4,125 matches
-
anume emfază, într-un roman sinopsis de proporții impresionante, se recapitulau, pe alocuri cu o anume maliție, achizițiile brevetate de proza decadei. Romanul În larg (1989) este de un manierism obositor, storcând tot ce se poate din bătătoritele rețete ale scriiturii intimiste (epistolarul și jurnalul). Jongleria cu mai toate convențiile ficțiunii (parodiate serios) constituie adevărata temă a cărții, populată cu personaje anemice, vizibil confecționate din hârtie. Adevăratul interes al literaturii lui H. este de găsit în prozele scurte. Aici relația dintre
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
cu muzeele sale de istorie. În același timp, profesorii și cercetătorii acestor instituții redactau discursurile conducătorilor partidului, rapoartele la congrese și directivele, care deveneau ulterior materie de studiu În aceste școli. Caracterul de cabinet de lectură și de atelier de scriitura În „limba de lemn” constituie o trăsătură dominantă a instituției, după cum o dovedește și importanța acordată artei manipulării citatelor. Din perspectiva istoriei pedagogiei sau a sociologiei educației, școlile de partid au fost instituții de Învățământ speciale, În același timp școli
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Exilul asociază deopotrivă doi termeni: dezuniunea și neînțelegerea. Dezuniunea de țara natală ar putea conduce mai târziu la dezuniunea de comunitatea națională de origine din exil. Neînțelegerea conduce comunitatea la Închiderea În ghettou, iar pe scriitor la Închiderea În sine. Scriitura intervine aici că un joc explicativ al mecanismului de excludere și de includere. Ea introduce astfel o miză de autonomie a fiecăruia dintre cele două spații, creativ și comunitar, În jocul de deschidere și de Închidere al problematicii exilului”. Dublu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
azi”. Un atare caracter „de sinteză” desemnează funcția revistei, care este în primul rând aceea de a „pregăti și întreține climatul cultural”. Poezia publicată de R.F.R. configurează un peisaj în bună măsură eclectic din punctul de vedere al modalităților de scriitură și al tipurilor de imaginar poetic promovate de numeroșii săi colaboratori, însă echilibrat din perspectiva unui profil neutru pe care publicația reușește să îl păstreze. Diversitatea invocată de Camil Petrescu devine o realitate intrinsecă în ceea ce privește lirica promovată. Sunt găzduite la fel de
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
influenței eminesciene. Nota personală apare în pasteluri, unde autorul cultivă notația și amănuntul plastic colorat. A făcut și câteva traduceri - poezii din Ch.-H. Millevoye, André Chénier, François Coppée, Sully Prudhomme. Memorialistica lui, risipită în publicații după 1900, depășește prin scriitură interesul strict de cronică istorică. SCRIERI: În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”, Iași, 1887; Un răspuns domnului Ioan Gherea, Iași, 1889; Poezii, București, 1894; Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea, 1920. Traduceri: [François Coppée, Sully Prudhomme, Édouard Grenier], în Poezii
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
bolnav. În alt loc, un personaj plin de ură, ateu, comite un atentat și dintr-o dată devine foarte omenos și credincios doar prin schimbarea în mintea sa a unui set de informații cu altul. Capacitatea de a elabora, totuși, o scriitură de calitate este vizibilă în Diavolul citadin, o proză eseistică, experimentală, în care literatura e doar un pretext de a face observații despre paradoxurile existenței. Invocând și caracterizând precedentele apariții ale diavolului în literatură, R. le opune propriul personaj, fără
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
nuvele la „Ramuri”, „Viitorul țării”, „Adevărul literar și artistic”, „Naționalul nou”, „Universul”, „Gazeta refugiaților”, „Cronica”, „Curentul magazin”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români (1923). Cu un oarecare simț al echilibrului în ceea ce privește substanța dramatică și scriitura propriu-zisă, S. ilustrează în piesa Cealaltă lege frământările unui preot care oscilează între dorința de a se recăsători și gândul tainic ce pune la îndoială omnipotența divină. Deși pe parcurs tensiunea acțiunii este diminuată din cauza dialogului banal și a excesivei
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
maniera narativă a lui Mihail Sadoveanu. Detaliile nu sunt abundente, firul epic își urmează cursul prin acumularea lentă de elemente ce dau sens povestirii, de explicații și de analize amănunțite ale sâmburelui narativ inițial; captivează tocmai această manieră meandrică a scriiturii, dar și siguranța cu care se ilustrează și se argumentează ideile. Trecând de la povestire la roman, R. va realiza în Focul rece (1973) „tributul unor lecturi americane”ce vădesc influența lui Ernest Hemingway (dacă nu la nivel tematic, cu siguranță
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
