4,646 matches
-
realitate, dintre rolurile anticipate și rolurile efective. Problematica rolurilor, a așteptărilor, anticipărilor și percepțiilor de rol este atât de intim și general prezentă în grupul domestic, încât nu o tratăm ca pe o teorie aparte. În cele ce urmează, vom schița câteva teorii mai specifice, deși nici în cazul lor nu e vorba, desigur, de o teorie în sens tare. De aceea, vom utiliza și expresiile de „abordare”, „paradigmă” sau „orientare”. Ceea ce am putea numi abordarea psihosocială integralistă vede în familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
redactor. În afară de producțiile literare ale directorului - proza modestă, vag romantică -, colaborează cu versuri Traian Demetrescu, iar Caton Theodorian cu nuvele și cronici dramatice, în care se arătă preocupat de repertoriul teatrului din localitate, de valoarea literară a pieselor. Tot el schițează, atent la trăsăturile care particularizează, portrete de actori, iar în articolul Impresioniste. Traian Demetrescu și „Intim”, cateva amintiri încărcate de nostalgia adolescenței, surprinzând cu pătrundere și procesul de formare intelectuală a poetului. Sub titlul Schița asupra literaturii române, lui Al.
REVOLTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289275_a_290604]
-
Aurul negru al lui Cezar Petrescu. Sub titlul Un mare critic român, I. Brezoiu comentează activitatea lui Al. Busuioceanu și analizează lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
o gamă stilistică spumoasă, fie ea și facilă, efemeră, construiește încurcături ilare, uneori puțin credibile, rezolvarea convențională a conflictelor fiind principalul reproș care i se poate aduce. Proza lui R. se înscrie tot în registrul satiric. În halat și papuci schițează, într-o manieră ce face apel la fața mai puțin cunoscută a lucrurilor, portrete ale unor personaje politice de prim rang. La baza romanului Nenorocirile domnului Solomon Șaim stă piesa de teatru cu același nume, dar textul suferă de inconsistență
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
Într-un text teoretic, Metaliteratura auxiliară, își expune principiile (și artificiile), în continuarea inovațiilor barbiene, în direcția unei „ciberliteraturi” apropiate în structură de căutările grupului OULIPO, condus de Raymond Queneau în vederea creării „literaturii potențiale”. Merită evidențiată, în cuprinsul teoriei poetice schițate de R., lauda limbii române, purtătoare prin sonoritățile cuvintelor ei a unor posibilități lirice net superioare, în viziunea sa, celor ale limbii franceze. Poezia lui R., „invarianțele” sale „fono-grafematice” sunt mai mult decât simple jocuri de virtuozitate verbală, sunt căutări
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
Și primăvara asta mă cheamă spre trecut, / dar pașii-nsângerați ce-au însemnat cărarea/ spre piscul solitar, înalt și neștiut / i-a spulberat demult tăcerea și uitarea.// Ovalul fericirii se profilează calm/ în fina broderie a clipelor austere./ În foi schițează vântul un început de psalm/ și-n ierburi înclinate sfârșit de mângâiere”. SCRIERI: Neutral, Cernăuți, 1934; Blocat, Cernăuți, 1934. Repere bibliografice: Ghedeon Coca, Mișcarea literară din Bucovina, „Grai moldovenesc”, 1933, 9-13; A.M., „Neutral”, FRZ, 1934, 5; George Popescu, „Blocat”, „Puncte
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
nu cad în schematism și caricatură, ca la Filimon. Conștient de lipsa vocației arhitecturale, scriitorul optează, totuși, pentru povestire: Povești moldovenești (1920) și Alte povești moldovenești (1921) sunt inspirate din amintiri de familie ori de vreo întâmplare mai deosebită abia schițată într-o cronică. Eliberate de necesitatea invenției epice, textele din Povești moldovenești, „decameron moldav”, cum li s-a spus, renunță și la spectaculos, adăugând în prim-plan pitorescul și melodramaticul, adesea povestea cu aer anecdotic. Interesul se deplasează spre farmecul
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
măsură, în nota vremii, îndatorat sămănătorismului. R. e însă, în primul rând, un epigon al lui Octavian Goga, iar contemporanii îl vor identifica și îl vor aprecia aproape exclusiv pentru locul de unde provenea. Afirmându-și originea țărănească, el încearcă să schițeze frumusețea aspră a copilăriei, farmecul satului și al naturii sau „relatează” cu încântare nostalgică mici întâmplări. Înstrăinarea e doar constatată, nu trăită ca o dramă. Cu adevărat dramatice sunt conștiința acută a oprimării, sentimentul de revoltă față de stăpânitori, credința în
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
