2,190 matches
-
ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos, conform stereotipului), ci să fie, pur și simplu, un om bogat sau norocos, indiferent de identitatea sa etnică. Iată cum sună unele superstiții din Moldova și Bucovina : „Multă băgare de samă se dă străinilor cari vor intra Întâi În ogradă [În ajunul Crăciunului]” <endnote id="(491, p. 281)"/>, „Cum ți-a fi musafirul de ziua de Sf. Vasile [= 1 ianuarie], bogat ori sărac, așa vei fi cu Îndestulare ori cu lipsă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Domnule Călin, Trimit cele 4 pagini promise. Le trimit mai mult pentru că leam promis. Pentru că ți le-am promis D tale. Căci de la revista Ateneu, în sine luată, nu m-am așteptat niciodată la prea mult... Spun asta pentru că, bag samă, extrasul meu nu se prea potrivește cu o a 75-a (da?) aniversare a scriitorului. în el însuși luat, Radu Tudoran este îndeajuns de onorabil și poate ar fi meritat un medalion encomion pentru o asemenea ocazie. în timp ce eu l-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sa nr.10.624/iunie 1877, trimisă tuturor prefecturilor interesate: „(...) Pentru siguranța Armatelor ruse și române se simte necesitatea ca autoritățile Administrative și Polițienești să esercite o priveghere neadormită asupra indivizilor de naționalitate străină aflători În țară și mai cu samă acelor care nu au nici o ocupațiune”. Prefectul mai recomanda „...a se observa indivizii fără căpătâiu și a se aresta și preda Parchetului cându sar găsi prin locurile unde sunt așezate armatele”. Ca niciodată, chiar și autoritățile militare de ambele nații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
slugi că boierul le-a spus să arunce tacâmurile vechi în râpa de lângă grădina publică, care o desparte de grădina boierească. știam că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o întelegi? Una din două." Cred că Ada noastră e dezlegătorul din textul lui Paler. Hieroglifele au acum frunți senine fiindcă Actrița le-a domesticit și toate sensurile vieții și morții, norului și cucului cântând, stau aliniate frumos și dau samă de prăpăstiile neînțelesului. Departe de stihiile care-i macină pe cei care nu vor să vadă suflet și miez, Ada și-a așternut culcuș cald de cuvânt în sufletele noastre și din cînd în cînd își înfoaie tandră gîndurile peste
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Popescu, care mult au pătimit cu redactarea nesfârșitelor variante. (c) RADU COCEA, ALEXANDRU COCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Lilianei cea care a crezut, ma ajutat, și a suferit alături de mine Predoslovie " Fraților cetitori, să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte"... Și, să nu gândiți că sunt basne... fost-au scrise în inima mea... au poate, pe ici pe colo, să fi greșit condeiul meu... ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Deci, cine le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pentru toate câte le-am scris: bune și rele; adevărate și scornite; m-am încumetat să izvodesc cu mândrie o frântură de epopee din blagoslovita domnie a lui Ștefan al tuturor românilor. "Fraților cetitori! Să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte", ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Și să nu gândiți că sunt basne, că fost-au scrise în inima mea." R.C. A.C. PROLOG GOLGOTA VALEA ALBĂ iulie 1476 "...Și moldovenii obosiți și neviindu-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce-am bătut caii atuncea!... Ce i-am mai bătut!... Aiasta ni-i soarta, Gheorghiță, oftează Toader cu resemnare. Gheorghiță își șterge sudoarea și îngână răgușit, căutându-i ochii: Da' poate c-om scăpa... 