3,958 matches
-
s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Catagrafia Moldovei. Aceasta era probabil din biserica veche despre care am scris anterior sau poate chiar de la biserica din fostul sat Bobeștii-deJos, sat care încet-încet s-a desființat după incendiul din1532. în continuare este descrisă biserica astfel: . . Jos podeală de scânduri, la intrarea din coridor făcut din scânduri de Sebastian Dron. Biserica era înconjurată cu grile de lemn. Cimitirul de înmormântare e în partea de apus, lângă grădina curții Lupeni. Biserica poseda 12 fălci. La 1832 situația era clară de tot
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
veche despre care am scris anterior sau poate chiar de la biserica din fostul sat Bobeștii-deJos, sat care încet-încet s-a desființat după incendiul din1532. în continuare este descrisă biserica astfel: . . Jos podeală de scânduri, la intrarea din coridor făcut din scânduri de Sebastian Dron. Biserica era înconjurată cu grile de lemn. Cimitirul de înmormântare e în partea de apus, lângă grădina curții Lupeni. Biserica poseda 12 fălci. La 1832 situația era clară de tot. La biserica Adormirea Precistei erau preoți: Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Oroftiana, acoperind-o cu șindrilă. Leon Balasinovici a șindrilit pridvorul. Oamenii din sat susțin că aici a fost adusă o icoană de la o biserică din Basarabia, zidită de Ștefan cel Mare. în 1896 cărămizile de jos au fost înlocuite cu scânduri, s-a văruit în interior și s-a reînnoit acoperișul prin stăruința preotului Gh. Dumitriu. în 1903 s-a înălțat turnul de 3 m și s-a acoperit cu tablă. Au contribuit locuitorii și proprietarul Gh. Burghele cu suma de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat ( parte de sat). Privilegiu - avantaj, înlesnire sau drept care se acordă în urma unei persoane, unui grup social. Ragilă - unealtă formată dintr-o scândură în care se află înfipți dinți de fier prin care se trage cânepa sau inul melițat sau lâna ca să se aleagă partea cea mai fină și mai lungă. Ratoș - han la drumul mare. Rășchitor - unealtă pe care se deapănă tortul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
decât Umilința". Viața sa cu accente boeme își află și ea locul în poezie, mizeria existenței cotidiene estompează accentele lirice chiar și în textele care au în centru o figură feminină: "În dimineața aceasta m-am trezit lângă Maria-Maria/ Pe scândurile patului pline de păduchi și sânge", " Vom porni în Gara de nord tăcând, tremurând./ Strecurându-ne urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje,/ Visând o plecare a noastră către orașele văzduhului/ Și ne vom întoarce mai morți", Maria-Maria. La
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik:a] "fată", dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
final, emisarul își reprimă „o sudalmă cumplită” - care-i stătea în „vârful limbii” - destinată omului bisericii. Nici vorbă de sentimentul infinitului. Timpul nu dă de gândit. Toată viața lor, taciturnii din Zborul la cuib „au pus mămăliga pe cărpător de scândură de brad, așezând-o pe genunchi, au mâncat la zarea focului, să nu ardă petrolul și să facă cheltuială”. La catafalcul unui răposat, nepoate și vecine cântă și bocesc; una dintre ele „trimite vorbă”, prin mortul din casă, tatălui ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
cal al tatălui său și a luat-o peste dealuri, pe la Pădurea Dobrenilor, descinzând după mai bine de o oră de drum la Gura Pârâului Gălăuțașului, unde, Într-o odaie din casa unui sătean, Cotfas, a deschis școală. Din câteva scânduri geluite, ajutat de doi săteni, a făcut o tablă, câteva bănci - un fel de măsuță, având fiecare câte două scăunele, au așezat În peretele dinspre ușă un cuier În care să-și agațe sumănelele copiii când vor veni la școală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un testament prin care Îi lăsa toată averea unei nepoate de unde venise mama ei În Gălăuțaș, din Călnaci, apoi