3,006 matches
-
Zagavei. În jurul schitului, s-au construit locuințe de către oamenii care lucrau pe moșiile mănăstirii, la livezi, în pădure și la exploatarea carierelor de piatră, unde se făceau pietre de moară. Acest lucru este evident pe la jumatatea secolului al XVIII - lea, schitul deținând moșii, livezi și vii pe o întindere mai bine de 20 km, de la Zbereni la Prăjeni. Aceste pământuri trebuiau lucrate, iar lucrătorii sezonieri nu mai făceau față lucrărilor din ce in ce mai diverse și mai numeroase. De aceea, s-au strămutat câteva
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
munte, care, alături de coloniștii creștini, podoleni, ruși sau galițieni, aduși de căpitanii domnitorilor, au întemeiat o așezare de oameni gospodari, pricepuți a zăgăzui apele, a lucra viile, a sapă și bolti beciurile mari și adânci din piatră cioplita. La vechiul schit s-a retras, în 1774, episcopul cărturar Amfilohie Hotiniul, care studiase la Kiev și la Romă, în liniștea acestui loc retras de rugăciune traducând și prelucrând manuale școlare, dintre care amintim: De obște Gheografie(1795) și Elemente aritmetice arătate firești
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ce călătoresc pe drumul învățăturilor”, o istorie a Moldovei și o traducere a unei istorii universale. Mărturie a trecerii marelui erudit ecleziastic pe meleagurile actualului sat Zagavia rezidă și din actul încheiat la 18 noiembrie 1786, cănd călugării da la schitul Zagavia fac schimb de terenuri, dând mănăstirii Sf. Spiridon din Iași „cele 20 pămînturi și 12 fălci de șes și iau tot ațița pădure”, în apropiere de schit. În zapisul de schimb între schitul Zagavia și mănăstirea Sf. Spiridon se
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și din actul încheiat la 18 noiembrie 1786, cănd călugării da la schitul Zagavia fac schimb de terenuri, dând mănăstirii Sf. Spiridon din Iași „cele 20 pămînturi și 12 fălci de șes și iau tot ațița pădure”, în apropiere de schit. În zapisul de schimb între schitul Zagavia și mănăstirea Sf. Spiridon se află și aceasta însemnare: „Fiind și noi locuitori cu petrecere la acest schit văzînd voința călugărilor, m-a iscălit Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
noiembrie 1786, cănd călugării da la schitul Zagavia fac schimb de terenuri, dând mănăstirii Sf. Spiridon din Iași „cele 20 pămînturi și 12 fălci de șes și iau tot ațița pădure”, în apropiere de schit. În zapisul de schimb între schitul Zagavia și mănăstirea Sf. Spiridon se află și aceasta însemnare: „Fiind și noi locuitori cu petrecere la acest schit văzînd voința călugărilor, m-a iscălit Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind înmormântat în partea dreaptă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
20 pămînturi și 12 fălci de șes și iau tot ațița pădure”, în apropiere de schit. În zapisul de schimb între schitul Zagavia și mănăstirea Sf. Spiridon se află și aceasta însemnare: „Fiind și noi locuitori cu petrecere la acest schit văzînd voința călugărilor, m-a iscălit Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind înmormântat în partea dreaptă a vechiului schit. În anul 1830, cănd protosingel era Veniamin Velișcu, cu ajutorul mitropolitului Veniamin Costachi, se construiește actuala biserică
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
mănăstirea Sf. Spiridon se află și aceasta însemnare: „Fiind și noi locuitori cu petrecere la acest schit văzînd voința călugărilor, m-a iscălit Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind înmormântat în partea dreaptă a vechiului schit. În anul 1830, cănd protosingel era Veniamin Velișcu, cu ajutorul mitropolitului Veniamin Costachi, se construiește actuala biserică, primind, pe lângă hramul Nașterea Maicii Domnului(hramul vechiului schit de lemn) și altul nou, Sf. Nicolae. La 31 mai 1830, când s-a sfințit
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind înmormântat în partea dreaptă a vechiului schit. În anul 1830, cănd protosingel era Veniamin Velișcu, cu ajutorul mitropolitului Veniamin Costachi, se construiește actuala biserică, primind, pe lângă hramul Nașterea Maicii Domnului(hramul vechiului schit de lemn) și altul nou, Sf. Nicolae. La 31 mai 1830, când s-a sfințit biserică nou construită, mormântul marelui cărturar a fost strămutat într-o nișă semicirculara din peretele de nord al pronaosului, unde este și astăzi. Cele trei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
mormântul marelui cărturar a fost strămutat într-o nișă semicirculara din peretele de nord al pronaosului, unde este și astăzi. Cele trei clopote au fost făurite înte anii 17871792, având frumoase inscripții și ornamente florale. După secularizarea averilor mânăstirești(1864), schitul Zagavia a fost desființat, realizându-se împroprietărirea țărânilor, călugării au fost transferați la Mănăstirea Coșula(Botoșani), pământurile fiind împărțite locuitorilor așezării, iar biserică, la care au slujit preoții Gherasimescu, Axinte, Pralea, Danicescu, Lutic Constantin(în prezent, slujește aici preotul Nica
