10,267 matches
-
funcționale negative, ele sunt, referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu, finalitatea de a oferi colectivității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea se referă la aspectul activ-intențional: tendința unui element sau a unui sistem de a se orienta spre satisfacerea unei cerințe funcționale anume. O întreprindere are, de exemplu, finalitatea de a oferi colectivității produse de calitate, beneficii economice etc. Pentru element, finalitatea reprezintă asimilarea unei cerințe funcționale ca orientare a sa. Conceptul de funcție are o semnificație mai largă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale și umane (desigur, într-un mod specific și la a celor biologice, dar nu despre acestea este vorba în această lucrare), cât și, în mare măsură, la o proprietate a elementelor lor de a avea o orientare activă spre satisfacerea unor cerințe funcționale. Din acest motiv, conceptul de finalitate este un concept derivat, în schema funcțională, din acela de cerință funcțională. Finalitățile sistemelor social-umane, ale elementelor lor, sunt derivabile din cerințele funcționale. Legea cerințelor funcționale este aceea care modelează organizarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
același fel cu cele naturale, ci prin mecanisme specifice. Structura funcțională presupune că ele sunt în mare parte rezultatul unui act de constituire finalist. Sistemele sociale, oamenii care le compun, sunt acelea care, pornind de la cerințele lor funcționale, construiesc mijloacele satisfacerii acestora. Geneza fenomenelor sociale nu este însă decât în mod excepțional conștientă. Marx utiliza frecvent conceptul de „spontan” pentru a desemna acest proces de geneză, printr-o activitate orientată finalist, dar cu un grad scăzut de conștientizare, mai mult neconștientă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o mulțime de alți factori. Cerințe funcționale manifeste și latente. Am văzut că în schema funcțională este inclusă, ca una dintre presupozițiile fundamentale, afirmația că o cerință funcțională exercită în cadrul sistemului respectiv o presiune pentru declanșarea unei activități orientative spre satisfacerea ei (axioma orientării finaliste). Cu alte cuvinte, ea este manifestă. Sunt însă situații în care o cerință funcțională nu exercită vreo presiune în sensul satisfacerii sale: este latentă. Pot fi formulate două asemenea tipuri de situații care fac ca o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o cerință funcțională exercită în cadrul sistemului respectiv o presiune pentru declanșarea unei activități orientative spre satisfacerea ei (axioma orientării finaliste). Cu alte cuvinte, ea este manifestă. Sunt însă situații în care o cerință funcțională nu exercită vreo presiune în sensul satisfacerii sale: este latentă. Pot fi formulate două asemenea tipuri de situații care fac ca o cerință funcțională să fie latentă: a) Lipsa posibilităților de satisfacere a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
manifestă. Sunt însă situații în care o cerință funcțională nu exercită vreo presiune în sensul satisfacerii sale: este latentă. Pot fi formulate două asemenea tipuri de situații care fac ca o cerință funcțională să fie latentă: a) Lipsa posibilităților de satisfacere a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi formulate două asemenea tipuri de situații care fac ca o cerință funcțională să fie latentă: a) Lipsa posibilităților de satisfacere a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structuri interne flexibile, creativ adaptabile. Teoria lui Maslow, despre care s-a vorbit mai înainte, oferă un alt exemplu de joc latent/manifest alcerințelor funcționale. Necesitățile umane superioare, argumentează psihologul american, devin manifeste doar într-un mediu suportiv care asigură satisfacerea în linii generale a necesităților de la baza ierarhiei. b) Intensitatea cerințelor funcționale. Condițiile exterioare acționează și asupra intensității cerințelor funcționale, a importanței și urgenței lor. Cerințele de solidaritate, de noi cunoștințe, de întărire a autorității sociale, de reducere a tensiunilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să-și intensifice efortul productiv pentru a putea schimba propriile produse pe noile produse. Modificarea mediului (apariția de noi produse) acționează asupra sistemului (colectivitatea în cauză) modificând cerințele sale funcționale (generarea de noi necesități), iar acestea orientează sistemul în sensul satisfacerii lor; creșterea producției pentru a putea schimba propriile produse pe produsele devenite înalt dezirabile și, complementar, scăderea timpului dedicat activităților neproductive. Multe cercetări teoretice și empirice au scos în evidență faptul că existența unei amenințări exterioare are multiple consecințe asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doilea tip de explicație cauzală nonfuncțională a comportamentului sistemelor sociale: condițiile - care nu afectează starea propriu-zisă a sistemului, ci doar alegerile pe care el le face pentru un element funcțional sau altul, tipul de soluții pe care îl selectează pentru satisfacerea cerințelor sale funcționale. Desigur,odată făcute, aceste alegeri afectează și starea sistemului, prin includerea în cadrul lui a unui element sau a altuia. Analizele actuale ale criminalității acordă oportunităților un rol determinant foarte important în geneza comportamentului deviant: victime potențiale, cultură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale sistemului și factorii care determină posibilul său acțional. Capitolul 5 ANALIZA EFICIENȚEItc "Capitolul 5 ANALIZA EFICIENȚEI" În modelele clasice ale analizei funcționale (Malinowski, Radcliffe-Brown, Parsons și chiar Merton), funcția este definită doar calitativ, drept contribuțiaunui fenomen social oarecare la satisfacerea unei cerințe funcționale sau, mai general, ca totalitate a consecințelor acestuia pentru funcționarea unui sistem. Analizele funcționale se rezumă, de regulă, la a demonstra că un element oarecare al vieții sociale contribuie la buna funcționare a sistemului din care face
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