'Mnetale ce zâci, scăpăm?! De bună samă, Gheorghiță. Cu voia lui Dumnezău... Cum ne-o hi scris... La ce m-aș întreba ce-a hi? Iaca! Nu mă-ntreb! Poți să te dai și-n cur și-n cap: Ce ți-i scris, în frunte ți-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Iată, ne iubește și pe noi cineva, spune Ștefan cu recunoștință. E un mare cărturar, o conștiință a veacului nostru, îl cunosc, spune Stanciu. Când am fost la Cracovia, mi-am notat cuvântul lui, spune Tăutu. Ascultați: "...Mateiaș, trăgând pe sama sa toată măreția acestui triumf și, cu neobrăzata sa deșertăciune, atribuindu-și sieși meritele altuia, nu s-a rușinat, cu trufașa lui mândrie, să se fălească către regii și principii Pământului că "oamenii săi, sub hatmanul său Ștefan" palatinul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-ncleie musca ce trage la miere? Văzut! Ei, așa să faci și tu! Încarci două chervane cu marfă scumpă, la vedere. Ascunzi sub coviltir oșteni zdraveni cu sabie sub caftanul de negustor. Bați șleaurile negustorești, zi și noapte mai cu samă noaptea. Tâlharii vor trage la miere și vor mușca momeala... Fantastic! strigă Mihail în culmea admirației rupând-o la goană spre împlinirea poruncii. Îi belesc! Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cale; avem multe de dezlegat. Ne-o blagoslovit Dumnezeu drăguțu' cu răgazul aista. Să nu ne culcăm pe-o ureche, ci, cu mai multă tărie, să înfiripăm oastea, cetățile, ca să-i primim cu tot "ighemoniconul" cuvenit unor așa oaspeți de samă; să nu facem de râs mult lăudata "ospeție moldovenească". Aferim! Cataroaia să-i... se repede Mihail, dar Ștefan îl sâsâie: Zât!! Să întărim straja de margine pe Nistru! Radu Gangur, ochii și urechile mele să fii! Știți cum dau tatarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
te vedem în faptă! Îți dau o săptămână... Apoi, ne tăiem în săbii. Bagă de seamă! N-am fiu! N-am decât oștean. De nu te aperi, te crestez fără milă! Ai auzit?! Și... și Măria ta să bage de samă! Nici eu n-am tată! Ștefan izbucnește în hohote de râs, mulțumit: Așa te vreau, fiule! Cutezător! Dar nu nesăbuit! Să nu uiți însă că pentru un domn ascuțișul sabiei n-ajunge; ascuțișul minții e și mai de folos. Învață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
leșesc îl înfrânge pe Iliaș și-și răzbună mama, arzându-i lumina ochilor cu fierul înroșit tortură de la bizantini învățată. Iliaș, cu ochii scurși, a orbecăit ani și ani pipăind zidurile Sucevei, blestemând de ură neputincioasă, până și-a făcut sama aruncându-se din turnul cel mai înalt al Cetății. Ștefan, ajuns Vodă, dădea acatiste peste acatiste "pentru iertarea păcatelor", doar-doar o potoli mânia Cerească și ardoarea stafiei "iubitului frate Iliaș" ce-i bântuia nemilos, nopțile... Nu s-a liniștit decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu gânduri rău prevestitoare... Da' Isaia nu mai vine, bre? Să jurăm ce avem de jurat și să plecăm pe la cășile noastre, insistă Cupcici. Negrilă schimbă vorba, pentru că îi păcănea în urechi cuvântul: "Salcie! Salcie! Salcie!"... Voi ați băgat de samă? Lui Vodă îi pică mucu' după fătuca Radului Vodă... Băgat, zâmbește răutăcios Alexa, făcând nerușinat cu ochiul. Se șoptește că diavolița i-a făcut cu ulcica de l-a scos din minți; și doar Vodă-i geambaș de muieri. Semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
careva netârnosit? se spovedește Negrilă. A mea, odată, când m-o aflat, era să-mi scoată ochii. Bine că nu ți-a tăiat-o în somn, îl batjocorește Alexa. Toți râd, dar fiecare avea musca sa pe căciulă. De bună samă a ieșit cu scântei, de-a surghiunit-o Vodă pe fătucă la bolnița mănăstirii Neamțului. Ce-or fi găsind muierile la el, se întreabă Cupcici scobindu-se în nas, de unde scoate un muc pe care îl face cocoloș între degete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ton sever. Nici nu se va lumina de ziuă și Cârpă aista va fi la picioarele lui Vodă: "Iertare Măria ta! Nu eu! Ei! Ei!..." Alexa se pleacă, înghite în sec, îngână ușurat: Mulțămesc boier Isaia... Nu mi-am dat sama... Să-l ierte Dumnezău... Și... și să ne ierte și pe noi... Dracu' l-a pus să se bage?! Nu se știa că-i năvleg?! Cu mâna lui și-a făcut-o. Destulă vorbărie! replică Isaia. Să trecem la faptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