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
perimetrul, până în marginea târgului Hîrlău. Școală a fost înființată de-abia în anul 1920, după primul război mondial, din dorința autorităților de a ridica lumea satelor din „întunecimea gîndirii”. Totuși, copiilor locuitorilor din Zagavia au învățat carte de la călugării vechiului schit și, mai apoi, de la dascălii școlilor din târgul Hîrlău. Școală nouă, din cărămidă, a fost construită în anul 1960, existând doar clase primare, elevii fiind instruiți de dascăli neobosiți că familiile de învățători Arhip, Parfene, Pârpărița, Platon sau Răileanu. Din
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971). 1469 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 501.223 din 18.05.1943. 1470 ANRM, fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Spiritual > 27 AUGUST: PIMEN CEL MARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Pimen provenea din Egipt. A mai avut încă șase frați care se nevoiau în pustiul Sketis (adică al Schitului). A voit să îmbrace și el haina monahală dar din grijă pentru sănătatea lui, fiindcă era bolnav, părinții nu i-au dat voie. Și cum starea sănătății lui se înrăutățea continuu, și cum toți credeau că ajunsese în pragul morții
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
și stabilirea de relații cu o filială din țară, de exemplu din Botoșani, ar favoriza organizarea unor acțiuni comune cu caracter cultural, turistic sau pe linie de învățământ. Anul 2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU, Edineț SCHITUL GALIȚA DIN JUDEȚUL HOTIN O podoabă deosebită a lăcașurilor de închinare și de viețuire monahală este, fără îndoială, schitul Galița, cu biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
cu caracter cultural, turistic sau pe linie de învățământ. Anul 2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU, Edineț SCHITUL GALIȚA DIN JUDEȚUL HOTIN O podoabă deosebită a lăcașurilor de închinare și de viețuire monahală este, fără îndoială, schitul Galița, cu biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri de călugări să viețuiască în acest schit. Abia după venirea la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
a lăcașurilor de închinare și de viețuire monahală este, fără îndoială, schitul Galița, cu biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri de călugări să viețuiască în acest schit. Abia după venirea la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și a harnicului gospodar Visarion Puia s-a restabilit viețuirea monahală. Acest schit de călugări a fost înființat înainte de anul 1800, pe moșia boierului moldovean Iordache Bosie, ridicat probabil cu
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri de călugări să viețuiască în acest schit. Abia după venirea la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și a harnicului gospodar Visarion Puia s-a restabilit viețuirea monahală. Acest schit de călugări a fost înființat înainte de anul 1800, pe moșia boierului moldovean Iordache Bosie, ridicat probabil cu sprijinul negustorului Ioan Galița din Târgul Moghilău de peste Nistru, care se afla în acea vreme sub jurisdicția Moldovei. Toate mănăstirile eparhiei au așezări
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
împădurită a malului înalt și stâncos, el uimește prin felul primitiv în care au fost săpate în stâncă bisericuța și chiliile de lângă dânsa. Rămâi uimit de priveliștile din preajmă, cât și de cele de la orizontul depărtat, spre Ucraina. De acest schit s-a îngrijit mai înainte mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar, în septembrie 1924, mitropolitul Visarion Puiu adoptă o serie de măsuri pentru a repune locașul în condiții de funcționare. Vizitatorii ocazionali ai
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
au fost săpate în stâncă bisericuța și chiliile de lângă dânsa. Rămâi uimit de priveliștile din preajmă, cât și de cele de la orizontul depărtat, spre Ucraina. De acest schit s-a îngrijit mai înainte mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar, în septembrie 1924, mitropolitul Visarion Puiu adoptă o serie de măsuri pentru a repune locașul în condiții de funcționare. Vizitatorii ocazionali ai schitului păstrează în amintire priveliștea sălbatică, austeritatea celor câțiva pustnici și viața aspră
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
s-a îngrijit mai înainte mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar, în septembrie 1924, mitropolitul Visarion Puiu adoptă o serie de măsuri pentru a repune locașul în condiții de funcționare. Vizitatorii ocazionali ai schitului păstrează în amintire priveliștea sălbatică, austeritatea celor câțiva pustnici și viața aspră trăite în peșteri drept chilii, cu hrana pe care o oferă Nistrul și vegetația săracă a stâncilor de piatră cenușie.