devine o problemă crucială. Sociologia însăși tinde să devină tot mai mult, dintr-o disciplină explicativă, o disciplină constructivă, o „inginerie socială”. În această calitate, ea nu se mai poate mulțumi cu constatarea că o soluție oarecare „funcționează”, contribuie la satisfacerea unei cerințe funcționale, realizează o anumită funcție. Ea trebuie să formuleze cât mai multe soluții alternative, să le evalueze cantitativ funcționalitatea și să o selecteze pe cea mai bună dintre ele. Pentru a desemna măsura sau gradul funcționării unui element
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
principal, ele sunt următoarele; • Determinarea cantitativă a funcțiilor. Cele mai multe studii se mărginesc să demonstreze teoretic că un element oarecare are o anumită funcție, satisface o anumită cerință funcțională. Uneori se determină chiar empiric că el aduce o contribuție semnificativă la satisfacerea respectivei cerințe funcționale, fără a se putea măsura cât de mare este această contribuție. La multe întrebări vitale teoretic și practic, răspunsurile nu pot fi decât destul de vagi: Care este contribuția școlii la formarea morală, intelectuală, cetățenească, profesională a tinerilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
compus un sistem social nu reprezintă acte elementare, ci activități complexe, diferențiate structural și specializate funcțional. Chiar și societatea globală are o serie de funcții care, într-un sens particular, pot fi interpretate ca fiind externe: ea trebuie să asigure satisfacerea necesităților membrilor săi. Relația dintre societatea globală și individ va fi însă analizată pe larg în capitolul următor. Pe lângă funcțiile externe, există și funcții interne. Orice sistem, odată constituit, dezvoltă propriile sale cerințe funcționale - menținerea și dezvoltarea sa, integrarea părților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se caracterizează prin puternice tendințe de organizare. Interesele individuale se cumulează dând interese mai generale. Iar acestea stau la baza unor activități colective, cu finalități supraindividuale, în raport cu care fiecare individ își subordonează parțial interesele, recunoscând în primele condiția necesară a satisfacerii celor din urmă. Odată constituite, sistemele sociale își dezvoltă propria lor logică, căutând să modeleze într-un sens convenabil atitudinile și comportamentele membrilor săi. Dacă analizăm cu atenție cele două poziții enunțate aici - holismul și individualismul metodologic -, vom observa că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia actuală. Să ne gândim la orientarea producției prin mecanismul pieței. În mod obișnuit găsim exprimată ideea că, deși fiecare producător este orientat spre maximizarea profitului său, prin jocul cererii și al ofertei, întreaga producție socială este eficace orientată spre satisfacerea necesităților colectivității. Pentru a limpezi cele două răspunsuri alternative la această întrebare, să luăm ca exemplu un proces social major al societății contemporane: evoluția organizării tehnologice a muncii, a diviziunii muncii în ultimă instanță. Soluția invarianței rezultatelor analizei în raport cu perspectiva
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în cadrul cursurilor de biologie în locul darwinismului sau alături de el, ca o teorie alternativă, egal îndreptățită. Influențele reciproce pot fi nu numai negative, disfuncționale, ci și pozitive,funcționale. Persoanele pot exercita presiuni asupra întreprinderii pentru ca aceasta să dezvolte activități orientate spre satisfacerea necesităților individuale (funcții sociale): procurarea de bilete de odihnă și tratament, bilete la spectacole,organizarea de creșe și grădinițe, perfecționarea școlară și profesională,posibilități mai mari de câștig, oferirea de munci interesante, pe măsura calificării, promovarea unui climat de muncă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul luptei individului ajuns într-o poziție de putere pentru menținerea și amplificarea acesteia, în vederea maximizării satisfacerii finalităților sale. Ele sunt expresia „abuzului” făcut de indivizi într-o poziție socială, pe care colectivitatea nu-l poate contracara decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest capitol
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-i acestuia un avantaj decisiv? să sprijine un subsistem în detrimentul intereselor colectivității în ansamblu? Modelul client/consultant se fundează în această privință pe o presupoziție referitoare la relația subsistem-societate: subsistemele (prototipul lor fiind întreprinderea capitalistă) sunt singurele elemente active; maximalizarea satisfacerii intereselor lor are ca rezultantă pozitivă dezvoltarea pe ansamblu a colectivității. Sprijinind deci sistemele particulare din care este compusă societatea, sociologul va contribui implicit la dezvoltarea de ansamblu a colectivității. Această presupoziție oferă justificarea morală a angajării exclusive a specialistului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interese specific realității în care dorește să facă utile cunoștințele sale. Accentuarea exclusivă și unilaterală a intereselor comune are drept consecință ignorarea intereselor particulare, specifice. Viziunea dogmatică presupunea că interesele particulare, specifice diferitelor categorii sociale șisubsisteme, sunt satisfăcute automat prin satisfacerea intereselor generale. Cel mai adesea însă, interesul general comun nu este dat înainte și independent de interesele particulare, ci se construiește prin considerarea și armonizarea acestora. Teza argumentată în această lucrare este că sociologia, ca răspuns la diversitatea internă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unor modalități mai democratice de conducere a întreprinderilor și organizarea muncii pe baza principiului muncii îmbogățite. Această opțiune decurge din necesitatea și posibilitatea utilizării mai eficiente a resurselor umane, din crearea unor sisteme productive mai integrate, mai motivate uman, din satisfacerea unor cerințe mai clar exprimate ale muncitorilor. Există însă și o structură secundară de interese: diferențele de interese sunt oare posterioare și derivate, în raport cu un anumit mod de organizare socială? Structura de interese este într-o oarecare măsură un dat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]