112,413 matches
-
ani: Generative Art Group, numărînd patru alter-ego-uri, care-i permit, după cum singur mărturisește, să traverseze "meandric o arie largă de subiecte". Moda vocilor/metodelor alternative face parte, o știm acum, din paraphernalia postmodernă, din strategia interogativ-reformativă a anilor șaptezeci-optzeci ai secolului trecut. Dacă sculptorul Paul Neagu este cunoscut și discutat acum, altfel decît era în 1969, cînd cîțiva marxiști îi priveau opera ca "stranietate îndoielnică, dacă nu ca pe un neo-dadaism ignorabil", poetul este cvasi-necunoscut. Nu demult, Fundația Interart Triade a
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
Perugia unde petreceam, ca italienist, a doua bursă universitară de o lună (prima avusese loc cu un an înainte, în august 1972), i-am scris marelui poet Mario Luzi - care avea să primească Premiul Nobel de literatură un sfert de secol mai târziu! - că mi-ar plăcea să cunosc Florența și, dacă era cu putință, să-l întâlnesc. Minune, el mi-a răspuns rapid, pe 10 noiembrie, la adresa mea temporară : Universitŕ per Stranieri, Palazzo Gallenga, 01600 Perugia, Piazza Fortebraccio : Caro Constantin
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
mi-a telefonat să-mi spună că îmi bat joc de doctrinele de stînga și de reprezentanții lor, ceea ce consideră impardonabil. Scrisesem atunci un articol în care mă întrebam cum a devenit PDSR un partid cu o istorie de peste un secol de social-democrație, doar pentru că fuzionează cu un PSD istoric, din care mai rămăseseră doar numele și apartenența la Internaționala Socialistă. La o săptămînă după apariția acelui articol, regretatul Sergiu Cunescu a dezavuat public operațuinea realizată de Alexandru Athanasiu. Mi s-
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
bipedă? De ce să preamărim necondiționat, trecând sub tăcere, rătăcirile idolilor de ieri și de azi? La urma urmei, de ce să glosăm pe marginea fair-play-ului și să nu denunțăm consecințele lipsei lui?" se întreabă Radu Paraschivescu, totuși fără morga moralistului de secol XIX. Fanionul roșu este, prin urmare, "un mini-catalog al abjecțiilor", o scurtă monografie a "furăciunii" sportive, dar cartea nu vorbește despre impuritatea sportului ca temă abstractă, ci în fond despre oscilațiile caracterului uman prins între responsabilitatea muncii susținute și obositoare
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
s-a așternut peste amintirea scriitorului cu o viteză îngrozitoare. Din ce cauză? Talentul se poate distruge, adică autodistruge, în variate feluri, unul mai ciudat decît altul. O știm dintotdeauna, această realitate a fost codificată de Baudelaire, dar, din păcate, secolul XX a adăugat noi posibilități de pierzanie, la care cel mai damnat dintre poeții de odinioară nici nu se gîndise. " La sottise, l’erreur, le péché, la lésine, Occupent nos esprits et travaillent nos corps". Deci - prostia, eroarea, zgîrcenia, păcatul
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
pierzanie, la care cel mai damnat dintre poeții de odinioară nici nu se gîndise. " La sottise, l’erreur, le péché, la lésine, Occupent nos esprits et travaillent nos corps". Deci - prostia, eroarea, zgîrcenia, păcatul carnal. Doar atât? Se vede că secolul al XIX-lea plutea încă într-o inocență de invidiat, pe care noi am pierdut-o de multă vreme. (Titus Popovici era îndrăgostit de Baudelaire: în cîteva puncte cruciale de narațiune îi amintește numele și îi citează versurile). Astăzi știm
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
cărți. Seamănă în măsura în care relativismul specific logicii sistemelor fuzzy domină materia epică. Aceeași continuă întrepătrundere a planurilor temporale și spațiale, care face posibilă întîlnirea și comunicarea cvasi-onirică între personaje ce au trăit toată viața pe meridiane diferite, în epoci despărțite de secole sau milenii. Totul este posibil în scrisul lui Constantin Virgil Negoiță. Eroii biblici își fac simțită prezența în istoria omenirii sub chipul unor identități reale din cartea de istorie sau chiar sub cel al unor personaje fictive din marile romane
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
an s-au împlinit șapte decenii de la dispariția lui Panait Istrati. Bun prilej de reflecție asupra operei și biografiei scriitorului, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în fața unuia dintre cele mai interesante "cazuri" literare din prima jumătate a secolului al XX-lea, pe nedrept ignorate sau - mai trist - clasate în pripă, de critica românească. Există, ce-i drept, și câteva excepții. Este suficient să ne gândim la consistenta lucrare a lui Mircea Iorgulescu, apărută în anii '80 (Spre alt
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
