nu reprezintă o problemă. Periplul nostru în satul Ațintiș a cunoscut patru vizite succesive în decursul anului 2005, timp în care am reușit să aflăm câte ceva despre loc și săteni, din cele aproximativ 130 de interviuri individuale și de grup, dar și prin intermediul observației noastre participative și al discuțiilor neînregistrate. De fiecare dată, drumul către satul Ațintiș a fost o peripeție, pentru că accesul în sat se realizează greu, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiind ales în cadrul studiului nostru ca tip de sat cu minorități religioase, conform tipologiei lui Sandu Dumitru. În Ațintiș, Botez și Sâniacob populația majoritară este română, în timp ce Iștihaza și Cecălaca sunt sate de maghiari (vezi și tabelul 1). Din spusele sătenilor, românii și maghiarii conviețuiesc în pace, neexistând conflicte în nici unul dintre satele comunei. În satul Ațintiș, 81,8% din populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați și baptiști. În sat există o biserică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
31 0 0 7 0 0 0 Sursa: Recensământul populației și locuințelor, 2002; Comisia Județeană de Statistică - Mureș. Foto 1. Biserica ortodoxă din satul Ațintiș. Peste drum se poate vedea turla bisericii greco-catolice Infrastructura satului Posibilități de transport sau „legăturile sătenilor cu lumea” Satul Ațintiș este amplasat la 5 kilometri de Luduș, singurul mijloc de transport până acolo fiind un autobuz care pleacă la Luduș dimineața la ora 8,00 și se întoarce în sat la ora 16,00. Există de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se întoarce în sat la ora 16,00. Există de asemenea un autobuz special numai pentru copiii din sat care învață la Luduș. Ludușul, aflat pe drumurile DN15 și E60 - Cluj Napoca-Târgu Mureș - reprezintă prin urmare punctul de legătură al sătenilor cu celelalte orașe din județ. Orașul se află la 44 de kilometri de reședința județului, Târgu Mureș, la 25 de kilometri de Câmpia Turzii (județul Cluj) și la 64 kilometri de Cluj-Napoca. Ludușul are stație feroviară și o serie de microbuze
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
kilometri de Cluj-Napoca. Ludușul are stație feroviară și o serie de microbuze spre orașele din jur, însă frecvența curselor nu este mare, astfel că mulți dintre locuitori trebuie să apeleze și la mașini de ocazie sau alte mijloace de transport. Sătenii își amintesc cu nostalgie de perioada comunistă, când naveta către Luduș era intensă, și autobuzele plecau zilnic pline cu muncitori. Acum oferta de muncă în oraș este mult redusă. Șoseaua principală a satului, care face legătura Ațintiș-Luduș este asfaltată și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din sat sunt racortade la rețeaua de gaz și electricitate, cei văduviți fiind locuitorii de la marginea satului, dinspre pădure. Există de asemenea iluminat stradal în aproape tot satul. Costul consumului de lumină sau gaze în cadrul gospodăriei este mare în raport cu veniturile sătenilor. Astfel, mulți săteni folosesc încă lemne, chiar dacă sunt conectați la conducta de gaz sau limitează consumul la strictul necesar: fac căldură doar în dormitor. Și consumul de electricitate este chibzuit, chiar și în cazul folosirii aparaturii electrocasnice precum televizorul, radioul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
racortade la rețeaua de gaz și electricitate, cei văduviți fiind locuitorii de la marginea satului, dinspre pădure. Există de asemenea iluminat stradal în aproape tot satul. Costul consumului de lumină sau gaze în cadrul gospodăriei este mare în raport cu veniturile sătenilor. Astfel, mulți săteni folosesc încă lemne, chiar dacă sunt conectați la conducta de gaz sau limitează consumul la strictul necesar: fac căldură doar în dormitor. Și consumul de electricitate este chibzuit, chiar și în cazul folosirii aparaturii electrocasnice precum televizorul, radioul etc. Satul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bazat pe căderea liberă. Captarea izvorului s-a făcut înainte de 1990, iar unele îmbunătățiri ale sistemului după. Acest izvor este insuficient; drept urmare, apa la cișmele curge numai câteva ore pe zi. În rest, oamenii folosesc fântânile din gospodărie. Câțiva dintre sătenii mai înstăriți (12,8% dintre locuințele din sat) au apă potabilă