dau contribuții Zevedei Barbu și N. Mărgineanu. Conținutul revistei depășește însă această arie, făcându-și loc și subiectele de sociologie sau etnografie (prin George Em. Marica, Gheorghe Pavelescu), precum și de estetică (Victor Iancu abordează funcționalitatea formei). De asemenea, Ovidiu Drimba schițează trăsăturile spiritualității engleze, alte intervenții se referă la caracterul istoric al fenomenelor de cultură și al perceperii lor ori la perenitatea umanismului. Nu puține sunt studiile din sfera teoriei, istoriei și criticii literare. Tudor Vianu e preocupat de „eul poetic
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv flăcăul Petre, o căpetenie ivită din rândurile răsculaților, sunt schițate cu o mână sigură. Oriunde zăbovește ochiul este surprinsă o întrețesere minuțioasă de existențe, toate cu firul lor propriu, împletit în soarta comună. Nici epica nu cedează ispitei de a concura istoria și urmărește un subiect bine închegat. Prin feciorul
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul Poezia poporală, schițând anumite generalizări asupra materialului cules, ajunge la o clasificare a poeziilor populare (cântece bătrânești, de frunză, doine și hore), preluată și de V. Alecsandri. Valoarea documentară a acestor producții, păstrătoare ale limbii și obiceiurilor străvechi, o cântărește în spiritul gândirii
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de investigare socială și măsurare a bunăstării) pentru a stabili un mecanism mai precis de măsurare a progresului economic real al celor 455 de milioane de cetățeni ai Uniunii 88. Grupul de studiu pe această problemă al Comisiei Europene a schițat lucrurile care trebuie luate În considerare În contabilitatea socială, Începând cu noțiunea de calitate a vieții, pe care o definesc ca „aspectele nemateriale ale traiului cum ar fi sănătatea, relațiile sociale sau calitatea mediului Înconjurător”89. Calitatea vieții trebuie să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea ei. El prefera Întrebarea cum sunt lucrurile Întrebării de ce. În lucrarea sa fundamentală, Novum organum, el schițează o nouă și radicălă schemă pentru organizarea lumii naturale, pe care a numit-o metoda științifică. Această nouă unealtă Împrumută Înțelegerea critică de la concepția artistului asupra perspectivei. Metoda era bazată pe noțiunea de a separa observatorul de ceea ce era observat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altă țară. Noțiunea de cetățenie se află Într-o schimbare profundă pentru a se adapta cerințelor unei lumi aflată pe calea globalizării. În acum faimosul său eseu Citizenship and Social Class, publicat În 1950, T.H. Marshall (filosof politic britanic) a schițat trei etape În istoria cetățeniei și a drepturilor și obligațiilor pe care aceasta le implică. Cetățenia, a scris el, a conferit drepturi civile În secolul al XVIII-lea, drepturi politice În secolul al XIX-lea și drepturi sociale În secolul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care lega națiunile lumii la un standard executoriu pentru a asigura drepturile universale ale omului. „Marea răsturnare” a fost pregătită cu multă vreme Înainte. În 1992, când Dick Cheney era secretarul apărării, Pentagonul a pregătit un proiect de document care schița esența politicii externe americane În decada următoare. Proiectul Pentagonului afirma, fără ocolișuri, că Statele Unite ale Americii trebuie „să descurajeze țările industriale avansate să pună la Îndoială poziția de lider al Statelor Unite ale Americii sau chiar numai să aspire la un rol regional
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înseamnă că europenii nu vor să cheltuiască bani, ci vor ca fondurile să fie cheltuite pentru susținerea ideii lor foarte diferite asupra modului cum trebuie dusă politica externă și de securitate. Chris Patten, comisarul Uniunea Europeană Însărcinat cu Afacerile Externe, a schițat viziunea europeană asupra politicii externe În secolul XXI Într-o cuvântare ținută În iunie 2000. El a spus că politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie În acord cu valorile care animă politica internă și că trebuie să folosească
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiționată de tensiunea dialectică a două forțe contrarii, una care caută unificarea și interdependența sau instinctul vital, cealaltă care caută separarea și independența sau instinctul morții. Marea provocare În față civilizației este cum să reconcilieze aceste două forțe contradictorii. Brown schițează trei etape În istoria conștiinței umane. El arată că pentru majoritatea istoriei, ființele umane au trăit ca vânători-culegători. Existența paleolitică era prin Însăși natura ei, trăită Într-o participare strânsă și profundă cu lumea naturală. Oamenii se bucurau de o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parcurs, lucrurile nu stau nici pe departe astfel. Dinamica de grup înseamnă și tensiuni, blocaje, distorsiuni, conflicte, fenomene de sustragere de la efort. În ciuda acestui fapt, fără să poată fi măsurat exact, ansamblul de date investigaționale obținute permite totuși să se schițeze potențialul prezumtiv, teoretic al grupului, concretizat în mai multe aspecte, dintre care pe cele principale le prezentăm în continuare (Radu, coord., 1994, pp. 138-140). Mai întâi, intră în joc efectul statistic: în grup se combină aptitudinile și contribuțiile, are loc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
