5,506 matches
-
formată din patru tineri experimentați care muncesc cu sârguința și dăruire pentru a crea lucruri frumoase care vor înnobila diferite locașuri de cult. Mara Circiu: Sunteți în atelierul dvs, în locul acela intim și tainic, unde se produce o comuniune între sculptor și obiectul creat, aș dori să ne împărtășiți care este sentimentul când vă despărțiți de obiectul creat. Constantin Tudorei: Într-adevăr, comuniunea între mine ca si creator și fiecare obiect de cult creat și ieșit din atelierul meu rămâne o
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
Vă doresc mult succes în tot ce vă propuneți, dl. Constantin, suntem norocoși să avem în fața ochilor în fiecare duminică frumosul iconoclast sculptat de dvs! Pentru cei ce doresc să cunoască mai multe despre obiectele de mobilier bisericesc sculptate de către sculptorul Constantin Tudorei, vă invit să accesați link-ul de mai jos: http://www.youtube.com/watch?v=FMO3eM8lX6w
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
în amintirea urmașilor. În preajma lacului erau cele două chioșcuri, al lui Eminescu și al lui Slavici, vopsite în alb strălucitor și încărcate de ghirlande de flori. În anii următori s-au mai făcut și alte adaosuri: statuia lui Eminescu, operă sculptorului Mihai Onofrei, executată după fotografia lui Eminescu făcută de pictorul-fotograf polonez Franz Duschek. Au mai fost adăugate și corpuri noi de clădire. În cealaltă parte a castelului era grădină care putea să te trimită cu gândul la frumusețile Raiului. Era
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Vinea. Constructiviștii promovau ideea necesității unei corespondențe între artă și spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventează forme noi, conturând natura. La solicitarea lui Ion Vinea au colaborat la revistă Ion Barbu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, dar și pictori și sculptori, printre care și Constantin Brâncuși. În acea vreme au mai apărut reviste constructiviste ca: „Integral” și „Punct”. Tot în acea perioadă, așa cum spuneam mai sus, a apărut și curentul suprarealismului ce a fost teoretizat și promovat de revistele „Alge” și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
preailustre Familii Regale a României sau “la orizontul misterului” cum ar spune Lucian Blaga - O zi bună să vă dea Dumnezeu, felicitări pentru ilustra carieră a Domniei Voastre, cer înalt și idealuri pe măsura Cerului Cristalin! Vă scrie un artist sculptor autodidact și cam “paleoastronaut” prin părțile esențiale, după “Carul Ceresc” & “Steaua arzătoare cu opt raze” la care sculptez de vreo 23 de ani, dar care a lucrat în tinerețea lui ca mecanic de locomotive în Sibiu și Brașov, la fabrica
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
poată în final să unească cu adevărat Europa și lumea întreagă, a fost concepută în urmă cu 30 de ani de Mircea Eliade, apoi, prin anii ’90 de Ioan Petru Culianu, și mai recent de Günter Grass (poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1999). Noi, toți oamenii planetari, creăm acum adevărata revoluție culturală de conștiință, pentru a crea o nouă realitatea politică globală. Creăm ce merităm. Lucrul acesta se întâmplă chiar
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
în ultimi ani de viață că fără recomandarea celor trei mari doamne ale României din epoca, Carmen Sylva, Otilia Cosmuță și Maria Bengescu, dintre care prima era chiar regina României, nu ar fi fost primit poate niciodată în atelierul marelui sculptor Auguste Rodin. Aceste recomandări ar trebui să fie continuate într-un fel și astăzi în lumea civilizată, însă din nefericire în România postrevoluționară nu mai are cine să te recomande acum. Începând cu anul 1947, odată cu schimbarea formei de guvernare
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
poată în final să unească cu adevărat Europa și lumea întreagă, a fost concepută în urmă cu 30 de ani de Mircea Eliade, apoi, prin anii ’90 de Ioan Petru Culianu, și mai recent de Günter Grass (poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1999). Noi, toți oamenii planetari, creăm acum adevărata revoluție culturală de conștiință, pentru a crea o nouă realitatea politică globală. Creăm ce merităm. Lucrul acesta se întâmplă chiar
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