această puzderie de omenire și dobitoace cere apă, hrană, nutreț, cere somn, umbră, odihnă, cere drumuri, poduri, corturi, câte încă... O să mă grijesc, în cale, să le dau de toate, izbucnește el în hohote sarcastice de râs. Așa oaspeți de samă trebuie cinstiți cum se cuvine: moldovenește! Și, dacă se stârnește și vreo binecuvântată de boleșniță, dă Doamne bine! Ești nemaipomenit, spune Stanciu. Povestea cu mâța chiar e adevărată! Gherasim, sfârșit, se lasă ușurel într-un jilț: Mă iartă, Doamne... Stai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se retrage în fugă. Ștefan se reculege câteva clipe, apoi, stăpân pe sine, cu hotărâre, cu patimă: Începem cu Hoarda de aur! Trebuie să le facem de petrecanie, repede și degrabă! Apoi, ca un vifor, spre Dunăre! Avem oaspeți de samă!... Șendreo! Poruncă, Doamne! Alegi două mii de viteji, tot unu și unu'! Vă îngropați în mal la Oblucița Dunării. Zăboviți trecerea turcilor prin vad, până mântuim cu tătărâmea! Nu s-ar putea mai... Mai mulți?! De unde?! Zece mii mari și lați suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a fi să mă întorc în Scaunul de la Suceava, să vii cu straița doldora de buruieni: o să ai ce obloji răni mai vechi, răni mai noi... O să poruncesc să sune trompeții la porțile Cetății ca pentru oaspeții cei mai de samă... Ștefan tace câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru tot... Ce-aș putea să-ți dăruiesc? Ai trebuință de atâtea... Mulțămesc Măriei tale... Ce să-mi dăruiești? Mi-o dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
caută ochii ca să-i ghicească gândul: Ce vrei să faci? Ștefan bea apă din ulcior, își toarnă în palme și-și spală fața. "Slobozește Doamne pre robul tău, că ochii mei văzură lumina", spune Ștefan molcom împăcat cu sine. "Ia sama ca lumina ce crezi că-i în tine să nu fie întuneric"... Ce vrei să faci? Ștefan își șterge fața cu o cârpă albă pregătită pentru oblojeală: Nu cumva ai vreo pereche de opinci? Cu cât mai ponosite, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Avem un altar de ridicat... Răsucește dalta pe-o parte, pe alta... Râde: "Măcar că-i știrbă... Greu-greu... Merge și așa!... Să fim noi sănătoși... Haide!... Să muncim!!"... Buciumă... Ciocârlia cu trilul ei, înalță un imn soarelui ce răsare... ADDENDA "O Samă de Cuvinte" Mărturie despre cel ce a fost și este și astăzi poate "cel mai Mare Român" "...Suntem din toată inima pregătiți întru totul, având de gând să ne batem pentru Creștinătate din toate puterile. Dar împreună cu ceilalți preaputernici regi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de meșteșugul lui Ștefan Vodă..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Să nu cutezați a-mi dea mie meritul biruinței, că n-oi fi vreun arhanghel focos pogorât din Ceruri... Acolo Sus, cineva ne iubește îl știu eu. Dar mai cu samă voi, moldovenii... Moldova toată! Vouă! Voi ați dus greul! Sunt mândru de voi, moldovenii mei! Vitejii mei!" Ștefan Vodă către "moldovenii lui" * " Dacă noi vom avea în mână Moldova, vom putea înainta liber în toate părțile lumii." Sultanul Baiazid al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
269 15 "Vin tatarii ! Vin turcii !" 273 16 Noaptea întrebărilor... "Neînfrântul" 287 17 La mănăstire, Maria !? 302 18 Paharul de "Cale Albă". Te blestem !! 305 EPILOG 319 ÎNVIEREA iulie 1476 319 C. VALEA ALBĂ. ISPĂȘIREA. BUCIUMĂ!!! 321 ADDENDA 341 "O Samă de Cuvinte" Mărturie despre cel ce a fost și este și astăzi poate "cel mai Mare Român" 341 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
11, Discursul inaugural al rectorului pentru anul școlar 1922 - 1923, Dr. Eugen Botezat, Profesor la Facultatea de Filosofie, Editura Universității, Cernăuți, 1922; Iaugurarea solemnă a anului de studii 1923 - 1924 la 24 octomvrie 1923, Editura Universității, Cernăuți, 1923; Dare de samă a Prorectorului Dr. Valerian Șesan, asupra anului de studii 1923 - 1924 întocmită în baza rapoartelor primite de la decanatul facultăților, Editura Universității, Cernăuți, 1924; Anuarul Universității „Regele Carol II” din Cernăuți pe anii de studii 1933/1934...; Anuarul Universității „Regele Carol
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
învățat și bun, dar în același timp spunea: „Ca om, avea și acest mitropolit slăbiciunile sale. Cel mai mare cusur de care n-a scăpat până la moarte a fost că era prea tare în mrejele Partidului Liberal, căruia de bună samă avea să mulțămească alegerea sa de mitropolit. De aceea a fost atacat, dar și pe nedrept, atât prin presă cât și prin adunări publice, precum și-n adunări eparhiale de membrii altor partide”. Implicarea în politică nu era ceva ieșit din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]