3,569 matches
-
medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică, formație de fluierași. BREZOI. - m. i.: monumentul eroilor din primul război mondial dedicat eroilor de pe Întreaga Vale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vatră folclorică, formație laureată de dansuri populare, meșteri În arta cioplirii lemnului - sat Șerbănești; - festivalul „Hora costumelor” - parada costumelor populare În luna aprilie; - festivalul „Brîul de aur”, luna septembrie, o trecere În revistă a formațiilor de dans din județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe gât, am așteptat, cu sufletul la gură, premiera la HBO a filmului, multpremiat și aclamat în cor de critică, semnat de domnul Corneliu Porumboiu. Eram pregătit, montat de corul cvasiunanim de laude și stârnit de comentariile ditirambice din presa sătească de specialitate (din "satul global" adică), pentru o experiență estetică răscolitoare, care să-mi revigoreze credința în cinematografia românească, cam debilă, cu ridicole complexe de superioritate și cu onoarea destul de șifonată. Polițist, adjectiv, pelicula în cauză, ne-a fost prezentată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
e și firesc într-o lume a diversității inepuizabile, cu panseuri juvenile, cu alcătuiri mai școlărești, cu pagini înduioșătoare de adolescență întârziată. Cartea tipărită nu păstrează, din nefericire, floricelele presate sau desenate timid pe colțul scrisoricii câteunei activiste de organizație sătească, tot așa cum ignoră scriitura apăsată și fermă a vreunei ministrese omnipotente. În sine, această colecție de autobiografii, de schițe de program politic, de analize subtile sau de self marketing sunt extrem de interesante. Eu nu le-am citit din perspectiva unei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
formă de dependență decât mai târziu, prin intermediul regalită ții maghiare și poloneze, practică adusă din apus de regii francezi ai Ungariei, dar care ră mâne străină românilor. Feudalizarea societății românești comportă particularități și practici reieșite din structura social-economică a obștii sătești teritoriale, în care se infiltrează elemente din obștea marcă germană și zadruga slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare a obștilor sătești, pe care le numim celule latinofone, și a Romaniilor populare spre țări, ca forme incipiente de organizare. Perioada de discontinuitate barbară, combinată cu agresivitatea statului de imitație al bulgarilor, suprapuși slavilor și populației romanizate de la sudul Dunării, va da un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
își rezolvă problemele lor, cel puțin pe cele confesionale, de cult care, oricât de simplificat ar fi fost, avea nevoie de cărți și de preoți. Barbarii pentru Imperiu , romani pentru ei înșiși, românii vechi își continuă existența modestă în comunități sătești, în care, treptat, dar sigur, sunt asimilate elemente disparate ale stepei care, după dezastrele suferite, nu se mai întorc în stepele de pornire sau nu sunt acceptate în Imperiu. Obștea românească veche are capacitatea de a exista prin sine, își
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un șanț simplu - fossatum -, intrate târziu în atenția cancelariilor domnești, au patina vremii, un aer vetust care le conferă autenticitate și tradiție. Elementul de vechime pentru comunitățile gentilice de pe teritoriul românesc, alcătuite în celule latinofone ale românovlahilor, identice cu obștea sătească, îl constituie tocmai apelativul sat, care vine din latinescul fossatum, trecut prin forma veche a primelor texte religioase maramureșene - fsat -, dând forma folosită și astăzi, sat. Fsat-ul era, după cum îl arată și numele, o incintă apărată de un șanț, apoi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ajutorul locuitorilor care nu sunt neapă rat în stare de dependență față de o putere locală, chiar dacă contribuie la lucrările de fortificație, doar că necesitățile de apărare îi îndeamnă să colaboreze cu această putere care poate fi un mijlocitor între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poate fi un mijlocitor între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
satelor, nu a avut un act de proprietate, prin care să probeze un drept exclusiv asupra unei suprafețe de pământ. Pe tot teritoriul locuit de români a existat, înainte de formarea statelor feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
domnești (sec. XIV - XVI), acumulau, prin cumpărare, satele rămase libere, aducând în stare de dependență - vecinie sau rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști sătești, au fost aservite mănăstirilor sau boierilor, având obligații în produse - zeciuiala - și în muncă - claca - către stăpânii lor, fiind scoase din domeniul domnesc. Cele rămase în domeniul domnesc sunt supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc. Țăranii dependenți din zona de munte, care pă strau vie în memoria lor libertatea deplină din obștea sătească neaservită din ocoale sau braniști domnești și care erau cei ce obținuseră terenurile de hrană printr-un efort îndelungat, s-au manifestat, în unele cazuri, ca proprietari deplini, vânzând locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au vândut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor construindu-se biblioteci populare. Lucrurile au evoluat tot mai mult, organizându-se o serie de cursuri de consultanță economică în funcție de cooperațiile existente. Se votează în 1901 și o lege a mișcării cooperatiste, care vizează organizarea de magazine de aprovizionare sătești. Gradul de dezvoltare al acestora ajunge atât de mare, încât se fac cunoscute și pe piața externă. Pentru susținerea activității acestor cooperații și pentru dezvoltarea agriculturii s-au promulgat o serie de legi. Vizita lui George Radu în Finlanda l-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