publicist, a prezentat aspecte ale publicisticii eminesciene și și-a exprimat dorința de a se da un caracter de permanență Seratelor “Eminescu”. Actrița Doina Ghițescu a citit un fragment din cartea Liviei Ciupercă “Monumentul lui Mihai Eminescu de la Iași și sculptorul Ion Schmidt - Faur” și a recitat poezia “Copacul” de Ion Barbu. Livia Ciupercă, poet, scriitor, publicist, cercetător literar ieșean, și-a prezentat propria carte menționată mai sus, rod al unor cercetări minuțioase făcute în arhive, cu pasiune, talent și dăruire
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
Ateneului ridicat pe lângă această biserică. În eforturile sale a fost ajutat, în mod deosebit, de colonelul Constantin Manolache. A fost creat un comitet și realizate colecte pentru strângerea de fonduri, au fost organizate concursuri de machete pentru a se stabili sculptorul. Câștigătorul acestor concursuri a fost sculptorul Ion Schmidt - Faur, originar din Cehoslovacia, cu studii la Viena, profesor la Școala de Arte și Meserii din București. În carte monumentul statuar dedicat lui Eminescu beneficiază de mai multe descrieri din care o
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
eforturile sale a fost ajutat, în mod deosebit, de colonelul Constantin Manolache. A fost creat un comitet și realizate colecte pentru strângerea de fonduri, au fost organizate concursuri de machete pentru a se stabili sculptorul. Câștigătorul acestor concursuri a fost sculptorul Ion Schmidt - Faur, originar din Cehoslovacia, cu studii la Viena, profesor la Școala de Arte și Meserii din București. În carte monumentul statuar dedicat lui Eminescu beneficiază de mai multe descrieri din care o vom reproduce pe cea a colonelului
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
a realizat! Nu pot distinge diferența valorică a rolurilor, spre a începe cu unul sau altul, dar am să spun, conform unei logici care-mi rânduiește gândurile în acest moment că: inițiativa construirii unei statui, strângerea fondurilor, organizarea concursurilor de sculptori, selectarea membrilor juriului, realizarea propriu zisă a operei, sunt etape fundamentale între originea unei idei și finalizarea ei practică. Fiecare în parte, a fost, pentru mine, motiv de meditație. Ateneul Popular „Toma Cozma” din Păcurari-Iași a fost inițiatorul construirii statuii
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
a organizat concurs de trei ori, în perioada mai 1927- mai 1928. În juriu erau șapte membri și de fiecare dată era prezentă o figură proeminentă a literaturii noastre: scriitorul Mihail Sadoveanu! Prima dată s-au înscris la concurs patru sculptori, la al doilea concurs, cel din 2 octombrie 1927, au participat trei sculptori și la ultimul, la fel. Printre sculptorii concurenți s-a aflat și Ion Mateescu, autorul bustului Eminescu din Copou. El a participat la primul concurs, cel din
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
juriu erau șapte membri și de fiecare dată era prezentă o figură proeminentă a literaturii noastre: scriitorul Mihail Sadoveanu! Prima dată s-au înscris la concurs patru sculptori, la al doilea concurs, cel din 2 octombrie 1927, au participat trei sculptori și la ultimul, la fel. Printre sculptorii concurenți s-a aflat și Ion Mateescu, autorul bustului Eminescu din Copou. El a participat la primul concurs, cel din 2 mai 1927 și la cel din 26 mai 1928, care a fost
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
dată era prezentă o figură proeminentă a literaturii noastre: scriitorul Mihail Sadoveanu! Prima dată s-au înscris la concurs patru sculptori, la al doilea concurs, cel din 2 octombrie 1927, au participat trei sculptori și la ultimul, la fel. Printre sculptorii concurenți s-a aflat și Ion Mateescu, autorul bustului Eminescu din Copou. El a participat la primul concurs, cel din 2 mai 1927 și la cel din 26 mai 1928, care a fost ultimul. La ultimul concurs, doi dintre sculptori
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
sculptorii concurenți s-a aflat și Ion Mateescu, autorul bustului Eminescu din Copou. El a participat la primul concurs, cel din 2 mai 1927 și la cel din 26 mai 1928, care a fost ultimul. La ultimul concurs, doi dintre sculptori, respectiv Ion Mateescu și Richard P.Hette au prezentat fiecare câte o machetă, iar Ion Schmitt Faur a prezentat două machete. S-a ales una dintre machetele prezentate de Ion Schmit Faur. Statuia s-a ridicat în fața Universității ,,Al.I.
