3,304 matches
-
cruciaților și s-a întâlnit cu Vlad, domnul Țării Românești, În 1459-1460, trece în Transilvania, Vlad Țepeș pentru a-i pedepsi pe cei ce îi adăposteau pe rivalii săi. De menționat că, atunci, Dan încerca să-i ia scaunul, cu ajutorul sașilor și ungurilor, În 1460, Dan trece cu oaste să-l înlăture pe Vlad Țepeș, In 1462, Vlad Țepeș trece pe la Bran, fără să întâmpine piedici. Se pare că, cu acest prilej, oștirea lui Țepeș a fost instalată pentru o scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
șase ani, am fost martor la două scene memorabile: Prima, plecarea nemților, după actul de la 23 august 1944, când un subofițer german, care controla traficul militar pe șoseaua Brașov-Pitești, tronsonul Râșnov-Fundata, îi spunea tatălui meu: Scăpați de noi, a tradus sasul, care îl însoțea pe subofițerul german, nu prea v-a plăcut că ne-am instalat la voi în casă, deși ne-am purtat bine, nu aveți a vă plânge. De acum o să vină rușii, peste câteva zile, atunci, poate, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
comunicatul privind bacalaureatul lui). De fapt, la 14 septembrie 1933, Carol al II-lea a hotărât ca, în anul școlar 1933-1934, clasa Marelui Voievod Mihai să fie completată cu „încă patru elevi: un moldovean, un bănățean, un ungur și un sas”; cursurile școlare vor începe la 23 octombrie, întrucât între timp Mihai va face o călătorie la Londra unde se va întâlni cu mama sa. Duminică, 17 septembrie. La ora 10, Mihai ia parte la solemnitatea deschiderii noului an școlar la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
lunea, prima zi a săptămânii, căci astfel îți va merge bine tot timpul. Dacă coboară vreun păianjen în față pe firul de plasă, înseamnă că vor veni oaspeți sau se va primi vreo veste importantă. În caz că se nășteau copiii încrucișați (sașii), mama le dădea să sugă piept pe pragul ușii, timp de trei ori și vederea se îndrepta, revenea la normal. Ca semn al rodului, la Duminica Mare se puneau crengi de tei la porți, uși și ferestre, pentru Pogorârea Sf.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ai marilor universități europene. Acestei strălucite pleiade i s-au adăugat în ultimul deceniu tinerii care veneau la cursurile de la Mogoșoaia organizate de ICR (sper din toată inima că există în continuare). În Germania am avut în plus norocul scriitorilor sași sau șvabi care au plecat din România lui Ceaușescu, dar au continuat să se simtă aparținând, ca traducători, literaturii române. Și mai există fenomenul celor care se îndrăgostesc de România, își cumpără o casă sau chiar se mută la noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și, după ce au fost eliberați, chiar s-au întors pe pozițiile pe care le aveau înainte de a fi închiși. A.M.P. : Bine, dar hai să ne gândim, pe de altă parte, la amintirile Hertei Müller din lagăr sau ale altor sași... Eu am cunoscut sași care au fost în Siberia sau în Asia Centrală... V.A. : Sau în Donbass. A.M.P. : Era groaznic ! V.A. : Ei erau socotiți străini, aveau statut de sclavi, de robi de război. Fapt fărĂ precedent în istoria
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
eliberați, chiar s-au întors pe pozițiile pe care le aveau înainte de a fi închiși. A.M.P. : Bine, dar hai să ne gândim, pe de altă parte, la amintirile Hertei Müller din lagăr sau ale altor sași... Eu am cunoscut sași care au fost în Siberia sau în Asia Centrală... V.A. : Sau în Donbass. A.M.P. : Era groaznic ! V.A. : Ei erau socotiți străini, aveau statut de sclavi, de robi de război. Fapt fărĂ precedent în istoria modernă. A.M.P. : Da
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îmi plac ruinele. Am văzut multe ruine de abații în Europa. Iar aceasta este o splen‑ doare. Erau străini pe acolo, lumea circula. Deci în toată această zonă în care, pe bani europeni, s-au refăcut bise‑ ricile fortificate ale sașilor, care sunt splendide, se observă un progres. Și am vizitat, cred, șapte-opt proiecte euro‑ pene. Pe urmă am mai vizitat câteva proiecte de dezvol‑ tare ale agenției de dezvoltare germane GIZ, care a dat bani tot în zona aceasta. Și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să transforme România cel mai mult este Klaus Iohannis. Unu la mână, pentru că a reu‑ șit la Sibiu, doi la mână, pentru că are în spate structura asociativă a celor două partide. Trei la mână, pentru că e mai ușor pentru un sas să schimbe lucrurile. E destul să vizitezi orașele săsești din Transilvania, să vezi care sunt regulile lor, altele decât în orașele românești. Când lucram la Transilvania subiectivă, în 1999, am făcut un focus-grup în Ardeal cu un grup de români