căzut în mână mai târziu, mult după momentul evocat în text. Am citit de mic, de la 6 ani. În copilărie, visul cărții perfecte are conotații puternic premonitorii, anticipative: afli despre cărți și autori pe care nu-i găsești în biblioteca sătească, nu-i găsești nici în librărie, și începi să-ți imaginezi că în aceste cărți se găsește aurul distilat pe care-l cauți. Textul care dezleagă toate textele. Cărțile erau marea poartă spre lume, spre cunoaștere. Nu exista, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
interacțiunii lor au mers de la ignorare reciprocă și non-beligeranță în cel mai bun caz ("boicotul istoriei" de care a vorbit Blaga la un moment dat, nu era chiar o prostie, țăranul român trăind anistoric), până la crâncene episoade de război civil sătesc. Relatări despre colhozuri înființate dimineața, de formă și sub amenințarea armelor, și desfăcute noaptea, după ce securiștii și activiștii plecau, sunt dintre cele mai benigne. Restul, sălbăticia împotrivirii din satele Dobrogei, bunăoară, sau de prin preajma Clujului cu activiști decapitați și înfipți
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu se găsesc niciodată în stare pură, societatea românescă era încadrată, cu maximă atenție, de altfel, în această categorie a culturilor rușinii. Părea cel puțin statistic adevărat și evident că eram, la instalarea comunismului, o cultură rurală, cu o populație sătească covârșitor majoritară, asemănătoare în mai mare măsură celei rusești, albaneze, bulgărești, sârbești, decât celei maghiare, cehe etc. Nu insist, sugestiile eseului lui Ioan Pânzaru, care cred că ar trebui republicat, prezintă cel puțin avantajul că situează fenomenul românesc în familia
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
precedat lui 1989. Deși moldovenii puteau, pe drept, să se plângă că suferiseră din cauza lipsei de dezvoltare, de fapt, privind comparativ, "stagnarea" a fost benefică, deoarece ea a păstrat intacte satele naturale și a păstrat legăturile sociale dintre membrii comunităților sătești. Am urmărit evenimentele descrise de presă și televiziune și am comunicat cu colegii mei din România pe cât posibil. Cred că, la fel ca majoritatea celorlalți, am fost absolut uimit de imaginile transmise de la București după ce regimul a început să se
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în trecutul feudal rural, precomunist. Întorsăturile politicoase de frază par uneori greșite, ca fiind fie obiceiuri sătești, fie tabieturi aristocrate, iar mulți tineri din mediul urban par a fi gata să se dispenseze de ele. În plus, pe plan internațional există o puternică percepție conform căreia cultura românească este o cultură populară, nu una înaltă. Această problemă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Știrbey; (k) publicații științifice; (l) publicațiile din fondul Vasile Adamachi. În ultima perioadă bugetară, Academia a decernat premii în valoare de 55.291 de franci; a achiziționat lucrări de 31.052 de franci; a publicat de 82.819 franci; școlilor sătești li s-au donat cărți în valoare de 12.112 franci; cheltuielile pentru dicționar au fost de 57.500 de franci. Capitalul Academiei atinge 17.000.000 de franci. Biblioteca posedă 150.000 de volume; 10.130 de stampe; 6
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
atât de puternică, de înțeleaptă și de savantă. Tot ce vine de la centrul luminos, el acceptă și preferă fără greutate propriilor concepții. În fața acestei înțelepciuni, mica muză populară se retrage. Nu îndrăznește să sufle. Cea dintâi i se impune celei sătești, o face să tacă sau chiar să-i cânte cântecele. Astfel se face că l-am văzut pe Béranger, în forma sa elegantă și nobil clasică, devenind șansonierul național, cucerind tot poporul, înlocuind vechile cântece din sate, până la melodiile străvechi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și oricum, nu scriu aici despre el, ci cumva despre „apărătorii“ lui isterici. Întâi să vă spun că una dintre primele amintiri pe care le am legate de asta e Viața lui Mihai Eminescu, de George Călinescu. Vânzătorul de la magazinul sătesc o convinsese pe bunică-mea că, dacă vrea să cumpere gaz sau ulei - nu mai țin minte exact ce, oricum un produs care „nu se găsea“ -, trebuie neapărat să scoată bani și pentru cartea lui Călinescu. Evident, mi-am închipuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei bănci populare și a obștei agricole sătești, a găsit un larg ecou în rândul țăranilor. Ca și în alte părți din țară, intelectualii satelor din comună și-au adus un aport deosebit în această direcție. Inițiativa înființării băncii populare de credite a aparținut învățătorului Ioan Alexandrescu, directorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ioan Cuza cu sediul în satul Lupeni, din centrul Hudeștilor. Inițial din consiliul de conducere al băncii populare au făcut parte Ioan Alexandrescu, Ion Cozmolici, Th. Antochi, preotul Dumitriu și alții. In aceeași perioadă a luat ființă și obștea agricolă sătească condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în 1910, conducătorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]