2,779 matches
-
o savantă justificare a unui compromis. Nu a fost totuși vorba de așa ceva. Pentru a găsi cheia atitudinii lui Kant este recomandabil să ne gândim în primul rând la modul în care a văzut el obligațiile sale, ca învățat, față de semeni. Deși atunci când s-a produs acest incident Kant împlinise 70 de ani, el nu dusese încă până la capăt proiecte pe care le considera importante. Kant a fost, așadar, îndreptățit să aprecieze că liniștea și sănătatea lui, capacitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
semnul întrebării. Or, Kant a apreciat că elaborarea sistematică a unor implicații ale filosofiei sale critice constituie prima sa îndatorire. Modul cum a acționat filosoful în această împrejurare era în spiritul învățăturii sale despre îndatoririle față de propria persoană și față de semeni. În ultimii ani ai vieții, Kant le-a spus odată prietenilor săi apropiați: Domnii mei, nu mi-e frică de moarte, voi ști să mor. Vă asigur în fața lui Dumnezeu că dacă în această noapte aș simți că voi muri
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
socotită însă o compensație deplină a eșecului sistematic al incercărilor sale de a accede la absolut. Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este, desigur, o existență tragică, dar în univers îi revine semnificația unei demnități fără seamăn... Istoricitatea prilejuiește omului suferințe și satisfacții, ea prilejuiește omului paroxisme ale dezamăgirii, dar și paroxisme ale bucuriei 19. Cunoaștere cu valoare obiectivă versus creație, care poartă pecetea istoriei și individualității, ca expresie supremă a libertății umane. Acesta mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la care ne raportăm, unde locuim etc. - reflectă propriile credințe, concepții, atitudini, temeri și dorințe ale fiecăruia dintre noi. Din această perspectivă, am putea rezuma totul În două fraze: „Lucrurile cărora li te Împotrivești persistă” și „Nu culegi decît ceea ce semeni”. Ceea ce ambele zicale vor să exprime, În moduri ușor diferite, este că, dacă te concentrezi asupra unui lucru, Îl obții. Astfel, dacă, În mod repetat, te gîndești la și vorbești În termeni negativi despre ceva ce nu-ți dorești sau
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sale pulsionale și o parte însemnată de înclinație spre agresiune” (Freud, 1930/1995). Freud nu recunoaște că ar poseda el însuși vreo formă de altruism, afirmând, de altfel, cu franchețe: „În adâncul meu, sunt întru totul convins că dragii mei semeni, cu câteva mici excepții, sunt niște neisprăviți” (Jones, 1957/1975). El admite totuși că, fără influența civilizației, care-l obligă pe om să-și transforme tendințele egoiste în tendințe altruiste, societatea ar fi neîntrerupt amenințată cu dispariția, dată fiind violența
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dorința de a înfăptui o lume mai bună, mai dreaptă, de a ocroti pe nevoiași, pe copii, pe bătrâni, pe toți cei fără sprijin și apărare, cum astăzi nu vă ridicați, cu toată autoritatea pentru a curma un măcel fără seamăn, care prin urele ce stârnește, ne aruncă în iad. S-ar putea să se încheie această perioadă istorică fără ca cuvântul autorizat al femeilor, făuritoare de viață, să nu fie rostit pentru apărarea vieții, a pruncilor, pentru salvarea tuturor bunurilor artistice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cascada de revoluții și războaie. Neputința nu este doar de natură rațională, ci și instinctuală. De asemenea, o anumită dispoziție nativă a sufletului micșorează sau mărește capacitatea de deplasare a vehiculului omenesc. Se mai adaugă senzațiile create de natură, de semeni, de ceea ce ne înconjoară. Mecanism fin, interiorul le percepe, le prelucrează și, într-un târziu, elaborează o idee, o ipoteză, o concepție. De unde și subiectivitatea, să-i spunem, nota personală care încarcă orice concluzie. Experiențele sunt diferite de la individ la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
timp. Fiecare se poate „cupla” într-o activitate când resimte o potențialitate maximă de ordin volitiv și performativ. El recompune, pe un plan superior, o serie de activități performante și cu randament maximal, fiind expresia unei economicități și eficiențe fără seamăn. Dacă în mod tradițional, pentru a intra în posesia unei informații de specialitate, trebuie să pătrunzi într-o bibliotecă și să cauți informația respectivă din aproape în aproape, după repere destul de improbabile (vezi fișele de studiu ale savanților de altădată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nemărginite de informare, de autorealizare, pe care societatea actuală o clamează, indivizii își croiesc piste personale de formare, uneori colaterale sau în răspăr cu cele legitimate, formale, în perspectiva unei autonomii și „desăvârșiri” luate pe cont propriu. Tot mai mulți semeni ai noștri devin „nonconformiști”, „refractari”, „neascultători” și, de multe ori, motivat, cu rezultate chiar notabile. Din dorința de a scăpa de sub autoritatea încorsetantă a puterii unei instituții (cum ar fi cea a școlii, reală și chiar brutală), persoana intră, fără