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în care lucrurile merg bine ?“. Și oamenii mi-au spus : „A, știți cum e cu familia aceasta ? În primul rând, familia aceasta nu mai e întreagă, că în familia aceasta erau trei, în Transilvania. Erau românii, erau ungurii și erau sașii, iar acum suntem numai doi și ne certăm între noi. CĂ, atunci când rămân numai doi, ce să faci ? Te cerți. Dar, ideal, ca să meargă această familie, ar trebui să fie așa : românul să lucreze la câmp...“ - asta românii îmi ziceau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
balconul primăriei”. Actul Unirii Bucovinei comunicat mulțimii de către fostul primar al Cernăuților, părintele Șandru, în ziua de 28 decembrie 1918, de pe balconul primăriei. Întrun articol „Răspunsul edificator” ziarul evidenția Ședința Camerei din 12 decembrie, unde de pe înălțimea tribunei Parlamentului reprezentanții sașilor, rutenilor, slovacilor și evreilor și-au spus cuvântul lor, drept și loial, afirmând cu tărie că alegerile sau făcut libere spre mulțumirea naționalităților care sunt bucuroase, a trăi în cuprinsul României Mari”, semnificativ fiind „faptul că deputații minoritari au grăit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
originală o admir foarte mult, ca și Dumézil). De asemenea, am avut ocazia să discut și cu alți colegi francezi, de exemplu cu Menasce. Toate acestea au făcut să merite efortul unei călătorii destul de obositoare, în pofida excelentei noastre șlinii aerieneț SAS. I-am declarat deja lui Dumézil că aș vrea să pregătesc pentru publicul francez lucrarea mea fenomenologică ce conține lucruri utile pentru un lector suedez, dar nu atât de necesare pentru publicul francez, lipsind capitole despre 1. rugăciune și spovedanie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de populație au debutat pe 13 ianuarie 1945, circa optzeci de mii de persoane, femei cu vîrste între șaptesprezece și treizeci de ani și bărbați între șaptesprezece și patruzeci și cinci de ani, în majoritate șvabi din Banat și țărani sași din Transilvania, au fost ridicate în miez de noapte, despărțite de familiile lor și trimise în minele din Dombas sau în Siberia. România încheiase un armistițiu cu Rusia, dar nici un articol nu prevedea reparații de război sub formă de muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceia mi-au spus: Domnule, cum să te primim în brigăzi pentru că în brigăzi sînt numai membri de partid." Și am zis: Faceți-mă. Or, aceia mă cunoșteau, mă cunoșteau de zece ani, erau Ioanichie Olteanu, Pop Simion, Ioan C. Sas. Îmi cunoșteau viața și opera de bandit și dușman al poporului". "Cazul Goma" este comentat de inspirata și implicata realizatoare a Memorialului durerii: "Aleea Compozitorilor nr. 10, Drumul Taberei. Într-un bloc din Drumul Taberei a luat ființă mișcarea Goma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
convulsie” dramatică a marii Uniri s-a văzut mai clar, cum se Întâmplă, În provincie și, mai ales, În cele „revenite” la patria mumă: Basarabia, Bucovina și Ardealul, cu toate provinciile sale - Banatul, Crișana, Transilvania, colonizată În bună parte de Sași, și Maramureșul. Nu o continuare a anilor ’38, an nefast când au Început dictaturile În România, cea carlistă și apoi cele două comuniste, ci anul de grație ’918 trebuie luat, cred eu, ca reper al unui „nou Început”! Dar, când
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
12,7%. Chiar acum, când orașele Transilvaniei sunt În măsură apreciabilă românizate, arhitectura lor lasă să li se Întrevadă originea. Clujul (Kolozsvár) și Târgu Mureș (Marosvásárhely) au fost orașe ungurești, iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul Mitropoliei greco-catolice, era supranumit „Mica Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul Mitropoliei greco-catolice, era supranumit „Mica Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut În Anglia) Îmbrățișaseră luteranismul. Ungurii erau Împărțiți Între