sfârșește. Și uite așa se duc marile averi, cei care le-au adunat neputând duce cu ei mai mult de patru scânduri. Urmau apoi În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau din cei pe care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai tu singur și dușumeaua, iar pentru lipitul cu lut făceai o clacă. Ușile și ferestrele le făcea un astăluș (tâmplar). Pe când venea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu mâncăruri gătite, mai ales supe consistente, ca să aibă tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din cinci scânduri și doi tălpici din lemn de brad pentru ca pruncul să poată fi legănat. Dacă se Întâmpla să aibă frați sau surori mai mari, aceștia trebuiau să legene pruncul și să-i schimbe scutecele (treabă făcută mai ales de surori). Cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea îi zise în bătaie de joc: „Oare ce mai face Galileianul acela, fiul lemnarului? Acesta îi răspunse: „Împărate Fiul Lemnarului pregătește scândurile pentru sicriul înălțimii Voastre”. Împăratul râse cu un aer de atotputernic. Dar parcă Dumnezeu a grăit prin gura creștinului evlavios, căci după câteva zile, împăratul Iulian muri într-o luptă în Mesopotamia, împotriva Perșilor. Fiind rănit de moarte în această
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
primă are o dispersie mare a caracteristicilor: fiecare buștean are dimensiuni și caracteristici structurale unice, în special cu privire la distribuția defectelor. La acest nivel trebuie să intervină operatorul uman ce apreciază, pe baza unei analize vizuale, categoria căreia îi aparține fiecare scândură după prelucrare, adică în faza a opta a procesului descris. Controlul uman este esențial pentru calitatea finală a grupărilor realizate, conform celor opt clase, raportate la defectele lemnului. Avantajul unei economii de piață este sesizabil și la nivelul echipamentelor. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Oamenii au fugit pe câmp. Cei prinși au fost jefuiți și dezbrăcați, vagonul de poștă devastat și coletele violate. CFR-istul poștaș și însoțitorul au fugit și ei să își scape viața. Dar, o, minune! Dezertorii sovietici spărgând ambalajul din scândură, la vederea minunăției s-au prosternat la pământ. Unul care rupea un pic pe românește înduplecă un călător să le descifreze adresa. Lumea e rechemată în tren, i se restituie obiectele și hainele furate. Tâlharii duc ei înșiși Chivotul la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apele căpătau o viteză de curgere foarte mare. Cu câteva scule de dulgherie au confecționat o roată de moară pe apă și au construit un eșafodaj și toate piesele componente ale unui joagăr de tăiat bușteni și făcut dulapi de scânduri. Construcția nu folosea nici un cui de fier. Ca unități de măsură pentru angrenajele dințate și balamalele de sincronizare au folosit falanga degetului mare, palma și cotul, fixate într-o măsură. Fără metru, șubler, ceas sau alt etalon utilizat de arhitecții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adânci, când munții dimprejur sunt înalți. Se scria pe talpa bocancilor unși cu săpun și pudrați cu DDT (primeam DDT ca să nu ne umplem de purici și de păduchi, în felul acesta să fie feriți și milițienii). O așchie din scândura priciului servea de condei. Expedierea la Jilava Venea primăvara fără să ne dăm seama. Era efectul programului: degajarea mora lă a suferinței. Nimeni nu simțea greutatea penitenței. Toate le suporta pentru noi Hristos. Eliberați de spectrul condamnării și al suferinței