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
va fi o perioadă în care poporul și conducătorii românilor să se poată abate de la învățăturile celor doi voivozi români sanctificați de Biserica ortodoxă: Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu. Credința creștină i-a dat puteri să zidească biserici, mănăstiri, schituri, Iar dintre acestea mănăstirea Putna este matca neamului, Ierusalimul românilor, sanctuarul unde domnitorul își doarme somnul de veci. Dragostea de țară și voința de a apăra neamul românesc l-au îndemnat pe voievod să ridice ziduri de apărare în țară
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
clopotelor străbate depărtările. Mănăstirea Hâncu se află așezată între dealuri împădurite, de sub care se ivesc izvoare cu apă tămăduitoare. Ca orice lăcaș din vechime, mănăstirea își are începuturile învăluite în legendă. Se povestește că marele stolnic Mihalcea Hâncu zidește un schit la cererea fiicei sale Paraschiva, care și-a închinat întreaga viață slujirii Domnului. Lăcașul a fost pustiit în 1956 și redeschis în 1990, iar în prezent este loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga Basarabie. Aici am întâlnit tineri veniți
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
Deși sunt un curajos în raporturile de comunicare cu persoane necunoscute, acum am o stânjeneală. Parcă cei prezenți nu sunt oameni obișnuiți. Prezența lor impune. Cine suntem? Suntem pe drumul prin pădure între Cabana Padina și Peștera Ialomiței, pe partea schitului de călugări. Vorbesc cu Claudia care îmi mărturisește: Am plâns când am citit aseară cartea dumneavoastră Pe calea lui Zamolxe. Îmi amintesc de debutul meu cu vetre dacice la peștera Polovragi, peștera lui Zamolxe. Este timpul să construiesc ceva și
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
o atinsese niciodată. Lirismul aspru, misterul moral pe care le observa Henri Zalis la Ramuz, sînt deopotrivă atribute ale personajelor lui Sadoveanu. Înfrînți fiind, cei doi eroi își găsesc alinarea în natură: cuconul Bogdănut consolîndu-se cu amintirea sărutului domnesc la schitul Pîrcălabului, Farinet aruncînd în aer grota care îl adăpostește pînă în ultima clipă. Aici doi scriitori se despart cu adevarat. Charles Ferdinand Ramuz, Farinet sau banii falși, traducere de Barbu Cioculescu, Ed. Vremea, București, 1998, 240 pag., 24000 lei.
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
sc. B, et. 1, ap. 13 sector 3 țel. 094322581 094322581 5487 HOGAȘ V. GHEORGHE (n. 1937) Într. Crișul Alb. nr. 37 bl. 5, sc. D, et. 2, ap. 36 sector 4 țel. 3361572 5488 HORLACI CAMELIA (n. 1962) Str. Schitului nr. 10 bl. 6F1, sc. A, parter, ap. 3 sector 3 țel. 2503713 12055 IACOB LENUȚA (n. 1968) Str. Nic. Beldiceanu nr. 3 sector 1 țel. 3210261 094542057 4612 IANCU ILIE (n. 1927) Calea Moșilor nr. 300 bl. 58, sc.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
câmp de aur, se află o crenguță verde cu trei mere roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă și istorie a județului. Crenguța cu mere face aluzie la bogăția zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]