tratează conștiințele oamenilor ca pe un obiect de schimb oarecare. De aici până la cercurile de interese ale politicienilor este un singur pas, pe care L. îl face preluând discret sugestii de la înaintași ca I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Liviu Rebreanu. Scriitura este vioaie, inventivă, fluentă, iar personajele ilustrează izbutit categorii sociale sau comportamentale. Comicul rezidă în ridicolul gesturilor și al pretențiilor faunei care populează întâmplările, în contradicția permanentă dintre aparență și substanță. SCRIERI: Alb și negru (Constantin Vodă Cantemir), București, 1933
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
prozei narative (un comentariu pe marginea dezbaterii, de actualitate în epocă, în legătură cu raportul fiction/faction în literatura americană), ilustrând o linie de preocupări ce se regăsește în colaborarea la realizarea versiunii în limba română a cercetării lui Dan Cristea dedicate scriiturii autobiografice, Versiune și subversiune (1999), dar mai cu seamă în cartea Viziuni americane. Romanul american contemporan (1997). Lucrarea a fost scrisă în anii ’80, în ambianța universitară nord-americană; sunt tratate, în termenii cercetării naratologice mai noi, „spațiul verbal” și strategiile
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
de televiziune pe teme politice și economice. Apropiat, prin livresc, de atmosfera postmodernă, Ș. rămâne alături de optzeciști. Credință și frig (1990) configurează, prin teme și simboluri obsedante, un spațiu liric „etanș” prin rezistența la interpretare, autoreferențial „turn de fildeș” al scriiturii, în care autorul se baricadează împotriva intruziunilor. Principalul obiect al acestuia este cartea (poezia, „verbul”), un fel de biografie „salvată”, după ce a fost descompusă și restructurată ca text. Discursul liric, lacunar și derutant, alătură rezonanțe ale poeticii lui Lucian Blaga
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
De ce, pe orizontul/ Unde m-am ivit ca aromâncă,/ Mă trezesc noapte de noapte/ Și aud un freamăt, - Un grai vechi, din adâncuri?...// E freamătul bunicilor,/ E graiul aromânilor!”. Ca prozatoare, S.-M. se înscrie în categoria autorilor cu o scriitură supravegheată, care recurg în mod obișnuit la metaforă, la parabolă, definitorie atât pentru subiectul abordat, cât și ca discurs personal. SCRIERI: Lilice, 1988; Lândura, Skopje, 1989; Vreari fără mardzină, 1990; Tradzeri, Syracuse (SUA), 1992. Repere bibliografice: Cândroveanu, Aromânii, 122-130. Hr
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
nișa teatrului cu mesaj explicit. S. proiectează piese cu mesaj, dorindu-le însă la antipodul acelora în care acest mesaj consună perfect cu cel al directivelor oficiale. Optează, în consecință, pentru o echilibrare între ponderea adevărurilor figurate și cea a scriiturii care le învăluie metaforic pentru a le dezvălui revelator. Dar aceasta îl apropie prea mult de ecuația textuală a moderniștilor; astfel că el se va retrage, mefient, într-o articulare aproape univocă a semnificațiilor propriei opere dramatice și într-o
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
mare libertate de mișcare. În a doua parte a volumului (cu treisprezece texte grupate sub titlul Ultimele povestiri), ca și în întreg ciclul Colonie, S. revine și se menține în hotarele bine precizate ale coloniei petrilene, aderând la codul realist. Scriitura devine mai directă, iar experiența de viață a autorului constituie un factor esențial în desfășurarea narativă. Elementele și accentele (auto)biografice introduc o grilă suplimentară de lectură: cea a adevărului documentar, verificabil prin compararea cu datele oferite de existența scriitorului
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
lui S. se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza „Am trăit periculos, scriu periculos”. Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna) la încărcătura majoră pusă în aceste pagini de mai târziu, scrise după
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Orizont”, „Ramuri”, „Interval”, „Convorbiri literare”, „Observator cultural”, „Calende”, „Paralela 45”, „22” ș.a. Scrierile lui Ș. stau sub semnul „modelului odiseic”, desfășurat în toată complexitatea sa: ca mască literară îndărătul căreia se întrevede figura autorului, întoarcere la formula epopeii (și la scriitura „naivă” în genere), etalon de moralitate sau polytropos capabil să surprindă diversitatea condiției umane. De altfel, în Călătoria de ucenic (Premiul Asociației Scriitorilor din Arad), personajul lui Homer dă titlul unui întreg ciclu (Odiseu își cere calul înapoi), gestul său
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Nădlac, 2002; Milo Urban, Lângă moara din deal - Bătrânețe, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Corneliu Barborică și Florin Bănescu); Martin Prebudila, Un rezervist fără piele de rezervă, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Florin Bănescu). Repere bibliografice: Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 73-76; Valeriu Bârgău, Generația ’80. Precursori & urmași, Deva, 1999, 123-125; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlac, 2000, 33-40, 49-52; Datcu, Dicț. etnolog, III, 148; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 86-90. I. D.
