3,089 matches
-
amintită, între anii 250 și 400. Piese asemănătoare au fost descoperite în Moldova, în mai multe morminte din necropolele cercetate până acum. Notăm doar pe cele din mormintele nr. 39, 44, 130, 212, 278, 381, 386 din necropola de la Bârlad-Valea Seacă, încadrate în tipul fibulelor cu picior întors pe dedesubt și înfășurat, turnate sau forjate. În necropola de la Mihălășeni acest tip de fibulă a fost încadrat în 2b, cu corpul îngust și arcul dreptunghiular. Asemănătoare sunt și fibulele din mormintele nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Mihălășeni acest tip de fibulă a fost încadrat în 2b, cu corpul îngust și arcul dreptunghiular. Asemănătoare sunt și fibulele din mormintele nr. 48, 72, 84 și 90 din necropola de la Săbăoani, cu analogii în aceleași două necropole de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni. Multe din aceste fibule sunt înseriate în tipul 1b, cu corpul lat, resortul dintr-o singură bucată, prezente frecvent în cultura Sântana-Cerneahov și au fost datate la sfârșitul secolului III și începutul celui următor. La Săbăoani sunt descoperite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cm, îndoit și înfășurat în trei fire pe corp. Resortul, din fier, păstrat destul de prost, are lungimea de 2,5 cm. Și această fibulă face parte din categoria celei din M. 14, respectiv, tipul gotic, prezent în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în mormântul nr. 473. La Mihălășeni sunt numite fibule cu corpul lat. Din aceeași categorie face parte și fibula de bronz descoperită în mormântul nr. 48 (Pl. 133/2; 197/5) cu arcul lenticular, lung de 2,5 cm, piciorul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fibulei în trei fire. Lungimea piciorului este de 2,2 cm. Resortul format din două părți, una mai scurtă, funcțională, cu o lungime de 1 cm și partea mai lungă de 1,9 cm. Este frecventă în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în mormintele nr. 7, 32, 39, 43, 130, 44, 212, 278, 381, 386. Fibula de bronz din mormântul nr. 52 are arcul lățit, lung de 2,3 cm, decorat pe margine cu același tip de ștanță de formă dreptunghiulară, puțin
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lungimea de 1,5 cm. Resortul este executat dintr-o bucată de fir care se înfășoară pe ax, trecând pe sub arc, de la un capăt la celălalt. Lungimea resortului este de 2,3 cm. Piese asemănătoare s-au descoperit la Bârlad-Valea Seacă în mormintele nr. 72, 247, 306, 472, 494, 502, 527, 536. La Mihălășeni asemenea piese sunt incluse în tipul 1b, iar Gh. Diaconu le consideră fibule de tip gotic, prezente în mai multe așezări și necropole din Muntenia sau alte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pentru a se înfășura pe corp, de unde este și rupt. Se mai păstrează, în zona dintre arc și picior, două fire de prindere. Resortul este scurt, format din câteva spire. Piese asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în mormântul nr. 319, precum și în alte necropole, pe care Gh. Diaconu, le consideră romane, dacice și sarmatice. Două fibule de bronz sunt identice, cu arcul puțin curbat, nu prea lat, lenticular în secțiune, cu lungimea de 2,2 cm
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ca decor câte două linii ușor adâncite, dispuse orizontal. Au fost descoperite în mormântul nr. 90. Tipul acesta de fibulă este prezent în mai multe necropole din sec. III-IV d. Chr. Menționăm doar pe câteva descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, in mormintele nr. 72, 247, 306, 472, 494, 502, 527, 536, Miorcani, Izvoare, Târgșor, Cozia sau Mitreni. Alte trei fibule din bronz, descoperite în mormintele nr. 28 (două bucăți) și 57, fac parte din categoria celor cu portografa fixă și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lungimea de 2 cm. Pe mijlocul arcului, în zona curburii, este decorată cu un motiv stanțat, format dintr-un șir de puncte și în forma literei V, dispuse pe lungimea piesei. Fibule asemănătoare s-au descoperit în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde autorul descoperirilor, le numește „fibule cu opritoare laterală” și în necropola de la Mihălășeni, unde sunt încadrate în tipul de fibulă cu portagrafă fixă - 5a-5b1. Acest tip de fibulă este prezent în cultura Sântana-Cerneahov, în prima jumătate a sec. IV
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
