4,879 matches
-
ale altora) vor fi luate cu timpul În seamă. În rest, multă sănătate, pace și liniște. Și, vorba bunicii - fie-i țărâna ușoară -, să de-a Dumnezeu să nu fie război, să nu vină vreo molimă, să nu fie potop, secetă și... să nu ne calce hoții și tâlharii! 13.5. Trăiri, bucurii, lacrimi Gara de Nord, București, Într-o zi obișnuită. Staționare cât se poate de scurtă, căci, nu-i așa, vrei să ajungi cât mai repede acasă. Decor palpitant, tranziență, plictiseală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este greu și riscant de a reconstitui greutățile despre care intenționa să vorbească liderul român și totuși nu ne-am hazarda prea tare presupunând că s-a referit la confruntarea cu gruparea cominternistă din P.M.R., pierderile pricinuite de seceta severă din 1946, povara despăgubirilor de război și inechitatea schimburilor economice și comerciale cu Uniunea Sovietică, aranjamentul spoliator implicat de societățile mixte ,,sovrom", ca și la atitudinea dictatorială a liderilor sovietici față de conducătorii români. Această presupunere nu este hazardată, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Măsurând cu lacrima ființa ta (1993) relevă un poet de inspirație htonic-folclorică, cu reminiscențe și rezonanțe, pe alocuri, din Lucian Blaga, vădit îndatorat unor tendințe din lirica modernă și chiar modernistă. Notabile sunt versurile de evocare a atmosferei sumbre de secetă și război, precum și meditațiile pe tema scurgerii neîndurătoare a timpului. Reportajele publicate de-a lungul anilor - adunate doar parțial în volume (Colegi de generație, 1979, Drumuri esențiale, 1982, Natură vie cu baracă, 1983, Vârsta care nu cunoaște eclipsa, 1984, Secante
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
și social în ansamblu. Cu alte cuvinte, nu avem efecte persistente în economie dacă se modifică ușor conținutul în argint al unei monede metalice dintr-o zonă geografică, dar putem avea asemenea efecte intense dacă în aceeași zonă geografică este secetă o perioadă lungă de timp sau se extinde o descoperire tehnică, cum ar fi folosința roții, de exemplu. O caracteristică a circulației monedelor metalice a constituit-o permanenta dispariție din circulație a aurului 500. Chiar înainte de a fi enunțată, legea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ei concrete prăpastia este evidentă - și nu numai pentru cercetătorul occidental, ci și pentru membrii colectivităților respective. În acest sens, reacția unui vraci Zuni Întrebat de etnograf de ce nu declanșează ritul de aducere a ploii Într-un moment de mare secetă este revelatoare: „Numai nebunii fac dansul ploii acum, când sezonul ploilor este Încă departe”. Paradigma „simbolică” pare a oferi un răspuns la această dilemă (de ce cred oamenii În eficiența magiei când multe fapte, eșecuri, infirmă această credință?): magia este o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiilor periodice, incluse În calendarul religios al societății În cauză. El poate să mulțumească divinității pentru sprijinul și protecția acordate, poate să ceară ajutorul divinității (suplicatio), fie pentru a depăși unele nenorociri precum bolile, catastrofele naturale sau fenomenele meteorologice defavorabile (secete, inundații) sau războaiele, fie pentru a reuși Într-un proiect - Începerea unei construcții, declanșarea unei confruntări, inaugurarea unei expediții În zone necunoscute sau nefavorabile, consacrarea unor obiecte (de la temple la arme). În sfârșit, sacrificiile pot viza expierea unei greșeli (considerată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
granițe, un proces În desfășurare pe străzi și În mințile oamenilor deopotrivă. Dar aceste granițe dobândeau forță atunci când erau exprimate. O procession générale impunea realității o ordine specifică. Nu Își propunea doar un obiectiv utilitar, precum sfârșitul unei perioade de secetă sau promovarea nobilimii În robă. Ea exista În maniera În care prind viață unele afirmații celebre sau opere de artă - ca simplă expresie, fiind o ordine socială reprezentându-se pe sine, ei Înseși. Pe lângă distincțiile legate de cei care au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ani nu se vor mai naște oameni. În ultimii 30 de ani dinaintea sfârșitului lumii (un an va avea durata