2,160 matches
-
să-mi vorbească, să-mi dea lămuriri suplimentare și să mă felicite pentru a doua mea naștere. LA MULȚI ANI! - îmi spuneau. A doua mea naștere?! Când?! Unde?! Cum?! Nașterea prin Spirit! - mi s-a spus. Simțind vibrațiile, înseamnă că secreta, dar înțeleapta mea energie Kundalini s-a trezit și s-a înălțat prin corpul meu - așa slăbit cum era el de boală! - eliberându-se prin Sahasrara și unindu-se cu Energia Universală Omniprezentă. Ajunsesem în starea de yoga, adică de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prezent și În istorie există, apar enorme forme ale unui fals viu, mișcătoare numai În aparență, goale de acea contradicție internă care este miracolul vieții, acea continuă și inepuizabilă luptă Între creație și distrugere. Capacitatea materiei de a-și conține, secreta, principiile și „motoarele” propriei dezagregări, nimiciri, acea „iubire a negației” care ne face să „Înaintăm” deși această „Înaintare” nu este decât aparentă, ea este o „dinamică stare pe loc”, o „rămânere, persistare” În existență, și abia astfel se naște ea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Realitatea. De tânăr deci, ca orice poet, ca orice „nebun”, am avut dubii, ca să zic așa, asupra acestei doamne extrem de Îngâmfate și adeseori prost parfumate ce era numită respectuos de adulții din jurul meu - realitate! Și, În acest fel, mi-am secretat continu, din viscerele mele morale, acel „vaccin” contra fatalismului, una din bolile „splendide” care ne vin din pitorescul Orient, Încărcat de atâtea istorii și personaje și chiar de o „altă viziune asupra lumii”, care În anii șaizeci a atras zeci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Petre și secretar științific pe conf. dr. ing. Văcaru Opriș Ioan. Noua echipă și-a prelungit activitatea până În 1984, cu toată opoziția unor colegi zootehniști. Prin unificarea facultății și pensionarea doamnei Agrigoroaia, În 1974 s-a făcut și unificarea secretariatelor, secretară șefă devenind doamna Drobotă Sandina, ajutată de Georgescu Emilia, secretară și Silitra Maria, dactilografă. După pensionarea ultimei (1978) am angajat-o prin concurs pe doamna Elena Andriescu (1978-1989) și apoi pe doamna Gilda Drăgănescu (1979-1988) și temporar pe doamna Cazacu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de cunoaștere a înțelesului verbului elin "poiein" nu putea fi vorba la pehlivanul în cestiune.) Ce raționament parșiv screme intelectul celora de mă confinează la prozaitate (când nu-mi neagă, aidoma Pelicanului din Țicău, existența textuală, sub pretextul că literatorii secretă doar poeme, narațiuni și critică literară, eventual teatru)? Po(i)etul, nescriind științific, nu-și justifică locul, slujba, agitația de la Universitate. Eseistul, pe de altă parte, negenitând versuri, proze sau cronici literare, nu-și are situl în dicționarele unor Zaciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lipsi entuziasmele, necum rezistențele feroci. Căci de-ajuns unde va fi dus Mutu iapa, și tranșează actualmente Victor Surdu ceapa, tot ajungem noi odată în pofida celor din gașca lui Ben Laden, care, ajută la aflat soluții de circumstanță ori la secretat anticorpi. Statul Universal și Omogen ne paște la cotiturile avenirului, de nu survine între timp, parșivă, moartea termică a Universului, topirea banchizelor polare ori altă nasulie, c-atunci o să ne refugiem, cu toată Banda lui Stoiciu, la poalele Ocolașului Mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
anuală, sub stratul gros de omăt și frunzare ce le apără de vicisitudinile iernii, microorganismele Își desfășoară nestingherite activitatea. Iar această activitate este oxidarea a tot ce e substanță reducătoare: resturi vegetale dar și substanțele pe care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și substanțele pe care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante care inhibă microorganismele, condiții pe care ele Însele le-au creat. Cu alte cuvinte, primele cantități de substanță reducătoare vor fi sintetizate de plantă fără a fi stingherită. Faptul că planta trebuie să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și astăzi inclusiv În apă) din ocean: războiul chimic, cunoscut Încă de algele monocelulare, În care e pusă În joc o gamă largă de substanțe menite a fugări alte plante, asigurând fiecărui individ vitalul loc sub