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
în raport cu ambiguitatea funciară a poetului ce îngemănează în demersul său curajul „nebunesc/ nebunesc/ nefiresc/ al ieșirii în larguri” cu luciditatea că acolo va fi trădat de materialul său poetic, natura umană. În proză, cursivă și fără vreun efort vizibil în scriitură, S. „face analize psihologice dintre cele mai subtile într-un limbaj instructiv și precis” (Alex. Ștefănescu), fără să abuzeze de formulările moralizatoare. SCRIERI: Lume mică, lume mare, București, 1971; Zăpezile de jertfă, București, 1974; Fără de pierdere, ca o iubire, București
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
alăturate unora similare aparținând lui Tudor Mușatescu, Al. Kirițescu, V. I. Popa, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. Teatrul i-a fost clasificat în două mari perioade: bulevardier până în 1948, alcătuit din evocări și reconstituiri istorice după înstăpânirea realismului socialist. Tehnician al scriiturii dramatice, Ș. a vădit preocuparea de a ilustra un teatru „de idei” novator, nu și revoluționar. Din opera lui, neîndoielnic inegală, câteva piese se rețin cu deosebire, fie pentru ecoul mai amplu la premieră, fie pentru că marchează puncte de inflexiune
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
că nu se îngrijește să evite stridența unor cuvinte rău puse împreună, confuzia produsă de barbarisme și alte reguli de acest gen. Recent, L. Holtz a observat că, prin această declarație de principiu, Grigorie nu voia deloc să respingă o scriitură conformă cu exigențele unui stil îngrijit, ci să conteste (chiar fără să-i amintească numele) regulile stabilite de Cassiodor, care publicase chiar în acea perioadă Principiile, de unde Grigorie ar fi extras acele afirmații, punîndu-le împreună sub formă de centone*. Cassiodor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ca un creștin (scrisoarea 81). Ca scriitor, Chiril nu e deloc atrăgător. Formația sa culturală, potrivită pentru acea epocă, îl determină să caute termeni rari și forme și expresii sobre și elegante, însă stilul e sărac, compoziția lipsită de rigoare, scriitura extrem de prolixă, iar repetițiile frecvente. Uneori, ca în descrierile primăverii din epistolele sărbătorești, el dă dovadă de o anumită grijă pentru stil. într-adevăr, chiar genul acestor epistole și caracterul lor de act oficial îl determină pe autor să aibă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
semnificație simbolică: cele douăzeci și patru de tratate corespund bătrînilor din Apocalipsă, iar numărul 3 corespunde alcătuirii fiecăruia dintre ei din trup, suflet și duh. în concordanță cu această triplă împărțire, Andrei, pe urmele lui Origen, susține existența a trei niveluri ale scriiturii, materială, psihică și spirituală, ceea ce înseamnă, după cum explică el, că avem o semnificație literală (și, ca atare, istorică), una tropologică, prin care urcăm de la realitățile sensibile către cele spirituale, și una anagogică, sub care se ascund semnificațiile tainelor viitoare. Unele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acesta, la moartea surorii sale Corina, i-a încredințat custodia arhivei sale bucureștene. A vrut mai mult decît asta și a scris, în 1992, un fel de monografie, ratată, despre crîmpeie din viața și opera lui Eliade. E evident că scriitura nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat cîteva realizări importante, printre care ar fi de amintit primul volum (literele A-H) din
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
frăția noastră. Trebuie totuși să renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Roxana Racaru S-a vorbit mult despre scriitura feminină, și deși nu întotdeauna o asemenea încadrare este și relevantă pentru un text, acesta e primul lucru la care romanul Martei Cozmin, Primăvara la Zürich, pare să se raporteze. O scriitură discretă, predominant vizuală, preferînd introspecțiile simple și personajele
Vis cu magnolii în iarnă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14996_a_16321]