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În valoare de noua stăpânire. Încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea s-au refugiat aici sârbi de la sud de Dunăre. Au fost aduși numeroși germani (numiți aici „șvabi“), mai ales din părțile sudice și vestice ale Germaniei (catolici, spre deosebire de sașii transilvăneni, luterani). Timișoara, capitala provinciei, a devenit un oraș tipic austriac (supranumit și „Mica Vienă“). În comparație cu Transilvania, cristalizată de secole În structurile ei etnice și politice, Banatul apărea ca o frontieră În mișcare, o țară În mare măsură nouă, pusă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
termeni tehnici de vărsătoare de gunoi. În marginea rețelei capilare principale, veți avea în curând o sub-rețea de tuneluri care ne va permite într-o zi, nouă indigenilor, să trecem dintr-un buzunar, dintr-un bantustan în altul printr-un sas ori printr-o valvă care se poate închide în orice moment. Mi-am înăbușit suspinul de om alb din mine și m-am străduit să răspund cât mai bine. Un șef de stat, am replicat, care neagă realitatea exterminării evreilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un ciclu complect de munți mici. Zi de iarmaroc, Miercuri. La un colț de stradă un cerșetor orb cântă balade vechi, acompaniindu-se cu armonica. Lumea îl ascultă și-l miluiește cu bani de aramă. S-audă tot omul, și Sasul, și Ungurul, și Țiganul, că mâni (24 Aug.) e ziua Împăratului! A cărui Împărat? A împăratului nost. Nimeni nu-i solobod să lucre! Făerag (Cloamba albă) Custura Tăul Făeragului. Certejul de Sus Pișta înecatul din Făerag. Moșneagul zice că bat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
creștinătății la Dunăre și de organizator al frontului european antiotoman și să îl transforme în promotor al unei politici central-europene de anvergură”. În acest timp, cum scria Vasile Pârvan, Ștefan „aduna mereu supărări”, amestecându-se în afacerile Transilvaniei. În 1467, sașii din Transilvania și nobilii transilvăneni s-au ridicat împotriva suveranității regelui Ungariei din cauza unei fiscalități excesive. Veniturile realizate de cămara regală nu erau folosite pentru apărarea țării, ci pentru acțiuni militare, prin care regele urmărea să realizeze cuceriri în centrul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marea primejdie care pândea Transilvania, regatul ungar și Europa se afla la hotarul de sud ale acestora. La 18 august 1467, nobilii jură la Cluj Mânăștur să ia armele și să obțină independența Transilvaniei. Îl aleg ca șef pe comitele sașilor, Benedict Roth, iar ca voievozi ai Ardealului erau aleși frații Ion și Sigismund de Ankt-Georg și Berthold Edlerbach. Roth urma să fie încoronat ca rege. În fața acestei amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8.000
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele ar fi dorit să cucerească Moldova. La 30 noiembrie, Dragffi era în Ardeal și regele îi recomanda printr-o scrisoare din 16 octombrie să se întoarcă pe un drum în așa fel, încât să nu-i mai supere pe sași. Birtoc nu se supune, sașii se plâng iarăși regelui și, la 30 noiembrie, Vladislav îi cerea din nou voievodului să nu-i mai tulbure pe sași și să lase oamenii la vatră. Așadar, la 30 octombrie, Birtoc era de mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cucerească Moldova. La 30 noiembrie, Dragffi era în Ardeal și regele îi recomanda printr-o scrisoare din 16 octombrie să se întoarcă pe un drum în așa fel, încât să nu-i mai supere pe sași. Birtoc nu se supune, sașii se plâng iarăși regelui și, la 30 noiembrie, Vladislav îi cerea din nou voievodului să nu-i mai tulbure pe sași și să lase oamenii la vatră. Așadar, la 30 octombrie, Birtoc era de mai multe zile în Ardeal, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întoarcă pe un drum în așa fel, încât să nu-i mai supere pe sași. Birtoc nu se supune, sașii se plâng iarăși regelui și, la 30 noiembrie, Vladislav îi cerea din nou voievodului să nu-i mai tulbure pe sași și să lase oamenii la vatră. Așadar, la 30 octombrie, Birtoc era de mai multe zile în Ardeal, iar lupta din Codrii Cosminului s-a dat la 26 octombrie. Factorul decisiv, care l-a determinat pe Ioan Albert, a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]