Soare. Exemplu? Alga Chlorella secretă chlorelina, inhibitoare pentru alte specii, dar și limitatoare a densității propriei populații. Ca demni succesori, lichenii secretă acizi, În același scop. Iar ce face acidul cu roca Își poate da seama oricine, scăpând puțin oțet pe mozaicul din bucătărie... Odată cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la rând a culturii aceleiași specii pe același teren; anume, reglarea, dar din ce În ce mai jos, a populației acelei plante, deci scăderea producției dorite de cultivator. Sunt relativ puține substanțe alelopatice. Mai mult, există puține cu caracter specific unei plante, precum juglona secretată de nuc. Majoritatea au un caracter general, fiind secretate de multe specii, chiar foarte diferite. Și, Încă mai mult, o aceeași plantă secretă mai multe astfel de substanțe. Așa Încât, potențialul redox indus specific În sol de o plantă oarecare e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anume, reglarea, dar din ce În ce mai jos, a populației acelei plante, deci scăderea producției dorite de cultivator. Sunt relativ puține substanțe alelopatice. Mai mult, există puține cu caracter specific unei plante, precum juglona secretată de nuc. Majoritatea au un caracter general, fiind secretate de multe specii, chiar foarte diferite. Și, Încă mai mult, o aceeași plantă secretă mai multe astfel de substanțe. Așa Încât, potențialul redox indus specific În sol de o plantă oarecare e rezultatul secreției atât a mai multor substanțe cât și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plante, e drept Împotriva altor plante, substanțe după cum am arătat deunăzi reducătoare, Împiedicând acumularea lor excesivă. Exemple? Protozoarele, acele animacule unicelulare ale căror prototip e parameciul, se Înmulțesc exagerat exact În solurile În care se găsește mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare, Împiedicând acumularea lor excesivă. Exemple? Protozoarele, acele animacule unicelulare ale căror prototip e parameciul, se Înmulțesc exagerat exact În solurile În care se găsește mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Așa poate fi considerată secreția măcar a unora dintre toxinele paraziților intestinali. Alt exemplu? Ouăle ariciului de mare nu se pot dezvolta decât În anumite condiții redox, adică a prezenței ori absenței unor substanțe alelopatice. Mormolocii de broască mai dezvoltați secretă o astfel de substanță, de natură proteică, menită a Împiedica dezvoltarea celorlalți, mai plăpânzi. Alte specii reglează pe aceeași cale și raportul dintre sexe. Hrana constituie ea Însăși un mesaj chimic, tot pe calea medierii redox. E drept, asta capătă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Mijlocitorul e tot chimic și se cheamă feromoni, iar caracterul strict de mesaj e subliniat de cantitatea de substanță necesară: câteva molecule. Ce mesaje pot transmite feromonii? În primul rând, agregarea indivizilor unui grup, asigurând coeziunea acestuia: albinele excelează, matca secretând un feromon, alcătuit din nu mai puțin de 14 componente, ce Îngăduie o foarte largă gamă de mirosuri caracteristice. Apoi, marcarea traseului: și, aici albinele sunt reprezentative; prima albină ce găsește o floare bogată În nectar o marchează, de asemenea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
floare bogată În nectar o marchează, de asemenea specific familiei. Mesajele mai cuprind alarmarea În fața unui pericol, recunoașterea de la mare distanță Între sexe și, nu În ultimul rând, reglementarea socială, unde un exemplu foarte bun sunt termitele: cástele de reproducere secretă un feromon care interzice altor membri ai familiei diferențierea sexuală; dispariția indivizilor emitenți, a reginei de exemplu, implicit a feromonului, face ca alți membri ai familiei să le poată lua locul. Se Înțelege că, prin Însăși exemplele date, principiul feromonilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
