KorAP: Find »[drukola/base=semiotică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...85 >

2,115 matches

Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563

și înțelege un număr infinit de fraze; creativitatea guvernată de reguli (rule governed creativity) ține de competență, iar creativitatea care schimbă regulile (rule changing creativity) de performanță. DECONSTRUCTIVISM Mișcare intelectuală născută în filosofie (Derrida) care a influențat teoria literară și semiotica. Acest demers vizează demontarea mecanismelor ce au generat categoriile de gîndire moștenite prin tradiție. DEDUCȚIE (opus lui inducție) Raționament sau operație mentală care decide pe baza unui principiu general asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
lui F. de Saussure, pentru care în limbă "nu există decît diferențe" (CLG: 133); un semn se instituie ca semn pentru că se diferențiază de alte semne din interiorul aceleiași paradigme. DISCRET (în opoziție cu continuu) Termenul servește la definirea unităților semiotice, construite cu ajutorul conceptelor de identitate și alteritate. O unitate discretă se caracterizează prin ruptura continuității în raport cu unitățile vecine. DISCURS Secvență de enunțuri lingvistice guvernată de reguli transfrastice de concatenare. Activitatea discursivă este producerea al cărei produs este textul. M. Foucault

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
lingvisticii (care va avea ca obiect descrierea coerentă și exhaustivă a acestei forme). În accepția lui Hjelmslev, din reunirea formei conținutului și a formei expresiei (recunoscute și analizate separat) rezultă semnul lingvistic și în genere orice semioză. FUNCȚIE NARATIVĂ În semiotica narațiunii funcția se definește ca acțiune a unui personaj, în raport cu desfășurarea intrigii (cf. Propp Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
în imanența sa); *fatică (vizînd stabilirea sau menținerea comunicării); *referențială (de denumire, prezentare a lumii reale sau a unor lumi posibile ficționale); *metalingvistică (de explicitare a elementelor și regulilor codului care subîntinde mesajul). GRAMATICĂ (a povestirii) Printr-un paralelism între semiotica literară și lingvistică se utilizează termenul gramatică pentru a denumi legile generale ale narațiunii (cf. Todorov, Greimas et alii). HERMENEUTICĂ 1. în filosofie, disciplină care are ca obiect interpretarea simbolurilor; 2. în filosofia structurală (Michel Foucault inter alii) ea a

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
cf. Todorov, Greimas et alii). HERMENEUTICĂ 1. în filosofie, disciplină care are ca obiect interpretarea simbolurilor; 2. în filosofia structurală (Michel Foucault inter alii) ea a fost definită ca demers interpretativ, de descoperire a sensurilor, diferit de demersul descriptiv al semioticii (de identificare a semnelor și legilor lor de combinare). ICONIC Semn aflat în raport de similaritate cu obiectul reprezentat (fotografia, desenul, harta, diagrama, metafora sînt semne iconice). IDEALTYPUS În sociologia lui Max Weber construcție a cercetătorului care accentuează unilateral unul

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
le definesc pe toate celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (U. Eco) presupune că fiecare unitate se definește "sintetic" prin enunțuri privind obiectele lumii. OCULTARE Opusă focalizării, ocultarea desemnează punerea între paranteze , implicitarea unui anumit segment narativ, a unei anumite opoziții (lingvistice, semiotice, narative). OCURENȚĂ (corelată lui tip) Manifestare concretă a unui element lingvistic (fonem, morfem, sintagmă, act de limbaj) într-un text. Analiza de conținut de exemplu va monitoriza numărul de ocurențe conotate peiorativ pentru a califica un articol de ziar ca

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune a semioticii care studiază relațiile dintre semne și utilizatorii lor (motivațiile locutorilor, tipurile sociale de discurs, problemele enunțării). Ansamblul eterogen de cercetări actualmente considerate ca ținînd de pragmatică include două axe, înrudite de altfel: i) pragmatica de obediență morrissiană ca "studiu al