acestui topos. În Mediteraneo (al levar del sole), am avea de-a face, pe de o parte, cu inițierea pe care o presupune autenticitatea experienței, iar pe de altă parte cu descifrarea alfabetului "scriiturii", a unei tradiții culturale stratificate de secole. O altă temă de reflecție - deosebit de incitantă - a fost cea propusă de Gisele Vanhčse, care s-a oprit asupra relevanței "scriiturii nomade" istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
la nivelul scriiturii și al viziunii", notează în concluzie autoarea. O pondere însemnată au avut și discuțiile despre relația lui Istrati cu ideologia, "utopia progresistă" pe care și-a construit-o fiind privită fie în contextul istoric al începutului de secol XX (Gianni Schilardi), fie din punctul de vedere al contemporaneității (Goffredo Fofi). Dintre invitații români, Sabina Măduță s-a concentrat în intervenția sa asupra prieteniei dintre Istrati și Alexandru Talex, Corina Costopol a abordat chestiunea receptării operei istratiene în Europa
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
română este o carte interdisciplinară, care combină elemente de istorie literară cu elemente de sociologia literaturii, de teoria comunicării și chiar de sociologie pur și simplu. Leon Volovici explică circumstanțele care au făcut posibilă apariția literaturii române moderne la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Un rol decisiv în apariția culturii române moderne l-a avut procesul de laicizare petrecut la mijlocul secolului al XVIII-lea. Unul dintre efectele acestuia a fost schimbarea fundamentală de conținut a
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
combină elemente de istorie literară cu elemente de sociologia literaturii, de teoria comunicării și chiar de sociologie pur și simplu. Leon Volovici explică circumstanțele care au făcut posibilă apariția literaturii române moderne la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Un rol decisiv în apariția culturii române moderne l-a avut procesul de laicizare petrecut la mijlocul secolului al XVIII-lea. Unul dintre efectele acestuia a fost schimbarea fundamentală de conținut a cărților publicate în cele trei principate
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
Leon Volovici explică circumstanțele care au făcut posibilă apariția literaturii române moderne la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Un rol decisiv în apariția culturii române moderne l-a avut procesul de laicizare petrecut la mijlocul secolului al XVIII-lea. Unul dintre efectele acestuia a fost schimbarea fundamentală de conținut a cărților publicate în cele trei principate române. Scrie Leon Volovici: Pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea, datorită și monopolului Mitropoliei asupra tiparului, cartea religioasă predomină
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
apariția culturii române moderne l-a avut procesul de laicizare petrecut la mijlocul secolului al XVIII-lea. Unul dintre efectele acestuia a fost schimbarea fundamentală de conținut a cărților publicate în cele trei principate române. Scrie Leon Volovici: Pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea, datorită și monopolului Mitropoliei asupra tiparului, cartea religioasă predomină. Dintre cărțile românești tipărite între 1717 și 1750 (102 în }ara Românească, 29 în Moldova, 6 în Transilvania), 84,4% sînt cărți religioase. Peste numai trei decenii, balanța
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
note din finalul volumului, se face trimitere la o singură carte apărută după anul 1976 (Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Editura Aius, Craiova, 2000). Or, între timp au fost publicate cărți importante vizînd perioada literară de la începutul secolului al XIX-lea, condiția scriitorului, relația scriitor-cititor, aspectele teoretice ale comunicării literare. Unele contribuții sînt amintite fugitiv în prefață (Paul Cornea, Adrian Marino, Mihai Dinu Gheorghiu, Liviu Malița, Mircea Vasilescu), dar lista este mult mai lungă și ea trebuie adusă
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
impresionase prin excelenta franceză în care îi scrisese. Este, în fine, de luat în seamă, ca argument, istoria bogată a receptării lui Jules Verne în România, a traducerilor, a adaptărilor, a comentariilor din reviste și ziare, istorie de aproape un secol și jumătate. în carte Hobana examinează această materie, o sistematizează și o pune în relație cu întreaga operă a lui Jules Verne. Ne avertizează totodată că subiectul cercetării sale nu poate fi considerat închis. Pot apărea date noi cărora alții
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
critic al lui Ilarie Chendi. Acesta este nemulțumit nu numai de calitatea traducerii lui Victor Onișor, dar și de "falsele culori în care este arătată viața poporului nostru", nu din "pornire dușmănoasă", ci din "necunoștința stărilor faptice" de către autor. în secolul XX traducerile operei verniene se înmulțesc, devenind totodată mai bune, după cum se înmulțesc și raportările la Jules Verne. Vor scrie despre el, printre alții, G. Călinescu, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Al. Rosetti, primul socotind că "nu rareori forța