unei zile), Pământul va fi condus de Diavol, ca urmare a unei Înțelegeri dintre acesta și Dumnezeu. Apoi va domni seceta, iar Anticrist va cutreiera lumea cu o găleată plină cu apă sau cu urină. Cei care vor bea din ea vor aparține Diavolului. În același timp, vor umbla prin lume Isus și sfinții cu o bucată de pâine și un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poème de départ. À ce titre, on peut citer le début du poème Timp fără patrie, construit entièrement sur des vers en miroir qui développent, dans des métaphores inédites, l'idée du temps apatride : Timp fără patrie : rău fără ape, secetă-n albie și sub pleoape. Timp fără patrie : inimi învinse, vârste nerodnice : cugete stinse. Timp fără patrie: sura poveste, vuiet de cetina neagră pe creste. (Timp fără patrie) (Blaga, 2010 : 281) Temps apatride : rivière sans eau, galets secs, et larmes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
domniei lui Alexandru Ipsilanti sau ordinea impusă de Nicolae Mavrogheni, vodă cu deprinderi justițiare ce umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de ciumă și cutremur. Calamitățile - ciuma, seceta, lăcustele - se repetă în istorie, și cronicarul, frisonat, le consemnează. Personaj de nuvelă istorică, Osman Pazvantoglu este bine caracterizat în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
însemnările cu „învățături”, așa cum face, pentru fiul său, în Cuvânt pentru fiul Toma. Cutremurat de atâta necredință câtă dospește în juru-i, el vede în orice cataclism sau dezastru semne ale mâniei cerești. Violență, cruzime, jafuri, omoruri îngrozitoare, războaie peste războaie, secetă și foamete, incendii și revărsări de ape, cutremure, epidemii, stele cu coadă și alte grozăvii alcătuiesc, sub pana lui, un tablou sumbru, apocaliptic. Cronicarul e un terifiat, cu nervii mereu încordați, suspicios, neliniștit, cu o veșnică frică de ce va fi
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
banalități, volumul său de debut aduce un aer proaspăt, datorat îndeosebi unei simțiri profunde, autentice. Prin el intră în lirica românească un peisaj - „șesurile nesfârșite”, scăldate în lumină, toropite de caniculă, răsfățate în propriul lor belșug, dar și arse de secetă. Esențială însă este expresia unei puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Esențială însă este expresia unei puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe secetă), în „ecourile din străbuni” (Serenadă de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
potabilă la nivel planetar. Conform autorului, până în 2025, 40% din populația Pământului nu va avea acces la apă potabilă; implicațiile pe care le are creșterea temperaturii din ultimii ani: valuri de caniculă, furtuni mai puternice din pricina creșterii temperaturii oceanelor, tornade, secetă Și inundații; topirile masive din Groenlanda, Oceanul Arctic Și Antarctica, ce vor avea implicații catastrofale asupra regiunilor de coastă (Florida, San Francisco, Olanda, Beijing, Calcutta, New York vor fi sub ape) Și vor determina dislocarea a sute de milioane de refugiați; controversele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
pot fi catalogate drept catastrofale: lipsa accesului la apă potabilă a sute de milioane de oameni; creșterea numărului de specii pe cale de dispariție, ca urmare a distrugerii ecosistemelor; inundații tot mai frecvente pentru zonele de coastă; creșterea mortalității, din cauza caniculei, secetei Și a inundațiilor (IPCC, 2007: 44-54). Problema cea mai mare se referă la efectele abrupte Și ireversibile pe care încălzirea globală le poate avea. În mod special, topirea masivă a calotelor polare poate determina o creștere a nivelului oceanelor, cu
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
71). Pentru a avea o imagine de ansamblu completă, am împărțit provocările încălzirii globale în funcție de regiune: zone de litoral Și zone montane. 2.2.2.1. Litoralul Din cauza încălzirii globale, zonele de litoral se vor confrunta cu numeroase probleme: caniculă, secetă sau alte probleme hidrologice, inclusiv poluarea mărilor/oceanelor, creșterea nivelului mărilor/oceanelor, care vor eroda plajele, iar bolile (de exemplu malaria) vor deveni o problemă semnificativă (Bâc, 2007: 40). De asemenea, orașele porturi (de exemplu: Veneția) vor avea de suferit