și baie în locuință pe baza unui sistem propriu de pompare a apei din fântâna gospodăriei. Câteva locuințe au și centrală termică proprie (tabelul 3). Tabelul 3. Dotările locuințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aproximări, există în jur de 80-100 de telefoane mobile în sat; acoperirea rețelei este deficitară însă în unele zone ale acestuia. Din toamna anului 2004 a fost introdus și cablul TV, existând aproximativ o sută de abonamente. Odată cu introducerea cablului, sătenii și-au schimbat opțiunile dinspre TVR spre celelalte posturi. Există gospodării în sat care nu și-au permis instalarea cablului sau costul abonamentului și care nu au decât opțiunea urmăririi programelor televiziunii naționale. În ceea ce privește existența computerelor în sat, prin aproximări
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
afirmă unul dintre întreprinzătorii satului (caseta 1). Există, pe de-o parte, magazinul și barul care aparține fostei cooperative de consum AGROCOOP, acum privatizate, dar rămase în aceeași stare de nemodernizare ca și înainte. Pe de altă parte, inițiativa unui sătean care include un magazin și un bar în Ațintiș. Lichiditățile oamenilor pentru a cumpăra de la magazin sunt reduse, astfel că se cumpără produse și pe datorie, până la primirea pensiei. Barurile, în schimb, au destui mușterii ca în orice sat românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sens opus, urban-rural, oamenii retrăgându-se la țară ca soluție pentru un trai mai ieftin. Există doar câțiva salariați în sat (așa cum vom vedea mai jos, care combină agricultura cu munca salariată. În ceea ce privește spiritul antreprenorial, există doar câteva exemple de săteni care au o fermă de animale, dețin mai mult pământ sau au deschis un SRL în sat. Lipsa banilor, în primul rând, dar și neîncrederea în asocierea cu alți săteni, neștiința sau teama de împrumuturi și aplicare pentru obținerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
munca salariată. În ceea ce privește spiritul antreprenorial, există doar câteva exemple de săteni care au o fermă de animale, dețin mai mult pământ sau au deschis un SRL în sat. Lipsa banilor, în primul rând, dar și neîncrederea în asocierea cu alți săteni, neștiința sau teama de împrumuturi și aplicare pentru obținerea unor resurse parțial sau total nerambursabile oferite de proiectele europene sunt câteva dintre motivațiile oferite de către cei intervievați. În general, suprafețele de pământ afșate în proprietate sunt mici: 2-5 hectare, existând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a terenurilor porumb și grâu, dar și orz, orzoaică, sfeclă de zahăr, cartofi sau furaje. Plantele tehnice (sfecla de zahăr, tutunul, cânepa) dau rezultate extraordinare - declară o parte dintre autorități - și ar putea reprezenta o investiție rentabilă. Totuși, după ’90, sătenii s-au dovedit a fi neîncrezători în astfel de culturi, evitându-le aproape complet. În CAP-urile de dinainte de 1989, cele mai mari suprafețe de teren erau cultivate cu plante tehnice, iar fabrica de prelucrare a sfeclei de zahăr din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
utilaje, despre devastarea fostului CAP sau despre lipsa subvenționării agriculturii. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 2. Câteva exemple de costuri și de profituri obținute în și din agricultură „Plata muncii la sapă? 200-250.000 pe zi, plus mâncarea la amiază, țigările” (sătean). „Dacă raportezi prețurile cerealelor la prețul motorinei, benzinei, sămânței, erbicidelor - foarte mare diferență... Motorina e 32.000 litrul” (sătean). „Lucrările te costă 1.680.000 pentru un hectar de porumb, iar porumbul se vinde cu 30.000 pe litră (15
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și de profituri obținute în și din agricultură „Plata muncii la sapă? 200-250.000 pe zi, plus mâncarea la amiază, țigările” (sătean). „Dacă raportezi prețurile cerealelor la prețul motorinei, benzinei, sămânței, erbicidelor - foarte mare diferență... Motorina e 32.000 litrul” (sătean). „Lucrările te costă 1.680.000 pentru un hectar de porumb, iar porumbul se vinde cu 30.000 pe litră (15 kile)” (pensionar). „Țăranul e pe ultimul loc. Să ne gândim cât este de subvenționată agricultura în alte țări. E
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]