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
fuga de pe scenă, fîlfîitul pelerinelor albastre, cele cincizeci de valize din lemn, zgomotul lor căzînd la pămînt, toate crizele, bucuriile și suferințele, fustele orange ale egiptenilor, pantalonii lui Danaos, în care puteau să intre sute de ani, ba chiar și secole, albul nunții și al zeilor cinici, și noaptea crimelor, și marea, marea, vuietul ei, și viscolul de afară, și eu, și Purcărete. Numai Ștefania Cenean n-a intrat în nici un palmares cu danaidele ei. În toți acești ani, am fost
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
undă sonoră/ chiar când jumate adormit"(Pentru poezie) Ciclul Lu Li & Weng Li ne rezervă surpriza unei bijuterii asianice care arată (și) posibilitățile livrești cu totul deosebite ale lui Andrei Codrescu. Lu Li & Weng Li sunt doi tineri chinezi din secolul XIII, ea curtezană la curtea imperială, el războinic, "frate și soră, fie iubiți sau, poate amândouă". Fără a ști dacă se vor întâlni vreodată, cei doi își scriu poeme pe care nu și le trimit. Un fel de jurnal al
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
cel mai competent expert european, istoricul de artă Friedrich Teja Bach care, bizuindu-se pe o veche adeverință bancară și pe documentele de asigurare și expediție poștală ce au însoțit sculptura de al Paris la Bruxelles în prima jumătate a secolului trecut, a girat cu semnătura sa descoperirea și proveniența capodoperei. Acum anunțata lucrare pentru vânzare la "Christie's" provine din colecția doamnei Léonie Ricou, o veche cunoștință de tinerețe a academicianului profesor George Oprescu, care obișnuia să vorbească despre cele
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
s" provine din colecția doamnei Léonie Ricou, o veche cunoștință de tinerețe a academicianului profesor George Oprescu, care obișnuia să vorbească despre cele câteva sculpturi de Brâncuși aflate în colecția acestei protectoare a artelor și artiștilor din prima jumătate a secolului trecut. Doamna Ricou, căreia Brâncuși i-a dedicat un portret, intitulat "Mme L.R.", a fost soția belgianului Alexandre Stoppelaere care, în 1937, la șapte ani după moartea consoartei sale, a vândut sculptura în ambalajul ei original unui colecționar care a
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
două filosofii - cea a lui Aristotel și cea a lui Platon - în forme "actualizate" mai apoi în neoaristotelism și neoplatonism; două filosofii care au stat la originea bifurcării creștinismului între Apus și Răsărit, a luptei intra-ortodoxe în intervalul dintre secolele XV-XIX. Predominaseră și se asimilaseră în creștinism categoriile filosofice aristotelice în tot Evul Mediu, mai ales după eforturile lui Thomas d'Aquino de a face compatibilă filosofia (o anume filosofie) cu creștinismul. Identitatea elenă însă, suscitată național în formațiunile grecești
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
străină - care contestă continuitatea vechilor greci pe pământul Elladei de astăzi, o teorie asemănătoare "rösslerienilor" din istoriografia noastră: "teoria" lui lui Jakob Philip Fallmerayer susține că grecii moderni se trag din triburi... slave și albaneze migrate în Imperiul Bizantin în secolul al VII-lea e.n.!) Fie și doar înșiruind personalitățile Iluminismului neoelen ne convingem de împletirea indestructibilă de destine ale unor învățați ce au contribuit decisiv la limpezirea concepțiilor naționale, atât pentru Grecia cât și pentru țările Române: Constantin Mavrocordat, domn
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
C. Cantacuzino și, respectiv, ale lui Dimitrie Cantemir; familia Ipsilanti (adevărată dianstie), care a dat țărilor române doi domni, ultimul fiind tatăl revoluționarului Alexandru Ipsilanti, "etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă mai amintim că 70% din tipăriturile în limba greacă în secolul al XVIII-lea s-au executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de documente privitoare
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
muzicianului total, în egală măsură eminent interpret și creator, cronicizîn- du-se, în replică, hiperspecializarea ce duce la o defalcare categorică între comportamentele compozitorului și restitutorului, totodată la abdicarea semnificațiilor lui homo-musicus. Primordialitatea urechii a fost demolată sistematic pe parcursul ultimului secol, grație unor tentative (de multe ori reușite) de deturnare, erodare sau relativizare a intuiției auditive prin imixtiuni senzoriale extra-auditive sau intelectiv-speculative, afirmate de experiențe componistice mai mult sau mai puțin falimentare. în fața sfîrșitului de ciclu, muzica savantă se prezintă ca
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]