părăsirea familiei ori insuccesele școlare și profesionale. La fel se întâmplă și în discursurile științifice, dar aici s-a pus cu seriozitate și întrebarea cum de ajungem să ne îndrăgostim, uneori atât de pe neașteptate și atât de pasional. S-au schițat și răspunsuri credibile, redate și de Baron et al. (1988) Astfel, pornind de la constatarea că, în ciuda diverselor forme de manifestare în funcție de contexte culturale și istorice diferite, subzistă unele constante fundamentale (atractivitate sexuală și preocuparea față de celălalt, de pildă) care fac
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri. Mircea Demetriade, Mircea Pillat, St. Grozea, D. Teleor, Th. M. Stoenescu dau proze nesemnificative. De remarcat este colaborarea lui Duiliu Zamfirescu cu nuvela Noapte bună. Articolul Schiță asupra literaturii române, reprodus din „La Revue internationale” și semnat Principele Rogala (Al. Macedonski), fixează locul „Literatorului” în continuarea directă a mișcării heliadiste și îl atacă pe Titu Maiorescu (aluziv și pe Mihai Eminescu). Două articole teoretice, Poezia patriotică (Al.
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Petru Vulcan, C.Z. Buzdugan, Th. V. Ficșinescu, G. Botez-Gordon, C. Sandu-Aldea, Virgiliu N. Cișman și mulți alți poeți, începători sau cu oarecare experiență. În 1896 aici publică și Jean Bart, aflat la început de drum, schița Iapa căprarului, sub semnătura Trotuș, cât și G.Gr. Caïr, care semnează versuri. S-a publicat, de asemenea, literatură populară din Oltenia, din Moldova și Transilvania, în sumar figurând și folclor aromân. C.Z. Buzdugan traduce un studiu al lui Paul
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
Pe coala din stânga fixați obiectivul de învățare pe care îl aveți în acest moment. Pentru aceasta, veți descrie în fraze concise ceea ce doriți să realizați și cum vor arăta lucrurile atunci când veți reuși ceea ce vă propuneți. Pe coala din centru schițați momentul în care vă aflați acum. Cât din problema de instruire se află sub controlul dumneavoastră? Înainte de a trece la cola din dreapta, scădeți rezultatele propuse în coala din stânga cu momentul actual descris pe coala din centru. Ce blocaje, ce obstacole
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intrigă este continuată în Intrarea oprită (1995). Din exersarea alternativă a genurilor decurge consolidarea tehnicii de compoziție, la început marcată de discrepanțe frustrante între intenții și realizări, apoi, treptat, din ce în ce mai organizată. Literatura pentru copii îi dă autoarei posibilitatea de a schița viitoare personaje feminine, majoritatea ajunse la vârste mature, însă naiv-infantile în fața durităților vieții și dependente de familie (în special, de relația cu figura „Tatălui”). În Compoziție la patru mâini planurile narative se multiplică exagerat, povestirile intime ale Daitei, Arielei și
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
au întrunit douăzeci și cinci de literați, tot atâția - aflați în Bucovina, Transilvania sau în alte localități din țară - dând procură colegilor prezenți sau trimițând scrisori de aderare. S-au discutat titulatura și statutul societății, a fost ales comitetul și s-a schițat un plan de activitate, scopul S.S.R. fiind detaliat astfel: apărarea drepturilor și intereselor morale și materiale ale scriitorilor, sprijinirea prin împrumut a scriitorilor asociați, ajutorarea văduvelor și copiilor orfani ai societarilor, precum și a scriitorilor tineri și de talent. S-au
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul (1998), care urmărește o cartografiere sistematică a subiectului: autorul încearcă o așezare teoretică a problemei (ridicolul e privit ca un „fel de a fi”, dar și ca o „experiență estetică” particulară), schițează o evoluție din Antichitate până în romantism și distinge ridicolul de categoriile conexe (absurdul, grotescul, sublimul ș.a.). Cel mai reușit text rămâne însă Despre calitatea umană (2000): având în centru figura lui Ulise, împletește analiza textelor homerice cu „filarea” posterității personajului
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]