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cerințelor cotidiene și profesionale ale societății moderne. Instrumentele sunt văzute ca mijloace pentru un dialog activ între indivizi și mediul lor (Rychen, Salganik, 2000, p. 11). Participarea și funcționarea în grupuri sociale eterogene. Această competență vizează dependența omului de ceilalți semeni, necesitatea stabilirii unor relații interpersonale pentru a da sens existenței în comunitate. Percepția corectă a rolurilor și responsabilităților proprii și ale celorlalți, negocierea și compromisul, acceptarea diferențelor culturale sunt descrieri ale acestei competențe-cheie. Un inventar mai detaliat, cu o descriere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
apate, „rătăcirea”, „Înșelarea” (Evr. 3,13); ⎯ epithymia, „pofta egoistă, Înclinația spre lucruri pernicioase” (Iacob 1,15); ⎯ anomia, „fărădelegea”; păcatul presupne transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); ⎯ adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); ⎯ prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească În locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic al lui Chantraine: blasphemein, În greaca clasică, nu are un sens specific religios, ci Înseamnă „a Înjura, a vorbi de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-i o atitudine de respingere față de cei aflați În dificultate, pe care, În mod inconștient, Îi percepe ca pe sine; eă stări de nesiguranță, de anxietate, care Împiedică persoana respectivă de a se angaja Într-un act de ajutorarea celorlalți semeni aflați În dificultate. În mod diferit se Înfățișează atitudinea morală pozitivă, care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate În dificultate. Eu consider ajutorul dat o obligație morală firească față de semenul meu aflat În suferință, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și să dea răutăților o formă cât de cât hazlie. Câteodată se folosește de maniera șansonieră a lui Béranger. Dintre satirele sale, între care câteva sugestive șarje caricaturale, se detașează aceea, în metru popular, intitulată Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București (scrisă în 1838, apărută în 1860), unde sunt vizate năravuri și instituții ale vremii. B. a mai compus fabule, cu pronunțat iz anecdotic, și, de asemenea, epigrame, fiind printre primii la noi care au
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
ostracizat, când cinismul îi provoacă o irepresibilă revoltă. Retorica disperării și răul secolului, degradarea morală, indiferența la valorile spiritului, decrepitudinea biologică, solitudinea, infernul „omului de prisos”, condamnarea artistului la perpetuă sărăcie sunt teme curente ale liricii lui C. Reproșul către semeni, avertismentul către burghezi, cu o fibră disperat-mesianică, se exprimă deseori în vers abrupt, alb, cu lexic dur, laitmotive fiind „groapa”, „dricul”, „viermii”, „ploșnițele”, iar în registrul moral, „paranoia”, „ratarea”, „eternul exilat”, „culmile și prăbușirea”. Dacă autorul izbutește mai puțin în
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
a stării generale de sănătate; 2) domeniul cognitiv sau intelectual - cuprinde o mare varietate de abilități mintale cum ar fi: învățarea, limbajul, memoria, rațiunea și gândirea; 3) domeniul psihosocial - include capacitatea unică a unei persoane de a interacționa cu alți semeni, de a-și exprima sentimentele, emoțiile și de a-și manifesta personalitatea. Legile care stau la baza proceselor de creștere și dezvoltare sunt (Mănescu, 1986): a) ritmul de creștere scade cu vârsta, fiind mai intens la organismele tinere. Cea mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fiu șocată. ― Nu, yia yia. Nu e papou. Sunt eu, Cal. ― Cine? ― Cal. Am făcut o pauză. ― Nepotul tău. Nu era cinstit, desigur. Memoria Desdemonei slăbise. Dar, oricum, n-ar fi ajutat-o. ― Cal? ― Îmi spuneau Calliope când eram mică. ― Semeni cu Lefty al meu, spuse ea. ― Chiar așa? ― Credeam că ești soțul meu, care a venit să mă ia În rai. Izbucni În râs pentru prima oară. ― Sunt copilul lui Milt și al lui Tessie. La fel de rapid cum se ivise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
