2,488 matches
-
albastre Zugrăvi-vor a lor cale spre imperiile voastre, Fluvii cu de pavezi valuri înspre Roma curgători. "De pe Alpi ce stau de-asupra norilor cu fruntea ninsă, De prin bolți de codru verde, de prin stâncile suspinse, Pe a pavezelor sănii coborî-vor în șivoiu; Cu cenușa pocăinței și-a împlea pământul fruntea, Cu cenușa Romei voastre - moarte legioane, - punte Peste râuri. Și nimica nu se v-alege din voi. Veți ajunge ca-n tâmpire, în sclavie, degradare. Pas cu pas
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Țara Leșască. Și acolo a murit” - cum ne spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”. Ai uitat sau ai ocolit ceea ce a avut de suferit până în Țara Leșască. N-am uitat: “Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul negru, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări, și sudălmi, de audze cu urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat... au poftit puțintel lapte să mănânci. Iar femeia gazda i-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
casă, Caloriferul arde, dar nu îl simt, A fost rece prea mult timp. Frigul bate acum la ușă, Nu îi deschid, dar intră oricum Și vrea să mă aibă prizoniera lui, Să deger. Dar să își pună pofta în cui. Sania o iau din pod, O scutur de praf și o pun pe zăpadă. E atât de moale și de caldă, Mă simt un înger zburând pe ea. Crăciunul se apropie și îl ador, Chiar dacă iarna nu o mai măsor, Tot
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
prin dulap, căci rămăseseră câteva haine de la nepoți. Îl împachetă frumos și îl puse sub brad. Nu mai stătu nici ea mult și se întinse lângă băiat și adormi. În tot acest timp, Moșul, împreună cu spiridușii, porniră prin lume cu sania trasă de reni, să împartă daruri la copii. Nu întâmplător, ei văzură și auziră totul despre acest copil. Când ajunseră deasupra casei lor, Moșul îi șopti lui Rodolf: - Să oprești pe acoperișul acela! Acolo stă un copil foarte cuminte. De
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
era deprins mai puțin cu iuțeala zborului. Singurul lucru mai greu a fost pentru înfricoșații măgărari vederea turnului de argint și a zeilor în veșmânt argintiu. Și mai ales când trebuind să înjghebe, după planul lui Auta, un fel de sanie uriașă, văzură cum tăiau zeii, în marginea lanului unde era pădurea, copaci uriași numai cu o limbă de văpaie străvezie, mulți erau gata să-și piardă cunoștința. Din pădure se aduseră ierburi lungi din care localnicii își făceau poduri peste
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mulți erau gata să-și piardă cunoștința. Din pădure se aduseră ierburi lungi din care localnicii își făceau poduri peste ape; din ele, măgărarii împletiră frânghii cât piciorul elefantului. După o zi și o noapte de muncă, totul era gata. Sania fu împinsă până lângă turn. Cârmaciul intră singur în el și Auta văzu cum din mijlocul acestuia se lăsară două picioare puternice de o parte și de alta a săniei și cum turnul începu să se încline lin scurtîndu-și aceste
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o zi și o noapte de muncă, totul era gata. Sania fu împinsă până lângă turn. Cârmaciul intră singur în el și Auta văzu cum din mijlocul acestuia se lăsară două picioare puternice de o parte și de alta a săniei și cum turnul începu să se încline lin scurtîndu-și aceste picioare, până când se așeză ușor, culcat în lung, pe sania uriașă. Prin grâu și ierburi, pe nisip ori pe drumuri pietroase, nesfârșitul convoi de măgari izbuti în sfârșit să aducă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
el și Auta văzu cum din mijlocul acestuia se lăsară două picioare puternice de o parte și de alta a săniei și cum turnul începu să se încline lin scurtîndu-și aceste picioare, până când se așeză ușor, culcat în lung, pe sania uriașă. Prin grâu și ierburi, pe nisip ori pe drumuri pietroase, nesfârșitul convoi de măgari izbuti în sfârșit să aducă marea luntre pe țărmul mării. Și numai iscusința cârmaciului luntrei cerești și iscusința cârmaciului corăbiei mărilor pământene izbutiră să împiedice
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vreme, până când Nefert îl luă de mână, chemîndu-l să meargă mai departe. Intrară pe o stradă largă, între case înalte cu ziduri de piatră. De pe altă stradă venea un șir lung de robi și de asini, trăgând pe tălpi de sanie lespezi uriașe, netede, de piatră albă. Cei trei așteptară trecerea caravanei, apoi merseră mai departe. De pe o ulicioară cotiră niște soldați, cu un sutaș în frunte. Auta îi urmări tăcut. Și străinul băgase ceva de seamă, și întrebă acum: - Auta