agricole. Poluarea informațională se referă deci nu la o infestare masivă, dăunătoare mediului prin Însăși acest fapt, cât la mici cantități, infime chiar, dar din substanțe ce pot mima proprietățile celor folosite de Viață pentru integrarea sa, acele substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lucru ideilor pe care le promovez de obicei. Ei bine, la acest proces participă și Viața. Și Încă eficient, realizând ambele laturi ale procesului, adică eroziunea și depunerea. Orice plantă, folosind o nutriție minerală, mobilizează substratul, dizolvându-l cu ajutorul acizilor secretați de rădăcini. Chiar dacă substratul e o stâncă, iar acele plante sunt dintre cele inferioare, deci fără rădăcină propriuzisă, precum lichenii și mușchii, acest proces corosiv are loc. Dar plantele realizează și fragmentarea mecanică a substratului, chiar stâncos, Înfigându-și rădăcinile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ușurată, dar treaba e, de atunci, cu totul alta. Succesiunea ecologică proprie vegetației are loc și astăzi, cu o frumusețe sălbatică. Stânca golașă e acaparată În primul rând de licheni, capabili să trăiască doar cu apa din atmosferă, dar care secretă acizi ce dizolvă substratul calcaros. Din urmă vin mușchii, care pot trăi la fel, dar și valorificând primordiul de sol ce rămâne În urma morții unora dintre licheni, tot În dauna stâncii de dedesubt, victima altor acizi secretați. În solul, Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
înclinație spre ele. Înainte de secreta 1, nu numai că nu puteam simți supunere lăuntrică, ci mai mult, nici nu aflam în mine puteri care să mă ajute, pricepând din aceasta că nu puteam afla supunere prin puterile mele; în timpul rugăciunii secreta și înainte de ea, vizită spirituală care sfârșea în supunere. A DUHULUI SFÂNT 11. a. l. Joi ș27 martieț - Înainte de liturghie, lacrimi, multe Viziune în timpul ei, totul sfârșind în supunere, cu o viziune a ființei dumnezeiești în formă sferică, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
unui evreu” (veche zicală englezească, cu sensul „a fi murdar” ; <endnote id="cf. 455, II, p. 229"/>). Interesant este faptul că, În limbajul popular din Transilvania și Bucovina, prin termenul „jidan” (sau „jidov”) este desemnată o „goangă [= insectă] puturoasă”, care secretă un lichid foarte urât mirositor <endnote id="(39)"/>. La fel este numit În Moldova gândacul Mamornic (Meloe proscarabaeus), pentru că e o insectă „neagră, gheboasă și puturoasă ca un jidan” <endnote id="(839, p. 172)"/>. Compararea evreului (mai ales a celui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încercând să demonstreze că, prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros particular (Geruchliche Eigenart) <endnote id=" (460)"/>. Un alt „profesor de antropologie” care s-a ocupat de „mirosurile rasiale” a susținut că glandele sudoripare ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id="(560, p. 26)"/>. Expresii de tipul Alle Juden stinken ! („Toți jidanii put !”) au devenit atât de populare, Încât au ajuns chiar și În folclorul copiilor <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comunismului de junglă al anilor ‘50 și ne putem trezi cu niscaiva procese PENALE. În ziua de 6 septembrie 1980, lt.col. Ioan Toma s-a Întâlnit cu „Alexandrescu” la o gazdă conspirativă numită „Mureșanu”. De data aceasta, „Nota informativă” strict secretă avea și un număr: 615/0015. Trebuie pusă mențiunea expresă că informatorul era din satul natal al preotului, Văleni de Vaslui, iar ca indiciu În plus pentru cei care ar Încerca să afle cine era În realitate, „Alexandrescu” era chiar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dau nimic! Nu aveți dreptul!” Asta după părerea dumisale. Liniștit îi răspund că n-am venit să-i cer ceva din venitul personal, că am venit să-mi revendic un drept căpătat prin sângele vărsat pe câmpul de luptă! Doamna secretară mai răsfoiește un pic dosarul ce avea pregătit pentru comisie și repetă acel „Nu vă dau nimic!”, de parcă mi-ar fi dat din propriul buzunar. Îi răspund la fel de calm următoarele: „De ce mă jigniți doamnă? Eu cer un drept legal. Dacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de pe panoul unui oculist, se ivesc din nou În fața mea literele din cartea de gramatică. Camera de Învățătură era scăldată de razele soarelui. Într-un borcan de sticlă care transpiră, mai multe omizi țepoase se hrăneau cu frunze de urzici (secretând interesante grămăjoare de excremente de culoare oliv, cu formă de butoiașe). Mușamaua de pe masa rotundă mirosea a clei. Miss Clayton mirosea a Miss Clayton. Alcoolul sângeriu din termometrul exterior se ridicase În mod miraculos, victorios, până la 24o Réaumur (86o Fahrenheit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]