toate au caracteristicele pe care le-am găsit și la exemplarele descoperite la Săbăoani. Pentru analogii vom folosi cele două mari necropole cercetate în Moldova, a căror rezultate au fost publicate în două mari monografii, destul de recent - Necropola de la Bârlad-Valea Seacă și cea de la Mihălășeni. Majoritatea cataramelor de la Săbăoani se încadrează în tipurile de Bârlad-Valea Seacă, ovale, simple sau cu garnitură, respectiv cu placă dreptunghiulară sau trapezoidală: 1a (Pl. 144/5; 143/3); 2c (Pl. 111/4; 129/3,4; 136
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
analogii vom folosi cele două mari necropole cercetate în Moldova, a căror rezultate au fost publicate în două mari monografii, destul de recent - Necropola de la Bârlad-Valea Seacă și cea de la Mihălășeni. Majoritatea cataramelor de la Săbăoani se încadrează în tipurile de Bârlad-Valea Seacă, ovale, simple sau cu garnitură, respectiv cu placă dreptunghiulară sau trapezoidală: 1a (Pl. 144/5; 143/3); 2c (Pl. 111/4; 129/3,4; 136/7,8) și 5 din necropola de la Mihălășeni. Niciuna din cataramele descoperite la Săbăoani nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din trei plăci de os, prinse cu nituri de bronz. Face parte din aceeași categorie de piepteni, cu mânerul de formă ovală și aripi laterale ușor albiate, care sunt încadrați în necropola de la Mihălășeni, în tipul 3c1, iar la Bârlad-Valea Seacă în tipul b3, cu umerii scobiți. În mormântul nr. 43 s-a descoperit un pieptene din os cu mâner semicircular, umerii drepți, cu alveolare, plăcile prinse cu nituri de bronz. Corpul pieptenului ușor trapezoidal (Pl. 128/4). Acest tip de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit un pieptene din os cu mâner semicircular, umerii drepți, cu alveolare, plăcile prinse cu nituri de bronz. Corpul pieptenului ușor trapezoidal (Pl. 128/4). Acest tip de pieptene a fost inclus în categoria pieselor notate cu b3 la Bârlad-Valea Seacă și cu tipul 3d în necropola de la Mihălășeni. Singurul mormânt de incinerație care a avut în inventarul său un pieptene din os, păstrat fragmentar deoarece a trecut prin foc odată cu arderea cadavrului pe rug, a fost cu nr. 51 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mânerul este destul de înalt, situat pe mijlocul pieptenului. În zona dintre mâner și partea activă pieptenele a fost prins cu un al doilea rând de nituri. Face parte din categoria pieptenilor înseriați cu b1 din așezarea și necropola de la Bârlad-Valea Seacă și cu tipul 3a din necropola de la Mihălășeni. În mormântul nr. 64 s-a descoperit un pieptene aproape identic cu cel descris din mormântul nr. 53. Aici mânerul oval este mai scund, iar curbura la umeri este mai accentuată. Se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
iar curbura la umeri este mai accentuată. Se mai păstrează trei nituri la mâner, în partea de sus și 5 nituri pe corp (Pl. 208/4). Acest tip de pieptene este notat la Mihălășeni în categoria 3d, iar la Bârlad-Valea Seacă în tipul b3 - cu umerii scobiți. Alte două fragmente de pieptene au fost descoperite în mormintele nr. 72 (Pl. 144/4) și 84, (Pl. 225/2) din care nu se mai păstrează decât o parte din mânerul oval, unul prevăzut
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
2). Piese asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole, dar erau confecționate din bronz. V. Palade nu le consideră obiecte de toaletă, ci legate de consumul ofrandei, lângă care s-au găsit cinci asemenea piese, în necropola de la Bârlad-Valea Seacă. Singurul ac din bronz pentru păr a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 53 (Pl. 136/5). Din punct de vedere al formei, deosebim două părți - cea de sus, mânerul, care este rombic în secțiune și are o lungime
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,2 cm. După o mică umflătură, devine rotund în secțiune, o lungime de 3,8 cm. și un diametru de 0,2-0,1, subțiindu-se către vârf. Până în prezent ace de păr au fost descoperite doar la Bârlad-Valea Seacă, realizate din sârmă de bronz, cu un capăt ascuțit și cu celălalt îndoit, cu dimensiunile de 2,5-2,9 cm, care pare a fi mai degrabă pensetă, sau acul din os, descoperit în necropola de la Barcea, care are ambele capete
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
diametrul de 8,8 cm și la interior de 5,6 cm, descoperită în mormântul nr. 74 (Pl. 146/8; 221/1). Piese asemănătoare descoperite în necropola de la Mihălășeni sunt trecute la pandantive, la fel și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, dar aici autorul deosebește, totuși, unele exemplare din os, cu un orificiu destul de mic, pe care le numește pandantive, iar altele, cu un diametru mai mare, le include în categoria brățărilor. Un alt fragment din aceeași categorie autorul îl trece