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-le mai departe. - N-a mai rămas mult, zise cârmaciul. I-am spus că aștept niște prieteni și apoi o să plecăm cu toții spre miazăzi și i-am arătat luntrea aceasta. M-a întrebat de ce n-are roți, nici tălpi de sanie pentru nisip, și i-am spus că merge și așa. Atunci a ghicit că e o corabie fermecată, și când am văzut așa, nu mi-a mai fost frică să-i spun că vom zbura prin aer. Și atunci mi-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zicând că ei vor urca locuința zeilor pe turnul de piatră. Și o urcară. Acum se mirau străinii de nebănuitul meșteșug. Legând luntrea cu frânghii împletite în trei și în șase, acei oameni o culcară lin pe un fel de sanie din două trunchiuri uriașe de cedru pe care o împinseră și o traseră câteva zile la rând pe un fel de povârniș anume făcut, până ajunseră cu ea pe lespezile turnului. Acolo, în alte câteva zile de muncă, trăgînd-o dintr-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
posibilitatea de a vedea de aproape și de a fotografia urși polari. Atracțiile zonei arctice însă sunt cu mult mai numeroase: peisajele sălbatice, aurorele boreale, numeroase elemente de cultură și tradiție locală, posibilitatea practicării pescuitului și vânătorii, a curselor de sănii trase de câini etc. Fiecare din cele trei provincii menționate mai sus are o serie de obiective emblematice care atrag vizitatorii. Între atracțiile teritoriului Yukon: Mount Logan (cel mai înalt vârf muntos din Canada); calota glaciară Kluane și Pacul Național
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
John Richardson au explorat ținutul de coastă de la estuarul rîului Mackenzie, spre răsărit, pînă la insula Boothia, desăvîrșind în linii mari descoperirea coastei nordice a Americii. Între 1848-1851, Francis Leopold MacClinton a fost primul cercetător polar occidental care a folosit săniile eschimoșilor trase de cîini. În 1850, irlandezul Robert John Le Mesurier a descoperit în dreptul meridianului de 129° longitudine vestică strîmtoarea Prince of Wales, situată între insulele Banks și Victoria. În timpul iernatului, el întîlnește pe peninsula nou descoperită, Prince of Wales
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Prince Patrick la extremitatea nord-vest a arhipelagului Canadian. În 1895, norvegianul Fridtjof Nansen a ajuns cu vasul "Fram", navigînd printre ghețuri, pînă la 85° 56' latitudine nordică și 66° 31' longitudine estică, stabilind un record al secolului XIX. Expediții cu săniile la Polul Nord. Prima expediție cu săniile la Polul Nord a fost întreprinsă în 1827 de William Perry pînă dincolo de paralela de 82° 45' latitudine nordică, dovedindu-se astfel că Polul Nord nu putea fi atins decît cu ajutorul săniilor trase de cîini. În
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
arhipelagului Canadian. În 1895, norvegianul Fridtjof Nansen a ajuns cu vasul "Fram", navigînd printre ghețuri, pînă la 85° 56' latitudine nordică și 66° 31' longitudine estică, stabilind un record al secolului XIX. Expediții cu săniile la Polul Nord. Prima expediție cu săniile la Polul Nord a fost întreprinsă în 1827 de William Perry pînă dincolo de paralela de 82° 45' latitudine nordică, dovedindu-se astfel că Polul Nord nu putea fi atins decît cu ajutorul săniilor trase de cîini. În 1875, Albert Hastings Marckham atinge paralela
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
secolului XIX. Expediții cu săniile la Polul Nord. Prima expediție cu săniile la Polul Nord a fost întreprinsă în 1827 de William Perry pînă dincolo de paralela de 82° 45' latitudine nordică, dovedindu-se astfel că Polul Nord nu putea fi atins decît cu ajutorul săniilor trase de cîini. În 1875, Albert Hastings Marckham atinge paralela de 82° 56' latitudine nordică. Primul om care a atins Polul Nord a fost americanul Robert Edwin Peary la 6 martie 1909. El explorase în prealabil Groenlanda ("peninsula Peary). La ultimul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
demitizare (astăzi foarte la modă), trebuie spus totuși că expediția a fost prost concepută, prost planificată și prost condusă. Scott a comis două erori fatale: a ales ruta cea mai lungă și s-a echipat necorespunzător, alegînd ca atelaj pentru sănii ponei siberieni în loc de numai cîini și folosind o dietă hipocalorică. Animalele au murit din lipsă de nutreț, iar membrii expediției au trebuit să se înhămeze la sănii în locul patrupedelor, ceea ce i-a epuizat letal. Desigur, în cazul expedițiilor cu sănii