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se oprea și începuse să devină palid. Împreună cu Berghea am bătut alarmat în ușă, strigând milițianul. Acesta a venit, ne-a înjurat când a deschis vizeta, dar i-am spus că moare un om. Sângele începuse să se prelingă printre scândurile priciului. Vă rugăm să chemați doctorul sau duceți-l la doctor, insistam noi. Era Duminică, când de obicei nu era de serviciu nici sanitarul. De altfel, nu prea am văzut doctori în Jilava. Se spunea că vin, dar stau pe la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe la birouri. Sanitarul milițian știa doar să scoată dinți sau măsele. Avea o singură sculă, un pinten cu mâner, cu care îmi scosese și mie patru măsele, rupte la Gherla, una după alta. Când a văzut cum curge sângele printre scândurile priciului, milițianul a fugit și l-a adus pe sanitar. L-am coborât pe Weintraub cu mare greutate de pe prici, și milițianul sanitar l-a întrebat cum îl cheamă. Am răspuns noi, că dânsul nu mai putea vorbi. Ce nume
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din podea puteam muri gazați. Am bătut iarăși în ușă și în pereții dubei și-am strigat din răsputeri. Pereții erau dubli, ca zgomotele să nu se audă afară. Totuși milițienii au deschis vizeta. Noi am vârât un capăt de scândură din capacul tinetei, blocând închiderea ei și am cerut cu disperare să stăm de vorbă cu securiștii. Unul a apăsat pe un buton și duba a tras iarăși pe dreapta. Ne aflam în câmp. Ofițerului i s-a raportat că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
strângea, paralizându-ți în final membrele, care se umflau, iar dureri ca de cuțit îți străbăteau muș chii și oasele). Noaptea ți se scoteau doar cătușele, patul pliant de pe perete era lăsat la ora 22 și te puteai întinde pe scândura înghețată; fereastra așezată aproape de plafon era permanent deschisă și tineta fără capac. Dacă celula era caldă, te prăbușeai când oxigenarea nu se mai realiza, în funcție de sănătatea inimii și a plămânului. Atunci se deschidea ușa pentru 10-15 minute și chinul începea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
galbene, vegetație rîcîită cu buldozerul, aruncat între pionierii căii ferate, asta da soartă, sub numele pădurii, cîtă pădure! m-am și împăcat cu mine, lăsîndu-mă pe clipe de halta Stănița, poezie de duminică dimineața cu brazii mari și clădirea de scînduri nou vopsită, e muzeu, este de muze, expune vremea cu cale ferată reușind prin păduri și nu stîrpind-o, cîștig locomotiva diesel-electrică, nu pe aburi, păstrăm cîștigul la starea de reconstituiți, tremurînd umed de dimineață, depășită cumpăna de ape, coboară, verde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zis, Gălăteni se numește, fata interpretează pe baza modelului major, Galațiul, iaz, un cal, două femei la porumb, vitele pasc uscăciune, a șaptea călătorie prima anti-călătorie, ajunge opțional ceea ce era constitutiv, ordinea, Vîrtoapele două surori rezemate de balustrada punții de scînduri, Rădoiești droaga cu măgarul, nepoata blondă-pai în picioare, alte două fete lîngă atelaj, șeful de echipaj nervos, șapca și ochii mijiți peste măgar în spațiul măgaro-trenic, revanșa ta c-am stat deopotrivă la garnitura pusă de-a curmezișul, Atîrnați poanta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
retinei, Sascut blocuri de mici dimensiuni, gara în baie de lumină, șirul de camioane simetrice pe șoseaua lipsită de arbori, spuză de culori platforma parcării. Ora 4,20, Adjud, sala de așteptare în frig, întinși pe bănci ori rînduiți pe scînduri de bagaje, băiatul cu legătura de mături cu coadă lungă, tîrnuri la căpătîi, te-ai ridicat, ai simțit aproape, ghemuit iar în scurta de piele jerpelită, scaunele în calorifere, încercîndu-le, sînt reci! mobilierul pune în vedetă omul imobil, baloturi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum a strălucit țara atunci! ca un soare Moldova, Apus de soare Delavrancea¸ livrescul legionar cu deviza "România ca soarele de pe cer!", 1930, încă mă întîlnesc, răsplata muncii vine din ea însăși, chiar dacă nu este chiar munca, pe pat de scînduri, între bagaje, stau patru întinși, sforăie, lumea plătită și răsplătită, sforăiturile în cor, somn, gol, vast, just, alte greșeli! Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în gara Adjud, a fost sala de deșteptare, cît trebuia să mă trezesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]