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în zona gâtului, pe piept, s-a descoperit un pandantiv realizat din scoică marină din specia Murex, care avea la partea cea mai îngustă o gaură pentru agățat (Pl. 208/2). Exemplare asemănătoare au fost descoperite în necropolele de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni. Singura piesă din această specie de scoică descoperită la Săbăoani nu are niciun semn că ar fi fost echipată cu o verigă din fier sau bronz, așa cum s-a întâmplat la Mihălășeni sau la Bârlad-Valea Seacă, ceea ce dovedește
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni. Singura piesă din această specie de scoică descoperită la Săbăoani nu are niciun semn că ar fi fost echipată cu o verigă din fier sau bronz, așa cum s-a întâmplat la Mihălășeni sau la Bârlad-Valea Seacă, ceea ce dovedește că exemplarul nostru era agățat la gât direct cu firul de sfoară de care era atârnat pandantivul. În mormântul de înhumație nr. 74 s-au descoperit trei pandantive realizate din scoici marine, două din specia Murex și una
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din ele era prevăzută cu gaură de agâțat, fără alte urme metalice care să provină de la unele verigi (Pl. 146/4-6). Asemenea pandantive, din specia Cypraeea, au fost descoperite și în alte necropole, cum sunt cea de la Lunca-Galați, Barcea, Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Observăm, așadar, că necropola de la Săbăoani este lipsită de numeroasele tipuri de pandantive din metal, os, ceramică descoperite în celelalte necropole din sec. IV d. Chr. din zona Moldovei, Munteniei sau Transilvaniei. d6 - Obiecte de uz casnic În
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
activități umane în această perioadă, ilustrată cel mai bine prin descoperirile din marile necropole cercetate din Moldova. Așa, de pildă, în necropola de la Mihălășeni au fost descoperite nu mai puțin de 84 de fusaiole, iar în marea necropolă de la Bârlad-Valea Seacă, peste 60 de asemenea piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Piese asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole mai mici ca număr de morminte cum sunt în cimitirul de la Lunca - Galați, Izvoare-Neamț, Târgșor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vechi. Multe din necropolele din sec. II-III d. Chr. au avut în inventarul mormintelor asemenea piese. Același lucru se întâmplă și în perioada următoare, descoperindu-se în aproape toate necropolele cercetate, la unele din ele, cum sunt cea de la Bârlad-Valea Seacă peste 75 de cuțite, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație, iar la Mihălășeni peste 45 de exemplare. Nu lipsesc nici în necropolele mai mici, cum sunt la Lunca-Galați sau Târgșor. În mormântul nr. 62, de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unul și 3,7 cm la celălalt. Diametrul capului de nit este de 1 cm, iar lățimea piesei este de 1 cm și grosimea de 2 mm. Piese asemănătoare au mai fost descoperite în necropolele de la Târgșor, Barcea și Bârlad-Valea Seacă, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație. La un singur pinten descoperit la Bârlad-Valea Seacă se mai păstrează cea de a doua lamă de bronz curbată de care se prindea cu ajutorul celor două nituri, corpul principal
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 1 cm și grosimea de 2 mm. Piese asemănătoare au mai fost descoperite în necropolele de la Târgșor, Barcea și Bârlad-Valea Seacă, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație. La un singur pinten descoperit la Bârlad-Valea Seacă se mai păstrează cea de a doua lamă de bronz curbată de care se prindea cu ajutorul celor două nituri, corpul principal al pintenului (Fig. 293/18). În rest, așa cum presupunem noi, pintenii erau prinși direct de încălțăminte, fiind purtați în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,5 cm, iar diametrul în zona curburii de 0,4 cm. A fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 72. Asemenea piese s-au descoperit și în alte zone, dar numai în așezări, cum sunt așezarea de la Bârlad-Valea Seacă din sec. IV sau în așezările din sec. II-III d. Chr., la dacii liberi. Cea de a doua piesă, păstrată fragmentar, este tot din fier, dar cu corpul rotund în secțiune, are ambele capete rupte din vechime. Nu se păstrează
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]