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ruta cea mai lungă și s-a echipat necorespunzător, alegînd ca atelaj pentru sănii ponei siberieni în loc de numai cîini și folosind o dietă hipocalorică. Animalele au murit din lipsă de nutreț, iar membrii expediției au trebuit să se înhămeze la sănii în locul patrupedelor, ceea ce i-a epuizat letal. Desigur, în cazul expedițiilor cu sănii trase de cîini s-a întîmplat să moară și din aceștia, dar ei au putut constitui hrană pentru ceilalți cîini (ceva imposibil în cazul cailor) și chiar
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sănii ponei siberieni în loc de numai cîini și folosind o dietă hipocalorică. Animalele au murit din lipsă de nutreț, iar membrii expediției au trebuit să se înhămeze la sănii în locul patrupedelor, ceea ce i-a epuizat letal. Desigur, în cazul expedițiilor cu sănii trase de cîini s-a întîmplat să moară și din aceștia, dar ei au putut constitui hrană pentru ceilalți cîini (ceva imposibil în cazul cailor) și chiar și pentru oameni care, astfel, s-au putut salva. În schimb, materialele găsite
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
apare la CADE (1931). Este cunoscut și sub numele de sarigă (< fr. sarigue), care apare în dicționarul român-german al lui Alexi (1906). Tobogan „rampă înclinată, cu marginile ridicate, pe care se poate aluneca ușor“ are la origine cuvântul algonkin otoban „sanie cu patine metalice lungi“, împrumutat de engleza și de franceza canadiene (toboggan), apoi de franceza din Hexagon (1890). În română, a fost împrumutat din franceză; prima atestare, la George Mihail Zamfirescu (1935). Cuvinte eschimose Limba eschimosă este vorbită în extremitatea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care i-a smintit mințile pădurarului cu un an înainte, când a întâlnit-o în pădure... Puterea dragostei ei pentru el a învins durerea trupească. În timp ce pădurarul își frământă mintea, ce să facă, ce să facă, s-o ducă cu sania la Fălciu, ori la Bârlad. - Îi târziu, Antoane, îi prea târziu! scânci femeia, cu răsuflarea grea. El tresări, la răspunsul ei gândului său, cum l-a călcat pe gând. - Îi târziu, repetă ea... nu mai am vreme... vorbi femeia cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de lupi... și, s-a cutremurat... Ca un văl i se lăsă de pe ochi... Și, cu iuțeala gândului se întoarse în ziua aceea de Sf. Ioan Botezătorul, când, pe un ger de crăpau pietrele se întorcea acasă de la Fălciu cu sania. Era pe înserat. Ion, bărbatul Domnicăi, mâna caii; doi armăsari negri ca păcatul și focoși de parcă erau ținuți numai cu jăratec. Deodată, un ăuit valurit pe pale de vânt, răsuna de undeva din depărtare, semn că lupii urlau în fugă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
într-o goană nebună. Anton, încruntat, se aplecă la urechea cumnatului său, spunându-i cu glasul schimbat: - Mână Ioane... mână, cât poți de tare! apoi, continuă încet, doar pentru sine. „Ar fi păcat să-i împușc... cât îs de frumoși!“ Sania își luă vânt și alunecă abia atingând omătul. Dar nu dură mai mult de cât ai aprinde o țigară, că, Anton uitându-se înapoi se pomeni strigând... - Oprește, Ioane... oprește!... continuând cu glasul sugrumat... Tu vezi ce văd și eu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu glasul sugrumat... Tu vezi ce văd și eu?!... și inima începu să-i bată mai tare în piept. - După cum e înfofolită, pare să fie o femeie! îi răspunse el pe un ton liniștit. Femeia, în fugă, se apropie de sanie. O bertă groasă, încrucișată, pe piept și înnodată la spate, îi acoperea umerii și capul până peste ochi. Când își feri berta de pe față, scoase la lumină un chip de femeie foarte tânără, bălaie și de o frumusețe cum n-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în viață, când cunoștea frica. Deodată, tresări și se opri din plâns. Când, pe la toacă... clopotul de la Schit răsună din nou. Bătea de Vecernie. Glasul lui de bronz, era grav și liniștit. În aerul umed de ninsoare, aluneca aidoma unei sănii pe omătul moale. Dangătul lui vestea mai departe, liniștit, sărbătoarea de a doua zi... Sf. Ioan Înainte mergătorul și Botezătorul Domnului. Se împlinise un an de când le-a călcat pragul. În raclă, Axinia își începuse lungul somn al veșniciei... Patru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]