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
al efectelor de sens. Acționînd la nivel discursiv, dar și intrapropozițional se va distinge între o macroretorică (strategie discursivă) și o microretorică (studiu al figurilor de stil intrapropoziționale). Disciplină veche de peste 2000 de ani, considerată de unii cercetători capitol al semioticii generale, retorica include cinci subdiviziuni: inventio (inventarul de argumente și toposuri); dispositio (planul discursului persuasiv eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
al semioticii generale, retorica include cinci subdiviziuni: inventio (inventarul de argumente și toposuri); dispositio (planul discursului persuasiv eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de sintaxă și pragmatică. Ea studiază relația semn/designatum (concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și literară, în timp ce semiotica inspirată de teoria lui Peirce va include și cîmpul non verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și Leibniz, dar încetățenit de C.S. Peirce, semiotica reprezintă o teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și literară, în timp ce semiotica inspirată de teoria lui Peirce va include și cîmpul non verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și Leibniz, dar încetățenit de C.S. Peirce, semiotica reprezintă o teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și literară, în timp ce semiotica inspirată de teoria lui Peirce va include și cîmpul non verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și Leibniz, dar încetățenit de C.S. Peirce, semiotica reprezintă o teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și Leibniz, dar încetățenit de C.S. Peirce, semiotica reprezintă o teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
o teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi completat de un altul: imagine, diagramă, metaforă, simbol

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi completat de un altul: imagine, diagramă, metaforă, simbol lingvistic tradus în altă limbă etc.). SEMN Concept fundamental al semioticii, semnul este reprezentantul (substitutul, "modelul") obiectului pe care îl evocă. Semnul este ceva în locul a ceva, aliquid stat pro aliquo (harta pentru teritoriu, bastonul alb pentru a indica faptul că o persoană este nevăzătoare, fotografia în locul persoanei înaintea unui interviu

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
unui interviu de angajare). Unirea formei sensibile (semnificant, expresie) cu un conținut inteligibil (semnificat, conținut) generează semnul lingvistic. SEMNIFICANT Latura materială a semnului lingvistic. SEMNIFICAT Latura non sensibilă a semnului, indisociabil legată de semificant, conform reglementărilor codului. SIMBOL 1. În semiotica peirciană semn care trimite la obiectul denotat în virtutea unei legi, convenții. El este general și identifică clase. Relația care îl unește cu obiectul nu este nici analogică (ca în cazul semnului iconic), nici de contiguitate (ca în cazul semnului indicial

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
a creat serioase confuzii; 3. În antropologia imaginarului (G. Durand, M. Eliade), simbolul revelează aspecte profunde ale realului care "sfidează" orice alt mijloc de cunoaștere; 4. În psihanaliză simbolul exprimă (în vis) mecanisme psihice refulate. SINCRETIC Sînt considerate sincretice acele semiotici care utilizează mai multe sisteme de semne (de exemplu teatrul, filmul). SINTAGMĂ (opusă lui paradigmă) Desemnează o combinație de elemente coprezente într-un enunț, definibile pe lîngă relația de tip și...și și prin relația de selecție (un termen îl

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
opoziție cu axa paradigmatică definită prin relații de tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa combinării, a contiguitații, a metonimiei. Sintagmaticul privește succesiunea lineară a discursului, actualizarea limbii (paradigmei). SINTAXĂ 1. În semiotică, sintaxa (ca relație între semne) se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2. În lingvistică, sintaxa a fost tradițional considerată parte a gramaticii și anume studiul

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
multitinea actualizărilor discursive (de pildă conjuncția coordonatoare "și" actualizată de n ori într-o pagină de text). Opoziția tip/ocurență apare la Peirce sub forma type/token, iar la Pike etic/emic. Tabla de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
actualizată de n ori într-o pagină de text). Opoziția tip/ocurență apare la Peirce sub forma type/token, iar la Pike etic/emic. Tabla de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
Tabla de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist ........................ 41 2.3. Structuralismul

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist ........................ 41 2.3. Structuralismul european și structuralismul

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist ........................ 41 2.3. Structuralismul european și structuralismul american ............ 45 2.4. Antropologia structurală. Claude

by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]