populară, contaminat și mai cu seamă eliberator optimistă, învață pe oameni îndeosebi dragostea de viață chiar sub forme de care putem râde, sub formele grotescului. Creangă râde din toată inima, dar dintr-o inimă bună, largă și îngăduitoare, râde de semeni, de ființe care îi seamană lui însuși și râde de sine, cum ar râde oricare altul. Râsul în opera sa nu pedepsește, nu cenzurează, nu denuntă vicii sau defecte omenești, pe care le naște o anumită societate, o anumită profesiune
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
iubeam cu ochi păgâni Și plini de suferinți, Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar, Căci azi le semeni tuturor La umblet și la port, Și te privesc nepăsător C-un rece ochiu de mort. Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. {EminescuOpI 193} ȘI DACĂ... Și dacă ramuri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tu, am chef să mă joc cu avionul ăsta. E clar? Nu, nu e clar deloc. Și nici n-o să fie vreodată, că avionul acela e al meu. Și te rog să mi-l dai! Plângăciosule! Auzind această jignire fără seamăn, Sorin se face roșu ca sfecla. E tare supărat. Și, ca să arate că-i bărbat, un bărbat adevărat, care nu se teme de nimic și de nimeni și nici plângăcios nu-i, găsește putere să răspundă acestei mari ofense: Te
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
este? Așa ceva nu fac decât croitoresele!". Într-adevăr, vorba lui mi-a făcut bine, dar nu pentru motivele pe care le credea. Am reflectat cu satisfacție: "Ce imbecil! Își închipuie că nu m-aș omorî, numai din cauză ca să nu seamăn cu croitoresele! Habar n-are ce se petrece împrejurul lui!" Cu toate, că, de fapt, ar fi trebuit să-l invidiez, căci demonstra că este fericit. Probabil că suferința aduce o voluptate și un orgoliu, deoarece, oricât aș socoti, aș
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
a avea și a pierde sens, a da și a retrage sens - este acum rezervat omului. Devine posibil în sfera raportării la sine (raportare numită grijă, Sorge), la cele produse de oameni spre a fi folosite (preocupare, Besorgen) și la semeni (solicitudine, grijă pentru celălalt, Fürsorge). În sfera acestor raportări intenționale, sensul se anunță sau se retrage, se arată sau se ocultează. Lipsa de sens privește însă cu totul altceva, de exemplu o piatră oarecare, o furtună în munți, însă văzute
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
-i dus pe veci Cu mari meniri amorul, Îndepărtând cu ochii reci Ce scaldă sfănt fiorul. El s-a dus, lacrima spune Mult mai mult ca un cuvânt: Viața toată îți impune Drum deschis către mormânt. 6 iulie 2004 VĂD SEMENI CARE UMBLĂ ZIUA Văd semeni care ziua umblă Nu c-o făclie, ci cu șapte, Căci omul a căzut în umbră De când și mintea i-i în noapte. Ei caută ca Diogene În suflete parfum și cinste, Dar florile aborigene
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mari meniri amorul, Îndepărtând cu ochii reci Ce scaldă sfănt fiorul. El s-a dus, lacrima spune Mult mai mult ca un cuvânt: Viața toată îți impune Drum deschis către mormânt. 6 iulie 2004 VĂD SEMENI CARE UMBLĂ ZIUA Văd semeni care ziua umblă Nu c-o făclie, ci cu șapte, Căci omul a căzut în umbră De când și mintea i-i în noapte. Ei caută ca Diogene În suflete parfum și cinste, Dar florile aborigene S-au ofilit pe false
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
a avea și a pierde sens, a da și a retrage sens - este acum rezervat omului. Devine posibil în sfera raportării la sine (raportare numită grijă, Sorge), la cele produse de oameni spre a fi folosite (preocupare, Besorgen) și la semeni (solicitudine, grijă pentru celălalt, Fürsorge). În sfera acestor raportări intenționale, sensul se anunță sau se retrage, se arată sau se ocultează. Lipsa de sens privește însă cu totul altceva, de exemplu o piatră oarecare, o furtună în munți, însă văzute
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
libertățile" pierdute. Uitaseră haosul dinainte de 28 mai 1926, uitaseră războaiele civile care izbucneau ciclic la Rotondă, uitaseră grevele care nu se mai sfârșeau, uitaseră guvernele care cădeau în mai puțin de trei săptămâni, uitaseră corupția întregii administrații, uitaseră degradarea fără seamăn a vieții publice, uitaseră asasinatele bandei lui Dinte de Aur, uitaseră revoltele marinarilor și bombele care explodau pe străzi, și trenuri care deraiau, și atentatele și rapturile și distrugerile. "Așa este omul: apreciază mai mult lucrurile când nu le are
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]