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
45) consideră că impactul încălzirii globale pentru aceste țări poate lua următoarele forme: schimbarea temperaturii de suprafață a oceanelor; creșterea nivelului mărilor; creșterea înălțimii valurilor; creșterea frecvenței evenimentelor meteorologice extreme (furtuni, cicloni tropicali, valuri tsunami etc.); modificarea precipitațiilor (inundații sau secetă). Din această cauză, aceste state au elaborat planuri de acțiune pentru o dezvoltare durabilă a țărilor în curs de dezvoltare din insule mici. Aceste planuri conțin numeroase direcții pentru protejarea lor de efectele adverse ale încălzirii globale Și distrugerii mediului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
are o față critică și una anarhică, răspunde întru totul intențiilor autorului și formulei ludice alese. Una sută una poeme, apărut în plină perioadă de instalare a proletcultismului și împiedicat să ajungă la cititori, este marcat de amprenta timpului: războiul, seceta, confruntarea cu forme ale dușmăniei față de cultură. Atmosfera e dată de amenințarea tulbure venind din partea unor „străini”, a „furilor”, a intrușilor, cu o voită confuzie între spațiul ogrăzii și cel al țării. Imaginile declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
confruntarea cu forme ale dușmăniei față de cultură. Atmosfera e dată de amenințarea tulbure venind din partea unor „străini”, a „furilor”, a intrușilor, cu o voită confuzie între spațiul ogrăzii și cel al țării. Imaginile declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de secetă capătă, prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul sterp și sensul nul” (Păretele de var, S-a culcat o fiară, Bivolul de jar). Inversiunea tuturor semnelor arată un Dumnezeu crud
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
în astă noapte albia Și vezi că pârtii nouă își taie pintre stânci... Să știți că-n astă noapte de ciumă or, să moară Mulți oameni... Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și vezi că pârtii nouă își taie pintre stânci... Să știți că-n astă noapte de ciumă or, să moară Mulți oameni... Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe drumul care duce din leagăn la sicriu, Moartea să te cuprindă în brațele-i de viu! În suflet să-ți domnească un seraf surd și mut Și-o secete cumplită în capul tău tăcut! De viața ta mizeră moartea să nu se-atingă, Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima stârpită, în capul pustiit. (De sub manta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ordine și Haos. Pentru mentalitatea mitică, Haosul nu dispare odată cu actul cosmogenezei. Tot așa cum toate elementele Cosmosului preexistă, în stare virtuală și latentă, în materia Haosului precos- mogonic, acesta din urmă supraviețuiește în chiar structura Cosmo- sului. Boala, moartea, furtuna, seceta, eclipsa, cutremurul, invazia inamicilor etc. sunt receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului își revendică drepturile și primatul. El încearcă să readucă lumea în starea haotică inițială, precosmogonică. Universul (sau orice microunivers : corpul, casa, satul etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-o Invocare către Marduk acesta este slăvit ca fiind „cel care sparge țeasta capului lui Zu” (1, p. 245). Într-un mit hitit, balaurul Illuyanka îi răpește zeului furtunii Teshub ochii (și inima, într-o altă versiune), provocând astfel seceta. Printr-un șiretlic, Teshub își recapătă vederea și îl învinge pe monstrul ofidian (2, p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este atestată din abundență. Amintesc doar basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nevoile lumii nu s-a produs doar in illo tempore, din cauza unui conflict iscat între om și divinitate. Calamitățile, fie ele naturale sau sociale, sunt motivate în credințele populare românești prin același dezinteres din partea zeului. Iată, de exemplu, cauza unei secete prelungite, așa cum o vedea un țăran român în 1930 : „De amu oamenii s-o stricat [...] și Dumnezeu s-o întors cu dosu și nu mai dă ploaie...” (37, p. 201). Așa cum apare în aceste legende și credințe populare, cauza depărtării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]