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
lumii, atunci trebuie spus că ele se confundă intim, până la ultima particulă de materie și de antimaterie așezate la un loc, cu brâncușiana nepotolită „ieșire din Eu”, un exercițiu aspirațional complex și unic de a atinge cu palmele, în cazul sculptorului, și cu glasul, în cazul interpretei de operă, esența intrinsecă a lucrurilor și starea lor aparte de a fi, structura interioară greu perceptibilă a concretului geometrizat din jur - cu alte cuvinte, priveliștea reală de dincolo de îngustimea „formulelor obscure” ale existenței
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Rămânând în zona capelei vă rețin atenția semnalând că pereții galeriei poartă multe basoreliefuri sculptate în stânca de sare. Am remarcat și cred că nu m-am înșelat că toate acestea aveau tematică religioasă. Ele sunt opera recentă a unor sculptori din zonă, unele dintre ele fiind după modelele similare de la Salina Wieliczka de lângă Cracovia. De reținut că, în partea dreaptă a Capelei, se află basorelieful ce-l reprezintă pe Daniil Sihastrul. Cred că am intrat toți în perimetrul capelei, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
un zombie ambulant. Liviu Cornel Babeș, un brașovean în vârstă de 47 de ani lucra că maistru electrician la Trustul de Prefabricate din Brașov și în paralel urmase cursurile Școlii Populare de Artă din Brașov, devenind un pictor și un sculptor apreciat. În anul 1989, pe 2 martie, Liviu Babeș s-a autoincendiat, s-a transformat într-o torța umană, în timp ce cobora pe Pârtia Bradul, din Brașov, având în mână un carton pe care scria 'Stop Murder! (Opriți crimă) Brașov = Auschwitz
EROUL BRASOVEAN CARE IN 1989 S-A AUTOINCENDIAT IN NUMELE LIBERTATII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378010_a_379339]
-
Fier a Transilvaniei, în zona comunei Bucovei de azi. Dar Munții Poiana Ruscă au și alte zăcăminte de marmură. Marele zăcământ de marmură de la Rușchița a intrat în atenția lumii, a mineralogilor și a celor interesați în exploatarea ei datorita sculptorului maghiar Istvan Ferenczy, în Secolul XIX-lea,care a atras atenția asupra ei în Imperiul Habsburgic prin mass-media vremii, comparându-i calitățile cu cele ale marmorei de Carrara și estimând zăcământul la o foarte mare cantitate. Atât a trebuit, că
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Graur. În 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteana a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine romană. Până în anii '70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
Am pus lucrarea documentaristului și brâncușologului Cornel Mihalache că prefața la cele cinci documente cinematografice inedite, aflate în Arhiva Națională de Filme din România, pentru o mai acută observare a modului în care a fost asimilată, începând cu 1964, personalitatea sculptorului de origine romană de către regimul comunist. BRÂNCUȘI România, 1996, Documentar, 79 min R. Cornel Mihalache S: Cornel Mihalache I. Alex Goldgraber Montaj: Teodora Apolozan, Elisabeta Zamfirescu Editor: Remus Stoica Muzica: Mircea Octavian Sunet: Radu Zamfirescu Asistenți: Andreea Stroescu, Cristina Grigore
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
Cinerom, Sahia Film *** CONSTANTIN BRÂNCUȘI. HOBITA - PARIS România, 1964, reportaj Producător: Actualitatea în imagini 46/1964, subiect d. Constantin Brâncuși. - Imagini din Hobita, Oltenia, locul nașterii lui Constantin Brâncuși și din atelierul din Muzeul de Arte Frumoase din Paris al sculptorului. Imagini din Craiova și Târgu Jiu cu lucrările sculptorului; apar Masa Tăcerii și Coloana Infinitului. *** COLOCVIUL „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” România, 1967, reportaj Cu: Ion Jalea, Pompiliu Macovei, Jacques Lassaigne, G. Oprescu, Dan Hăulică, Carola Giedion-Welcker, Petru Comarnescu, V.G. Paleolog, Irina Codreanu
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
reportaj Producător: Actualitatea în imagini 46/1964, subiect d. Constantin Brâncuși. - Imagini din Hobita, Oltenia, locul nașterii lui Constantin Brâncuși și din atelierul din Muzeul de Arte Frumoase din Paris al sculptorului. Imagini din Craiova și Târgu Jiu cu lucrările sculptorului; apar Masa Tăcerii și Coloana Infinitului. *** COLOCVIUL „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” România, 1967, reportaj Cu: Ion Jalea, Pompiliu Macovei, Jacques Lassaigne, G. Oprescu, Dan Hăulică, Carola Giedion-Welcker, Petru Comarnescu, V.G. Paleolog, Irina Codreanu, Octav Doicescu, René de Solier, Giuseppe Marchiori, Juliusz Starzynski
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
investiții. *** CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREȘTI România, 1970, reportaj Producător: Săptămână în imagini nr. 24/1970, subiect e. Expoziții. - La Muzeul de artă din București este deschisă prima expoziție europeană a lui Constantin Brâncuși. Imagini cu operele sculptorului. Mulțumiri speciale: Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu Mai multe detalii: http://www.anf-cinemateca.ro/ ------------------------------------------------ Igor MOCANU București 20 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Igor MOCANU - AVANGARDA REVIZITATĂ - EDIȚIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUȘI) / Igor Mocanu : Confluențe Literare, ISSN
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]